5,656 matches
-
estetică, partea a treia este consacrată operei de artă, momentelor constitutive și clasificării artelor, cu concluzii despre „anatomia, heteronomia și pantonomia artei”. De natură mai tehnicistă e partea a patra, Structura și creația artistică, pe când ultima parte, o poetică a receptării, insistă pe elemente extraestetice și estetice, pe criteriile ierarhizării artistice, subliniind heteronomia fenomenului receptării. Dincolo de documentarea laborioasă, precumpănitor germană, relevante sunt punctele de vedere personale despre filosofia artei și fenomenologia structurii ei; intră în dezbatere specificitatea devenirii artei între individual
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
cu concluzii despre „anatomia, heteronomia și pantonomia artei”. De natură mai tehnicistă e partea a patra, Structura și creația artistică, pe când ultima parte, o poetică a receptării, insistă pe elemente extraestetice și estetice, pe criteriile ierarhizării artistice, subliniind heteronomia fenomenului receptării. Dincolo de documentarea laborioasă, precumpănitor germană, relevante sunt punctele de vedere personale despre filosofia artei și fenomenologia structurii ei; intră în dezbatere specificitatea devenirii artei între individual și universal, între temporal și supratemporal, între imanentism și mutațiile istoriei. Din perspectiva lui
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
vom fi descoperit mai ispititoare caracterele autenticității [...] pe tinerii prozatori de veritabilă esență”. Rubricile „Note”, „Vitrina”, „Zodiac” și „Galantar” reflectă, sub specia crochiului, evenimentele literare ale zilei, precum aparițiile de la Editura Cultura Națională, cuprind scurte articole în maniera criticii de receptare, iscălite de Cicerone Theodorescu, I. Peltz și Eugen Ionescu, extrase din presa vremii și reacția de la Z.; se consemnează apreciativ activitatea editorului S. Ciornei, se combate literatura de salon și se comentează cu ironie critica promovată de G. Ibrăileanu. Rubrica
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
retard) legate și de suferințe patologice: anomalii ale limbajului oral (tulburări de vorbire, tulburări de articulare, tulburări ale debitului verbal), disfuncții în asimilarea limbajului scris (dislexie, disortografie, disgrafie), în reprezentarea gesturilor care trebuiesc făcute cu un anumit scop (dispraxie), în receptarea firească a noțiunii de timp (discronie), sau perceperea senzorială (vedere, auz deficitar).Aceste manifestări pot să exprime și nevoia de a se afirma sau de a delimita exigențele adulților, nevoia de atenție a părinților, lipsa de încredere în sine, frica
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
spirit îl numesc Mintea Universală. Bunii și străbunii noștri daci creatori, care au lăsat dovezi despre momentele fertile ale activității lor spun - vorbe lăsate în cronicile zalmoxiene că Inspirația Divină este împletită cu cea a Mamei Naturi. În procesul de receptare se includ ideile, valorile, credințele, obiceiurile și obișnuințele, tradițiile, inteligența, gradul de interceptare, elementele memoriei colective, comunicativitatea acestor forme cu diferite alte medii socio-culturale și mai ales spiritualitatea. Exegezele de teoria și sociologia culturii înregistrează dispute aprinse în jurul conceptului de
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
comportare specifice unui grup sau unei comunități în vederea formării, adaptării și integrării sociale a unei persoane. În acest sens, socializarea este un proces interactiv de comunicare, presupunând dubla considerare a dezvoltării individuale și a influențelor sociale, respectiv modul personal de receptare și interpretare a mesajelor sociale și dinamica variabilă a intensității și conținutului influențelor sociale” (C. Zamfir & colab., 1998). Altfel, socializarea este „procesul prin care indivizii învață deprinderile, valorile și comportamentele care îi abilitează să participe în calitate de membri ai societății în
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
