2,236 matches
-
prevenirea amplificării acestora pe orizontul de timp analizat, asigurarea unei dezvoltări sustenabile pe termen lung. Obiectivele politicii fiscal-bugetare în anul 2010 ale României au fost și au rămas: Reducerea deficitului bugetar într-o perioadă în care economia globală este în recesiune. Promovarea unor măsuri de reforme structurale consistente într-o perioadă în care dificultățile sociale sunt sporite datorită contextului economic național și internațional. În vedere atingerii în anul 2010 un deficit bugetar de 5,9% din PIB, s-au promovat măsuri
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
tratat cât mai repede, dar aceeași diagnosticieni nu știu cum. În toată emisfera euro-atlantică medicul-șef a (re)devenit STATUL, iar statul se agită. Pompează bani în bănci cvasi-falimentare, lansează lucrări de investiții, subvenționează ramuri industriale aflate în pericol, totul ca să învingă recesiunea. Banii sunt împrumutați. Prudența fiscală este suspendată și aceasta tocmai când încasările la buget scad odată cu scăderea activității economice, iar cheltuielile cu alocațiile de șomaj cresc în pas cu înmulțirea șomerilor. Cheltuieli mai mari și încasări mai mici? FMI anticipează
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
eliminarea dezechilibrelor externe și fiscale în consolidarea sectorului financiar. Obiectivul imediat trebuie să fie facilitarea unei ajustări ordonate a deficitului extern, reducându-se astfel presiunile excesive asupra cursului de schimb care ar fi putut genera efecte grave în economie și recesiune severă a sectorului bancar. Realizarea acestui obiectiv, cu programul sprijinit de F.M.I., urmărește: consolidarea în continuare a politicii fiscale pentru a reduce nevoile de finanțare ale Guvernului și pentru a îmbunătăți sustenabilitatea fiscală pe termen lung, pregătind astfel România pentru
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
principalilor indicatori macroeconomici în contextul evoluțiilor economice și financiare recente. În pofida unei ușoare îmbunătățiri a stării economice condițiile financiare s-au dovedit a fi mai dificile decât s-au anticipat inițial, activitatea economică din România fiind în continuare marcată de recesiune. Pentru întregul an se estimează o reducere - în termeni reali - a produsului intern brut de 1,7 - 1,9%, comparativ cu creșterea de 1,3% avută în vedere la fundamentarea bugetului inițial. Dificultățile economice sunt reflectate și în evoluția de pe
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
ISD anuale. Acest semnal de redresare modestă a ISD în anul 2011 față de anul 2010 nu a fost însă suficient pentru a asigura o creștere economică adecvată în țările respective, care și în prezent se află sub amenințarea fenomenelor de recesiune și criză. Având în vedere că structura investițiilor străine directe pe sectoare și ramuri reprezintă un indicator ale cărui modificări vizează în special termenele mediu și lung (schimbări structurale fundamentale legate de o serie de factori inerțiali), am analizat structura
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
vorbi despre un efect favorabil al ISD asupra economiei autohtone. Profitul reinvestit este utilizat pentru speculații valutare și nu pentru dezvoltarea activelor fixe în România. Criza a avut efect nefavorabil asupra volumului și dinamicilor ISD în România din cauza fenomenului de recesiune în țările membre ale UE, îndeosebi în cele din zona euro a căror capacitate de export de produse, servicii și capital s-a diminuat. Dinamica investițiilor străine directe în România, în perioada tranziției, cu intensități mai mari sau mai mici
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
greși prea mult, deoarece a produs mult mai multe locuri de muncă și a dat mult mai multor oameni de lucru, În ultima decadă, decât aproape toate celelalte țări dezvoltate. Am găsit locuri de muncă pentru milioane de oameni după recesiunea de la sfârșitul anilor ’80 și Începutul anilor ’90. Am redus șomajul de la 7,5% În 1992, la 4% În 2000, o realizare extraordinară după orice standard. Cu toate că somajul a crescut din nou la 5,7% (decembrie 2003) după crahul din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nivel foarte ridicat al celor angajați. Noi am făcut aproape toate reformele pe care Uniunea Europeană Încearcă să le implementeze acum. Totuși forța de muncă americană trece printr-o perioadă dificilă, iar economia americană nu și-a revenit complet după ultima recesiune. Inventarele nu sunt golite, majoritatea industriilor funcționează sub capacitate, economiile consumatorilor au scăzut, falimentele personale au atins un nivel record, exporturile sunt În descreștere, iar bursa de valori nu a recâștigat terenul pierdut după crahul din 2000-2001. Alte economii În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
