2,414 matches
-
de multe funcții ale creierului, printre care realizarea imaginilor vizuale, a echilibrului fizic, și altele. Vom descrie (Science et Avenir, 2010, nr. 766, pp. 54-55) ce se întâmplă când un stimul nou apare în câmpul existenței unui subiect. Stimulul este receptat senzorial (văzut 1, auzit, mirosit etc.). Organele senzoriale alertează talamusul, care joacă rolul de a tria informațiile primite și de a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
starea de alertă va fi continuu supraexcitat scurtcircuitând conexiunile cu creierul rațional. Rolul programat al creierului este acela de a salva individul (a-i asigura supraviețuirea și dezvoltarea) și de a salva specia, promovând procreația. Când se simte amenințat, va recepta și simți, va procesa, va percepe, va memora și va mobiliza organismul ca răspuns la amenințarea externă sau internă. Deși programat genetic pentru sănătate și fericire și înzestrat cu o uluitoare capacitate de refacere și plasticitate, dezvoltarea și funcționarea creierului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
discursivă a lui Ann Jefferson ne dă astfel posibilitatea să urmărim aceste mitologii în spațiul nostru. De altfel, plecând de la analiza pe care o face pe cultura franceză, putem să proiectăm aplicații asupra "genurilor" caracteristice ale genialității care au fost receptate la noi. Într-o asemenea cercetare ar putea să intre, de pildă, discursul despre exemplaritatea personalităților istorice, difuzat pe canale multiple în spațiul public (manuale, presă, cărți de vulgarizare, literatură patriotică de serie mare); sau figura "Geniului României", construită la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comunica fără rezistențe și fără rest, într-un proces de transfer aproape imperceptibil. Trebuie însă să definim mecanismul "recunoașterii" pariziene. În sens strict, aceasta nu implica promovarea reprezentărilor românești despre literatura populară, ci interpretarea elitelor franceze. Corpusul etnografic care se receptează la Paris nu e însoțit de ideile vagi care circulă în cultura română (ideea vechimii, a documentului istoric sau caracterial), pentru că nu mizele patriei de origine primează, ci cele ale țării-gazdă. Nu e vorba de o simplă validare a producției
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale umanității" - ni se spune. Însăși Biblia spune că vestiții patriarhi ai civilizației au trăit în Sumer, adică în sudestul actualului Irak, sud care, ne reamintim, a fost ținta atacului și invadării lui de către trupele americane, civilizatoare. Numai că, dacă receptăm informațiile acuzatoare de ultimă oră, operațiunea în cauză a vizat nu numai petrolul localnicilor, ci și civilizația acumulată în timp aici. Cum se întâmplă și la noi, în România, cu vestigiile romane de la Roșia Montană, așa și în Irak se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nivelul opiniei publice cu președintele, pe când Patriciu pare a fi, la nivelul aceleiași percepții, conducătorul malefic, din umbră, al actualului guvern; despre dosarul de Securitate pierdut al lui Băsescu; despre casa din Mihăileanu; despre biletul lui Tăriceanu care a fost receptat mult mai puternic drept semn clar de corupție decât diversele bilete ale lui Băsescu. Toate au produs, în mod oarecum paradoxal, o erodare constantă a imaginii liderului P.N.L. și o creștere la fel de constantă în popularitate a președintelui țării. Explicația e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
petreceau în societate, indiferent de natura lor: spirituale, sociale, de gândire, economice, politice etc. Tot ele aveau datoria să apere Biserica de atacurile îndreptate împotriva sa, indiferent de unde veneau și ce urmăreau. Pentru a putea avea rezultatul dorit, publicul care recepta mesajul necesita o educație adecvată și specifică atât în plan teoretic cât și practic, în concordanță cu morala creștină. Aceasta trebuia să se desfășoare în școli catolice de orice nivel, în seminarii și în organizațiile de apostolat ale laicilor; mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
00 dr. Augustin Popa profesor de teologie și directorul ziarului Unirea din Blaj "Cristos în viața socială"403. Tematica abordată a fost așadar una variată, iar limbajul era accesibil unei categorii largi de cititori, pentru ca mesajul transmis să poată fi receptat nu doar de oameni cu un înalt nivel de educație, ci și de cei cu un nivel mai scăzut. La rubrica Știri de tot felul și de pretutindeni apăreau informații despre Școlile catolice din Anglia, Rezultatul ultimelor alegeri din Spania
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
