3,066 matches
-
privi lucrurile. Chiar dacă destule rezerve sunt, sau pot fi, adesea și din nefericire, îndreptățite, în legătură cu realitățile românești, multe negative. 3. O documentată și utilă teză italiană reactualizează în mod fericit conceptul de literatură europeană. Este un bun prilej de a reciti unele izvoare, de a le privi într-o nouă lumină și de a regândi întreaga problemă din perspectiva actuală. Ea nu mai este, nu mai poate fi aceeași, ca în epoca Goethe-Mazzini, spiritele care au lansat în mod explicit, manifest
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu Andrei exista tasta delete, dar, pe semne, odată cu trecerea la avantajele informatice, se pierduse din puterea pe care o avea focul asupra hârtiei. S-a pierdut prin mail, sent, delete magia de care erau în stare hârtia, focul, vântul. Recitesc, șterg, dar tristețea rămâne... februarie ... tu cu nasul în ceașca de cappuccino, eu cu privirea fixă pe pata de pe puloverul tău bleu... (ziua exactă n-o mai știu...) "ce siluetă!" (ei, na! ce credeai? de ce mi-am pus blugii ăia
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
el către Moș Crivăț, împăratul vânturilor. - Nu! De el să nu te atingi. A fost mărinimos cu mica pasăre. Trebuie să avem și noi milă de el. De atunci bradul își păstrează frunzele verzi și vara și iarna. Cerințe: 1. Recitește enunțurile din care fac parte cuvintele de mai jos. Încercuiește apoi, din fiecare listă dată, numai cuvintele care exprimă înțelesul cuvântului din text. 2. Scrie unul, două, trei cuvinte care au înțeles asemănător celor de mai jos. 3. a) Explică
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
atât de aproape, încât mulți au crezut că izbucnise vreun război. Era pilotat de unul din frații Negrescu, dodeștean, care venise să facă fotografii din timpul lucrărilor la obiectivele socio-culturale, începute pentru binele obștii. Când noi eram la Dodești, învățătorii reciteau împreună cu noi scrisorile ușor îngălbenite din caseta de corespondență. Pe peretele dinspre apus, în camera înaltă și răcoroasă, „de musafiri”, unde noi înșine am fost găzduiți, aveau înrămate portretele celor doi, Maria Mohor și V. I. Popa, iar în albume
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
politice (căci vecinii - ungurii și polonii - erau catolici), românii au căutat legăturile cu Bizanțul, simțind acea civilizație a Imperiului, cu toate produsele ei, ca aparținând unei "antichități zonale", continuatoare a celei vechi, romane, din care și ei se revendicau. (Mazilu, Recitind literatura română veche I 25). Sistemul puterii autocrate locale își așează destul de repede programul politic în continuarea celui bizantin, cu atât mai mult după 1453, moment din care comunitățile balcanice și de la nord de Balcani își pun problema menținerii lor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Constantinopolului.22 În timp, și din cauza confruntărilor cu Imperiul Otoman, ocupantul vechiului Bizanț, Țările Române și-au consolidat obiectivele politice raportându-se în special la moștenirea lui Constantin I, devenit în imaginarul puterii referința istorică absolută pentru creștinismul militant (Mazilu, Recitind literatura română veche I 136-52). Învățăturile lui Neagoe Basarab, de altfel exemplul ortodox (major) de "oglindă a principelui" (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331), au păstrat și cel mai înalt (ambițios) program politic local. Chiar și mai târziu, autocratul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
raportându-se în special la moștenirea lui Constantin I, devenit în imaginarul puterii referința istorică absolută pentru creștinismul militant (Mazilu, Recitind literatura română veche I 136-52). Învățăturile lui Neagoe Basarab, de altfel exemplul ortodox (major) de "oglindă a principelui" (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331), au păstrat și cel mai înalt (ambițios) program politic local. Chiar și mai târziu, autocratul, tot după modelul lui Constantin I, adresează adevărate omilii curtenilor săi - discursuri care se rostesc uneori și în situații nefericite
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
musulmană. Demers sancționat curând de către țările ortodoxe sau în mod particular de importante centre urbane și ecclesiastice din imperiul bizantin, prin neparticiparea la tratativele duse cu papalitatea, prin susținerea contra-partidei monastice și preluarea isihasmului palamit, replică dată patriarhiei bizantine (Mazilu, Recitind literatura română veche 42-59), și, în fine, prin lipsa unui răspuns efectiv în apărarea Constantinopolului. Țările Române, la puțin timp după ce decid afilierea bisericii lor "naționale" la patriarhia de la Constantinopol − fără să li se fi cerut acest lucru de către capitala