exemlu: elevii să descrie obiectul..... să enunțe definiția..... să enumere..... să recunoască..... să identifice..... să demonstreze..... să reprezinte..... să clasifice..... să compară..... să analizeze..... să povestească..... I. Captarea atenției Acest moment presupune pregătirea unei stări de concentrare, de interes necesare receptării conținutului. Acesta se poate realiza prin elemente surpriză, descoperirea treptată a unui material didactic, mijloace audiovizuale, o ghicitoare, un scurt dialog, o scrisoare adresată copiilor, etc. II. Anunțarea temei și enunțarea obiectelor (pe înțelesul elevilor) Elevul nu trebuie să ghicească
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
așa cum arată Alexandru Marcu în Prefața primului număr, să urmărească atât „influența culturii italiene asupra culturii românești”, cât și ecouri ale culturii românești în Italia, revista pune în evidență perspective de analiză comparatistă, dintre care cele mai frecvente sunt studiul receptării fenomenelor literare și tematologia. Printre colaboratori se află nume importante în domeniul italienisticii, lingvisticii romanice, literaturii universale și comparate : Al. Ciorănescu (Teatrul lui Metastasio în România, Machiavel et Saint-Barthélemy), Mariana Rarincescu (Duiliu Zamfirescu și Italia), Nina Façon (Benedetto Croce în
STUDII ITALIENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]
-
concepte, ori prin supunerea textelor ce prezintă un denominator comun unei hermeneutici instaurative - prin teoriile germane, începutul acestei orientări în România fiind jalonat de Tudor Vianu, urmat de cei mai străluciți studenți ai săi și de alți specialiști în modurile receptării valorilor simbolice. Semnează articole Al. Balaci (Legăturile lui Nicolae Bălcescu cu Giuseppe Mazzini și Italia, Modernitatea poeziei lui Francesco Petrarca), Ion Brăescu, Ana Cartianu (Ben Jonson că exponent al reacțiunii clasicizante), I. C. Chițimia, N. N. Condeescu, Ovidiu Drimba, Nina Façon (Leopardi
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
și s-au dezvoltat instituții și mișcări culturale (D. M. Pippidi, În jurul clasicismului, D. Popovici, Un precursor al Academiei Române, Difuzarea ideilor „luminării” în Țările Române). Un spațiu important revine aspectelor legate de activitatea literară a membrilor societății Junimea și de receptarea ideologiei junimiste în Transilvania (I. Verbină, Aspecte din lupta junimistă în Transilvania, G. Panu și T. Maiorescu, Iacob Negruzzi și „Revista contimporană”, I. Breazu, Noi contribuții privitoare la pătrunderea junimismului în Transilvania). Altă categorie de studii și articole examinează raporturile
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
reflectării artistice: „ridiculizarea și compătimirea”, apoi definește comicul și tragicul, umorul, ironia și „spiritualul”. Discipolul dragomirescian, urmând spiritul de sistem al maestrului, reliefează, într-o primă secțiune, trăsături caracteristice ale comicului la I. L. Caragiale („expresivitatea dramatică”, „integralitatea”, „puritatea”) și înregistrează receptarea acestuia în critica românească. Ulterior procedează la ierarhizarea comicului caragialean prin comparare cu acela al unor mari dramaturgi ai lumii: Aristofan, Plaut, Molière, Shakespeare și Kleist. Potrivit estimării concluzive a lui S., comicul scriitorului român ar deține superioritatea prin „integralitate
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
astfel încât „vedeniile” se desfășoară acum în stare genuină, epurate de balastul lor interpretativ. Liviu Ioan Stoiciu este un poet original, unul din cei mai înzestrați ai generației sale. El trebuie citit fără prejudecățile puriste de care continuă să fie grevată receptarea poeziei tinere într-o anumită critică. A venit timpul ca «prozaismele» sale (mai ales la debut), scriitura elocventă și celelalte să nu mai fie considerate nepoetice. Literatura se schimbă după cum vrea ea, nu după cum ne închipuim noi. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
Marin Sorescu], ALA, 1997, 375, 396; Marin Sorescu, DRI, V, 5-40; Fănuș Băileșteanu, Marin Sorescu, București, 1998; Dicț. analitic, I, 64-65, II, 182-184, 335-338, III, 38-39, 77-79, 361-363, IV, 15-17, 298-300, 346-348; Marin Sorescu, PRA, II, 893-922; Gheorghe Boris Lungu, Receptarea în epocă a lui Marin Sorescu (1964-1989), pref. Dumitru Micu, București, 1998; Simion, Fragmente, I, 193-197, II, 194-203, III, 249-276; Cărtărescu, Postmodernismul, 323-327, passim; Mircea Doru Lesovici, Ironia, Iași, 1999, 251-275; Milea, Sub semnul, 48-51; Marin Sorescu în scrisori de