juridic-drept "mysterium Christi" sau "populum Dei". În același timp cu augumentarea mișcării liturgice, care a făcut vizibilă Biserica din punct de vedere social și cultural, această ecleziologie solicita laicilor o nouă evaluare a raportului cu credința. Papa Pius XII a receptat această evoluție și a introdus-o în enciclica Mystici corporis Christi, în care Biserica era definită drept corpul mistic al lui Christos. Poziția monocrată a Papei a rămas neschimbată, deoarece Suveranul Pontif era situat în imediata descendență a lui Christos
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să urmeze aripile visării, cu una de umbră și alta de lumină, însuflețită de slaba lumină lăptoasă și blândă într-o "lampă ajustată într-un cornet de vechi porțelan striat". Acest cititor și-a creat condițiile pentru a o putea recepta pe Evangeline de Longfellow, o poveste poetică care o prefigurează pe a sa. În aerul călduț al camerei, umbra textului (termenul aparține lui Blanchot) îl învăluie cu o suavă mângâiere. O astfel de primire își va găsi recompensa dincolo de orice
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Maiorescu se putea spune orice, pentru că nu era accesibil principalul mijloc de a putea combate aceste păreri, propriile opinii ale criticului. Materialismul istoric dezavantajează personalitățile, poporul fiind eroul colectiv, comuniștilor plăcându-le doar revoluționarii, în nici un caz evoluționiștii. Manualele școlare receptează și ele noile opinii, dar o fac, pentru moment, cu o anumită sobrietate, ferindu-se de adjectivele prea colorate. Astfel, în Istoria R.P.R., manual pentru învățământul mediu (Editura de Stat Didactică și Pedagogică, 1952), Maiorescu apare ca principal organizator și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
maioresciană ce poartă titlul Din Critice. în tratatul de istorie din 1964, prima sinteză colectivă de mare amploare din istoriografia română, nu este deloc înregistrată dezbaterea din presa literară. Este posibil să fi fost dat la tipar înainte de a fi receptate ecourile reabilitării. Un indiciu l-ar putea constitui dezbaterile privind macheta volumului IV, încheiate încă din 1961. Limbajul referitor la „Junimea” nu este foarte violent, însă cuvântul „reacționar” este folosit în exces: „Expresia organizată a idealiștilor reacționari a constituit-o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Majoritatea au fost eliberați la sfârșitul anului 1955 - începutul anului 1956, iar celor care doreau li s-a acordat dreptul să emigreze în Iugoslavia. Această măsură (ca și scoaterea, în același timp, a fortificațiilor antitanc de la frontiera ungaro-iugoslavă) a fost receptată pozitiv la Belgrad, în vreme ce întârzierea reabilitării depline a lui Rajk a constituit pentru mult timp un motiv de critică la adresa conducerii ungare. După cum se menționa într-o informare din noiembrie 1955 a MAE URSS despre relațiile țărilor de democrație populară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din București, dintre cele aduse în timpul înlăturării guvernului Rădescu, în orașele Timișoara, Sibiu și Brașov, misiunea lor constând în păzirea comunicațiilor. Echipe legionaro-germane au fost trimise în România până în preziua capitulării celui de-al treilea Reich . în aprilie 1945 era receptată chiar o informație potrivit căreia ar fi existat un gauleiter, care în cazul capitulării Germaniei ar fi urmat să conducă „mișcarea de teroare” în România. Nu avem cunoștință să se fi confirmat ulterior existența în România a unui asemenea lider
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Plămădeală). Chiar și profesorul Dumitru Stăniloae, o dată eliberat din închisoare, este integrat în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor (p. 282) și devine unul dintre referenții Sfântului Sinod al BOR. Ar mai trebui adăugat tonul violent „antiuniat” al scrierilor profesorului Dumitru Stăniloae („uniatismul” era receptat ca fiind un mijloc de „dezmembrare” a unității spirituale a poporului român). Această nefericită retorică era în acord cu viziunea regimului comunist despre Biserica Română Unită și slujitorii ei din clandestinitate, hăituiți în continuare de Securitate și de alte organisme
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
preluate „oarecum manierist”. Aceasta se datorează și faptului că „istoriografia românească prezintă o semnificativă rămânere în urmă în raport cu evoluțiile postbelice ale disciplinei” și că, de altfel, „nici una dintre școlile istorice majore de pe plan mondial, nici măcar școala critică, nu a fost receptată pe deplin de istoricii români” (p. 46). Cauzele instituționale sunt multiple. în primul rând, este vorba despre „absența unei viziuni clare și a unui consens social asupra rosturilor istoricilor în societate, asupra debușeelor profesionale și a tipului de pregătire de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prin analogie cu consumatorul operei de artă. Or, nivelul analizei trebuie să se situeze în sistemul care-l face posibil și care este un ansamblu vast de mituri. Importante nu mai sunt referințele presupuse sau speculate ale unui singur mit, receptat în conținutul său, ci