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Preluarea − cum spuneam, doar parțială, deși importantă cantitativ − de titulaturi, componente de ceremonial bizantin, instituții sau aspecte juridice, oglindește concepția autocrată a domniei, reflectată de scrierile cu caracter mai mult sau mai puțin politic − istoriografie, parenetică sau cărți populare (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131-39, 130-209). Ceremonialul în sine și funcțiile sacerdotale ale domnitorului, tindeau în anumite contexte către o "performare" imitativă, de tip basileic, pe teritoriu românesc. Neducând însă la o substituire (poate dată fiind și conștiința că nici
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și funcțiile sacerdotale ale domnitorului, tindeau în anumite contexte către o "performare" imitativă, de tip basileic, pe teritoriu românesc. Neducând însă la o substituire (poate dată fiind și conștiința că nici nu era posibil), programele politice ale domnitorilor români (Mazilu, Recitind literatura română veche I 143-237) au reflectat destul de exact măsura în care Constantinopolul mai era actual sau mai putea fi un punct de reper în imaginarul colectiv. De altfel, istoriografia demonstrează și o incompatibilitate de fond între un "vis basileic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Nedevenind însă provincie amenințată să-și piardă autoritatea instituțională, în descendență bizantină, și nici identitatea religioasă ortodoxă, au putut desfășura în perioade de oarecare acalmie programe de susținere culturală a ortodoxiei, chiar și a celei aflate sub dominație otomană (Mazilu, Recitind literatura română veche I 237-324). Accentuez atribuirea statutului politic de satelit pe care l-au avut Țările Române în spațiul post-bizantin, și nu cel de provincie, dat fiind faptul că preluarea instituțiilor, a legilor (așa cum s-a făcut, prea puțin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
regionale. Șansa istorică a românilor a fost însă rămânerea în afara granițelor efective ale imperiului otoman, dincolo de Dunăre, într-un contact totuși permisiv cu civilizația de tip occidental, cunoscută mai bine, paradoxal, tocmai prin filieră polonă și maghiară (Papacostea 139-277; Mazilu, Recitind literatura română veche I 237-439). Păstrând legătura, pe de altă parte, cu structurile rezistenței cultural-religioase sârbești, athonite și bulgare, apoi cu nordul ucrainean, susținând, adesea cu mefiență, programul rusesc de translatio imperii, Țările Române au fost fie un corp politic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în firul expunerii surse diverse, au transcris - pentru primele "momente" de care românitatea "își aducea aminte" - niște splendide povestiri (tradiții ale descălecatului li s-a spus, fie ale "celui dintâi", cel din Italia, fie ale "celui de-al doilea")... (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131-32) Întemeietorul de țară Gândirea medievală redată în "literatura" vremii, precum, printre altele, istoriografia și cărțile populare, în linia credinței ortodoxe, subordonează întreaga creștinătate unei instanțe superioare incontestabile, situate în descendența imediată a divinității. Ei, delegate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tradiție în a îngloba nuclee de legendă, scrierile românești omit până spre 1650 povestirile orale, nedepășind "stilul inscripțional". O excepție ar putea fi considerată legenda fraților eponimi, păstrată în Cronica moldo-rusă (Cronicile slavo-române 158-59). Această "descoperire a propriei Antichități" (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131) va fi abandonată chiar prin exercițiul istoriografic al lui Ureche, care utilizează critic mai multe izvoare și formulează, destul de sigur pe afirmațiile sale, prima teză a "descălecatului" roman (deși nenumindu-l pe Traian). De fapt
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
potrivnic - drept cea mai importantă coordonată a imaginarului românesc. Corelarea descălecatului Moldovei cu cel al Munteniei conduce către semnalarea celuilalt mit, al lui Negru-vodă, identificat, în urma unor vaste discuții științifice, cu Radu-Basarab, domn al Țării Românești în secolul XIV (Mazilu, Recitind literatura română veche I 136-39). Legenda, în care figura personajului istoric a fost suprapusă peste cea a întemeietorului, a circulat mult în narațiunile moldovenești și în scrierile de tip compilativ din secolul XVII. Oficializarea în epocă a glisărilor de semnificație