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
-și chiar noi biografii. Sunt două stadii ale lecției: una receptivă și una activă. Studenții participă la diferite activități: citesc, interpretează dialoguri, exersează diverse jocuri, dramatizări. Elementele pe care se pune accent sunt vocabularul, capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului scris și capacitatea de exprimare scrisă. Gramatica nu este considerată ca fiind foarte importantă. Limba maternă a studenților este folosită dacă e necesar. Greșelile nu sunt corectate imediat, accentul fiind pe fluență. Nu există teste formale, fiind evaluată
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
să automatizeze fiecare element al materialului după o metodologie strict conștientă și rațională, fără a se ține cont de faptul că acest material ar putea fi stăpânit până la un anume nivel, în mod spontan, la nivel inconștient, de la chiar prima receptare a lecției; b) invers, se dă importanță numai capacităților inconștiente și intuitive ale elevului în timp ce este nevoie de o finalizare conștientă și reevaluare creativă a materialului, elemente care sunt neglijate. Caracteristici Sugestopedia este o strategie specială de predare/învățare datorită
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
atenție specială. Mijloace artistice sugestopedia introduce un tip special de artă în procesul de predare-învățare, în conținutul lecțiilor (muzică, literatură, material vizual, joc de rol, etc.). Mijloacele artistice sunt utilizate atât pentru a crea o atmosferă plăcută în timpul procesului de receptare, memorare și înțelegerea informației principale oferite prin lecție cât și pentru a îmbogăți atitudinea sugestivă față de ceea ce este în rezerve, față de motivație și așteptări. Concluzii Obiectivul final al sugestopediei este înlăturarea barierelor socio-profesionale și psihologice existente în fiecare ființă umană
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
bolilor” “*”Alergii,astm bronsic,bronșită cronică, guturai,infectii ale gâtului, laringită, diabet, gută, hipotiroidie, hipertiroidie, obezitate, detoxifiere, diaree,gastrită, esofagită, hepatită, febră, guturai, infecții virale, degerături, uretrită, cistită și uretrită, fibroame uterine, migrenă, nevralgie, tetanie, rinita alergică. Competențe generale 1.Receptarea informațiilor despre lumea vie. 2.Comunicarea orală și scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei. 3.Utilizarea unor noțiuni, concepte, legi și principii specifice educației pentru sănătate. 4.Investigarea și rezolvarea unor probleme vizând sănătatea. Valori și atitudini “*”Interes pentru realizările
Programa pentru CDŞ la biologie “resurse medicinale şi melifere”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
om-mediu; “*” dezvoltarea unor atitudini pozitive față de mediu; “*” stimularea motivației de a participa la acțiuni de menținere a calității mediului ; “*” dezvoltarea capacității de comunicare, de lucru în echipă, de a răspunde la situații noi și complexe de cunoaștere ; “*” sensibilitatea elevilor în receptarea frumosului din mediul înconjurător; “*” conștientizarea elevilor în desfășurarea activităților comunitare; “*” dezvoltarea personalităților elevilor și preșcolarilor prin formarea ”gustului” pentru ordine, curățenie, frumos, sănătate, economie; “*” dezvoltarea altruismului. Pentru realizarea acestor obiective am avut în vedere : “*” identificarea și analiza problemelor de mediu
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
conceptuală Violența, conduitele violente și dinamica psihologică a violenței reprezintă un subiect cu ample rezonanțe În plan individual, moral, etic și social. Actualitatea, amploarea ca variabilitatea formelor de manifestare impun atenției registrul medical, psihologic și sociologic de Înregistrare și evaluare, receptare și rejectare sau corectare șiatenuare a fenomenului și consecințelor sale. În istoria omenirii există perioade de exacerbare a violenței, dar acestea se particularizează Îndeosebi prin raportarea la un sistem de valori și prin intensitatea perceperii fenomenului. J. Huizinga și M.