operațiile logice majore, inconștiente, care caracterizează un întreg corpus de mituri: numai ele sunt semnificative semiologic, antropologic, sociologic etc. Opunîndu-se substanțialismului universalist sau funcționalismului empirist, Claude Levi-Strauss nu încearcă să învioreze slaba lumină pe 42 care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și axiomatice". Ceea ce critică el nu este rațiunea în general, ci numai acea formă a ei care se bazează pe excluderea eterogenului. Iar ceea ce propune postmodernității este de a face eterogenitatea din nou valabilă discursiv prin intermediul filosofiei analitice a limbajului receptată prin structuralismul foucaultian. Gilles Deleuze este între primii care, în plină epocă structuralistă (1968) în Difference et repetition, încearcă să gândească diferența netradițional, adică în afara categoriilor de negație și opoziție și dincolo de categoriile clasice ale identității, asemănării sau analogiei. Este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a semnalului și nici de un receptor care să-i descifreze semnalul. De asemenea, nu mai poate fi vorba de nici o formă de bruiaj din partea unor surse de zgomot. Schema se reduce astfel la Mesaj: Sursă, Destinatar. Mesajul omului este receptat de Dumnezeu fără nici un rest. Același lucru, din punctul de vedere al structurii de comunicare, se petrece și atunci când comunicarea are loc invers, de la Dumnezeu spre om. În cazul acesta Dumnezeu Se dezvăluie El Însuși omului, fără nici o intermediere, ca
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
mimetice, coregrafice etc.), una a semnelor plastice (picturale, sculpturale), sau a semnelor sonore (muzicale). Semantic interpretată, corespondenta textului/discursului ritualic cu referențialul cosmic „fiind mijlocită de zei” este implicită și presupune o înțelegere vagă a semnificațiilor aferente. Aceste semnificații sunt receptate, trăite exclusiv pe cale psihoafectivă. Fără a dispare cu desăvârșire o astfel de cale este dublată la nivelul mitului de cea a înțelegerii raționale, relativ explicite, ca urmare a unor mult mai largi posibilități de semnificare a limbajului verbal. Pragmatic, relația
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
practică; întrebarea favorită a acestor elevi este de ce? Din punctul de vedere al profesorului de științe este important să ilustreze și să stipuleze cauzele fenomenelor și să le ofere situații de învățare prin cooperare. Tipul II sunt elevii analitici, ei receptează informația în mod analitic și o analizează prin gândire (reflexiv). De obicei îi interesează răspunsul la intrebarea ce? Sunt interesați de fapte și detalii care pot conduce la o mai bună înțelegere conceptuală, pot învăța prin lectură, le place să
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
cu totul altă poveste. Trebuie de păstrat un echilibru, totdeauna. Oamenii nu au timp, sunt din ce în ce mai lipsiți de capacitatea de a fi atenți, inclusiv cei din zona culturală, trebuie s-o recunoaștem. Noi, artiștii plastici, avem șansa de a fi receptați mult mai ușor decât, să spunem, scriitorii. Bine, cea mai mare șansă o au muzicienii, pentru că muzica totdeauna este receptată direct. Ar urma artiștii plastici și scriitorii... A.V. Cui vă adresați? La ce public vă gândiți, când lucrați? Sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a fi atenți, inclusiv cei din zona culturală, trebuie s-o recunoaștem. Noi, artiștii plastici, avem șansa de a fi receptați mult mai ușor decât, să spunem, scriitorii. Bine, cea mai mare șansă o au muzicienii, pentru că muzica totdeauna este receptată direct. Ar urma artiștii plastici și scriitorii... A.V. Cui vă adresați? La ce public vă gândiți, când lucrați? Sau nu vă gândiți niciodată la public, vă interesează doar să vă exprimați. D.P. Sincer vă spun, vreau să am un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
gândit foarte serios la această problemă, cu toate că în momentul când termin o lucrare, mă gândesc că ar fi exceptional, ar fi minunat pentru mine, pentru lucrarea respectivă și pentru ideea pe care o conține, să aibă un public, să fie receptat. Nu pot să numesc mesajul, ci ideea pe care am materializat-o acolo. A.V. Prin ceea ce creați există și o cât de mică dorință de a educa privitorul, să-i înlesniți apropierea de lucrările Dumneavoastră, sau el trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ceea ce se întîmplă pe scenă? G.C. Eu cred că este important ca spectatorul să înțeleagă ceva din ce se întîmplă pe scenă. Nu neapărat ce și-a propus creatorul. Prin definiție, creatorul își propune o mie de lucruri, iar spectatorul receptează după nivelul său de înțelegere. În ceea ce mă privește, eu îmi compun spectacolele de așa natură ca și un copil de patru ani, și un academician să găsească ceva în aceste spectacole. Foarte des mi s-a întîmplat să dăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]