esențiali pentru efortul de a reconstrui economiile distruse de război ale continentului. În anii ’70, creșterea economică semnificativă de după cel de-al doilea război mondial a Început să Încetinească. Embargoul petrolier impus de OPEC În 1973 a dus la o recesiune mondială și un grad ridicat al șomajului În Europa. Teama de a-și pierde locul de muncă a dat generat resentimente politice printre autohtoni și a dus la proliferarea mișcărilor antiimigrație În mai toate țările europene. Imigrația a crescut din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a impozitelor (cota marginală maximă de impunere la impozitul pe venit crescând de la 28% la 31%), deși promisese În campania electorală că nu va mări impozitele. Acest fapt Împreună cu o atitudine de neintervenție În economie pe parcursul a 9 luni de recesiune În 19911992, bazată pe recomandările susținătorilor economiei ofertei, a contribuit mult la pierderea alegerilor prezidențiale din 1992 de către G. Bush, deși ieșise victorios În Războiul din Golf. În 1993, administrația Clinton a promovat legea privind reducerea deficitului bugetar, prin care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
privind cheltuielile de investiții au altă conotație, ele vizând adesea Îmbunătățirea nivelului de dezvoltare tehnică pentru ca marile companii să reziste În competiția acerbă specifică economiei concurențiale. Conjunctura economică influențează, de asemenea, mărimea cheltuielilor publice și, În acest sens, perioadele de recesiune conduc, de regulă, la creșterea sumelor cheltuite cu acțiunile sociale (asistență socială și alocație de șomaj), prin intermediul cărora statul trebuie să 137 sprijine financiar populația afectată de lipsa locului de muncă. În plus, creșterea prețurilor determină statul să recurgă la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
baza deciziilor luate de autoritățile fiscale, În funcție de condițiile specifice cu care se confruntă economia țării Într-o perioadă sau alta. De regulă, Însă, În lumea contemporană, guvernele sunt În căutare de soluții menite să impulsioneze economiile confruntate cu fenomene de recesiune sau creșteri prea lente, operând prin măsuri de sporire a cheltuielilor publice și reducere a impozitelor, care generează un deficit bugetar, ce se finanțează din Împrumuturi. 3.2.2 Integrarea impozitului În modele sau mecanisme de reglare/stabilizare a economiei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
adaptării economiei la cerințele pieței interne și externe și, pe un plan mai larg, asigurării stabilității și creșterii economice. Cele mai reprezentative dintre acestea sunt axate pe acțiunea conjugată a impozitelor și cheltuielilor publice pentru relansarea economiei stagnante sau În recesiune, respectiv pentru stabilizarea ei, distingându-se prin impactul avut, În mod deosebit: mecanismul de flexibilitate (A. Hansen); sistemul stabilizatorilor Încorporați (P. Samuelson); creditul fiscal, etc. Astfel, mecanismul de flexibilitate are drept componente principale: impozitele, cheltuielile publice și asigurările sociale, cărora
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și producției), acționând, În același timp, de manieră convergentă prin modificări adecvate și În sfera cheltuielilor publice bugetare, respectiv a 173 asigurărilor sociale. Așa de pildă, În momentele de boom economic accentuat, când se anticipează perspectiva unei perioade de stagnare, recesiune sau criză economică, produce majorarea cotelor de impozitare a veniturilor și diminuarea cheltuielilor publice bugetare, inclusiv a celor cu asigurările sociale. Concomitent cu creșterea impozitelor, sunt majorate și contribuțiile pentru asigurări sociale, iar cheltuielile aferente (cu ajutoare de șomaj) rămân
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
achizitor, fie ca vânzător. Corelată cu intervenția prin celelalte trei componente ale mecanismului de flexibilitate, funcționarea acestuia ar permite o atenuare a oscilațiilor ciclice ale activității economice, evitând creșterile ce semnifică o "supraîncălzire" a economiei și scăderile specifice declinului economic (recesiune, criză, șomaj) cu toate consecințele Însoțitoare. La rândul său, sistemul stabilizatorilor Încorporați, ca mecanism de influențare a economiei se bazează pe aceleași două componente esențiale (impozite și cheltuieli publice), dar funcționarea sa presupune acțiunea guvernului de o manieră semiautomată, În funcție de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
urma să se declanșeze imediat reducerea cotelor de impozitare și concomitent, majorarea cheltuielilor publice. Aceste modificări vor antrena o creștere a consumurilor și investițiilor, relansându-se activitatea economică sau accelerând ritmul de creștere al unei economii aflate În criză sau recesiune. O asemenea acțiune ar avea ca efect și o mai bună ocupare a forței de muncă și implicit o diminuare a nivelului șomajului. Dacă, Însă, În alt moment, nivelul șomajului ar scădea sub limita minimă admisă, sistemul stabilizatorilor ar reacționa
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