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
mai răspandite și intense activități ale omului modern. O secvență foarte importantă în stimularea interesului pentru lectură și formarea de cititori pasionați este legată de felul în care se recomandă ce să citească și cum să citească. Pentru a preveni receptarea ca obligativitate a lecturii particulare, învățătoarea va starni curiozitatea elevilor în diferite feluri. Fenomenul lecturii la școlarul mic trebuie să capete și competențe de investigare a textului literar pe baza unor tehnici precise, optime în privința receptării / exprimării unui mesaj, a
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
citească. Pentru a preveni receptarea ca obligativitate a lecturii particulare, învățătoarea va starni curiozitatea elevilor în diferite feluri. Fenomenul lecturii la școlarul mic trebuie să capete și competențe de investigare a textului literar pe baza unor tehnici precise, optime în privința receptării / exprimării unui mesaj, a descoperiri unor elemente fundamentale ale limbii române și a utilizării acesteia în continuare. Este vârsta la care copilul, printr-o dirijare strategică bine gândită, poate înțelege că o carte de lectură este „o căsuță cu povești
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
manierele de altădată? (2002) cuprinde fragmente din cărți românești tipărite în perioada 1840-1940, care au ca temă normele comportamentale. Comentariul introductiv al secțiunilor încearcă să fixeze fragmentele selectate în spațiul cultural ce le-a dat naștere și să traseze cadrul receptării în prezent a unor astfel de texte. Lucrarea ține de istoria mentalităților și de reconstituirea fizionomiei poporului român în vederea înțelegerii adecvate a manifestărilor sale literare și culturale. Întreprindere similară, dar pentru un orizont mai vast, Strategii ale comportamentului european (2003
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
construcție, Moartea zidurilor, Jertfa zidirii). În partea inițială a secțiunii consacrate baladei românești se întreprinde un studiu sociofolcloric aplicat și se urmăresc variantele sălăjene în mediul lor de formare și vehiculare (ocazii de performare, frecvență, repartizarea repertoriului, funcțiile textului poetic, receptarea și contextualizarea acestuia ș.a.). T. realizează, cu alte cuvinte, „biografia” etnopo(i)etică a unuia dintre cele mai vechi tipuri ale baladei Meșterul Manole. În continuare sunt luate în discuție dimensiuni morfologice și structurale ale cântecului despre jertfa zidirii. Cele
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
nu este adevărat” și - culmea! - nimeni nu se îndoiește de acest lucru. Eu cred că abuzul de mass-media face ca spiritul critic să scadă foarte mult: totul este servit gata „preparat”, consumatorii nu trebuie decât să înghită produsele oferite. Pasivitatea receptării din epoca digitalizării și mai ales posibilitatea păstrării în memoriile calculatoarelor a unor informații exhaustive fac posibile comparații neașteptate între detalii negândite (a nu se uita problemele noastre de memorie!) care te șochează ulterior prin precizia prezentării, dar și prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pune pe sensibilitatea reziduală a analizatorului lezat pentru antrenarea și dezvoltarea sistematică a acestei sensibilități în activitatea de învățare. În acest demers, un important rol aparține mijloacelor tehnice de protezare, utilizării unor materiale auxiliare (inclusiv materiale didactice care să faciliteze receptarea informației școlare), precum și exercițiilor de stimulare a analizatorului lezat pentru o mai bună corelare funcțională cu restul analizatorilor valizi. În cazul persoanelor cu deficiențe senzoriale profunde 1, la care protezarea nu mai este posibilă, accentul se pune pe stimularea susținută
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]