automat În direcția dorită de autoritățile (organele) publice și că pentru a atenua nivelul de boom economic este de dorit crearea unui excedent bugetar, prin comprimarea cheltuielilor publice și sporirea resurselor fiscale. Aceleași procedee pot fi folosite și pentru combaterea recesiunii În activitatea economică, caz În care trebuie să se acționeze prin creșterea cheltuielilor publice și reducerea Încasărilor din impozite și taxe139. Față de cele expuse anterior, În lumea contemporană se apelează și la alte mecanisme fiscale relativ diferențiate și În raport cu nivelul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În valoare a flexibilității sistemului de impunere, concretizată În variante diverse de aplicare a impozitelor pentru a acționa și ca instrumente de influențare a vieții economico-sociale pe două direcții majore: stimularea investițiilor și relansarea activităților economice confruntate cu fenomenele de recesiune și șomaj; corectarea inechităților sociale prin prisma nivelului veniturilor realizate În sensul avantajării categoriilor sociale considerate defavorizate. 139 Samuelson P.A., Economie politică, Ed. Teora, București, 2000 176 În al doilea rând, se promovează acordarea de facilități fiscale pentru influențarea evoluției
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sensul stimulării ofertei globale și cel secundar asupra creșterii consumului se concretizează Într-un nivel mai ridicat al PIB de echilibru și poate susține progresul economic și social al fiecărei țări, inclusiv În cazul apariției unor fenomene dereglatoare de tipul recesiunilor sau crizelor economice, șomajului ridicat, etc. În acest context, observarea fluctuațiilor impozitului pe profit În diverse țări, pe o perioadă relativ Îndelungată evidențiază, Între altele, și faptul că ratele reduse de impozitare a profitului pot aduce avantaje competitive de durată
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
s-a demonstrat de criza financiară din Asia, care s-a Început În vara anului 1997 În Thailanda, apoi În alte țări ale Asiei de Sud-Est, ajungând până În Coreea de Sud, iar apoi efecte ale acesteia sau propagat și În Europa, sau recesiunea din SUA cu rezonanțe În Întreaga lume. Asemenea fenomene sunt de natură să demonstreze vulnerabilitatea sporită a economiilor interdependente, concretizată cel mai pregnant În sfera relațiilor financiare, incluzând și paradisurile fiscale. Alte domenii cu potențial de impact conflictual intern În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a FPÖ a avut un efect pozitiv prin transferul unor chestiuni și măsuri importante din spațiul economic, de data aceasta, aflat în afara sistemului constituțional, în spațiul politic (vezi Capitolul I). Totuși, șubrezirea parteneriatului social începuse deja în anii 1980 (odată cu recesiunea economică, creșterea șomajului, apropiata integrare în UE ș.a.m.d.) și a reprezentat de asemenea un obiectiv fundamental pentru ÖVP, care se temea că prin intermediul acestui parteneriat social sindicatele și Camera Austriacă a Forței de Muncă 6, dominate de SPÖ
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care Chávez a reușit să o încheie în cele din urmă prin concedierea în jur de 8 000 de manageri și personal și prin plasarea unor aliați de nădejde în funcțiile de răspundere ale companiei. Greva a generat o gravă recesiune în 2003, dar după ce prețurile la petrol au început să crească constant și astfel economia s-a redresat, guvernul s-a folosit de controlul abia sporit asupra veniturilor colosale ale companiei pentru a finanța misiunile și programele sociale (Corrales și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
legislative din 2005, forțele opoziției au ales să formeze o nouă coaliție pentru a intra în competiție cu chavismul în 2010, încrezătoare că vor reuși să obțină un nou sprijin în contextul unei rate a criminalității în creștere, a unei recesiuni severe provocate de criza financiară mondială și a lipsei de produse de bază în unele piețe. Deși PSUV-ul lui Chávez a învins la muchie coaliția opoziției și a obținut majoritatea locurilor, pentru prima dată în alegeri nu a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lui Fujiomori de la statutul obscur pe care-l avea la cel de președinte poate fi pusă pe seama unei crize dezvoltate pe trei axe. În primul rând, Peru a suferit o cădere economică spectaculoasă spre sfârșitul anilor 1980, caracterizată printr-o recesiune severă și prin hiperinflație. În al doilea rând, insurecția crescândă a partidului Calea Luminoasă Maoistă a adus statul peruvian pe marginea prăpastiei. Doar în 1989 și 1990, poliția a înregistrat aproape 6 000 de insurecții și 7 000 de morți
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Hear, Engberg-Pederson (2002, 4) subliniază faptul că mobilitatea capitalurilor, mărfurilor și a informației a precedat mobilitatea populației. De-a lungul anilor, multe voci au reclamat faptul că Europa s-a transformat într-o adevărată fortăreață 6. (Avci, McDonald, 2000, 193) Recesiunea economică, rata mare a șomajului din țările industrializate 7 (Symes, 1997) au susținut presiunea restrictivă asupra legislației țărilor europene în domeniul migrației. Aceleași voci încearcă să demonstreze, pe de altă parte, că migrația din țările de est ale Europei spre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]