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de drept, așa cum erau ele definite și exercitate în practica multor state europene). Pe fundalul exemplelor din Geneză sau din Apocalipsă, anti-modelele regalității sunt comentate cu tonul mustrător și expresiv paremiologic din Gesta romanorum și Albinușa, din textele parenetice (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331) și din Istoria ieroglifică. Pentru această lume medievală aflată în căutarea (naturală a) dreptei-măsuri, scrierile de genul celei a egumenului Eftimie sau al letopisețului lui Neculce aplică în ierarhizarea lumilor imaginare o etică ortodoxă de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mijloc de a aduce și știință în sufletele omenești, lucru iubit de Dumnezeu și folos de obște, mai vârtos rodului nostru românesc... Deși majoritatea cărturarilor s-a folosit în construcția textelor de filosofii greci (sporadic), de lucrări parenetice bizantine (Mazilu, Recitind literatura română veche II 307) sau de "noutăți" occidentale, scriitorii nu au reușit să traseze teoretic modele funcționale de conducători, corespunzătoare liniilor concrete de acțiune. Chiar atunci când programul de domnie al lui Ștefan și scrierea lui Neagoe, mai clare ideologic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
exemplu, beneficiau de aura sacră și de aproape toate circumstanțele atenuante, datorită calității actului cultural și, în mod particular, datorită limbii scrise, sub patronajul sau chiar de către înaltul oficial. Pentru cel de-al doilea istoric, literar de această dată, din Recitind literatura română veche (3 vol.), genurile și formele sunt mai curând ceea ce teoria literară americană a anilor 1960, dublată de efortul estetizant al lui Hans-Robert Jauss, cupla la noțiunea de "instituție". Cel de-al treilea istoric, al culturii, se reinventează
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
2003. [1981] Mazilu, Dan Horia. Varlaam și Ioasaf. Istoria unei cărți. București: Minerva, 1981. ---. Literatura română în epoca Renașterii. București: Minerva, 1984. ---. Proza oratorică în literatura română veche. București: Minerva, 1987, 2 vol. ---. Voievodul dincolo de sala tronului. Iași: Polirom, 2003. ---. Recitind literatura română veche. București: Ed. Universității București. 1994, 1998. 2 vol. Menozzi, Daniele. Les Images. L'Église et les arts visuels. Paris: CERF, 1991. Mesina, Laura (coord.). Discursul identitar la români. Caietele VIZUAL I. București: Tana, 2007. Mihăilă, Gheorghe. Cultură
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
parenezei locale ("Poveste pentru marele Constandin Împărat". Învățăturile lui Neagoe Basarab 172-88). Bibliografia referitoare la problema influenței slavilor de sud asupra culturii și a gândirii medievale românești este binecunoscută, nu o mai reiau aici (pentru o listă exhaustivă, vezi Mazilu, Recitind literatura română veche I 439-80). Interesante sunt observațiile pe care Mazilu le face asupra conținutului bizantin venit prin filieră sud-dunăreană; pentru referințe la filtrul medio-bulgar al țaratului lui Simeon, vezi și I 16-33. 23 O analiză atentă a valorii simbolice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ar dispărea, legea atracției ar continua să existe, dar ea rămâne doar fără aplicație posibilă", știu că mă aflu în fața unei metafizici de consolare. Și, dacă vreau să descopăr cotitura unde gândirea părăsește calea evidenței, nu-mi rămâne decât să recitesc raționamentul paralel pe care Husserl îl face în legătură cu spiritul: " Dacă am putea contempla cu claritate legile exacte ale proceselor psihice, ele ni s-ar înfățișa la fel de eterne și de invariabile ca și legile fundamentale ale științelor naturale teoretice. Deci ele
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
publicat de revista L'Arbalete în 1943. Vom afla aici, tratată dintr-o altă perspectivă, critica creației absurde, abordată încă din paginile consacrate lui Dostoievski. (Nota ediției franceze) Toată arta lui Kafka constă în a-l sili pe cititor să recitească. Deznodămintele sale sau absența de deznodământ sugerează explicații, dar care nu sunt limpede arătate și care cer, spre a părea întemeiate, ca povestirea să fie recitită dintr-un nou unghi. Uneori, există o dublă posibilitate de interpretare, de unde și necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ediției franceze) Toată arta lui Kafka constă în a-l sili pe cititor să recitească. Deznodămintele sale sau absența de deznodământ sugerează explicații, dar care nu sunt limpede arătate și care cer, spre a părea întemeiate, ca povestirea să fie recitită dintr-un nou unghi. Uneori, există o dublă posibilitate de interpretare, de unde și necesitatea a două lecturi. E tocmai ceea ce dorea și autorul. Dar ne-am înșela dacă am vrea să interpretăm fiecare detaliu din opera lui Kafka. Un simbol
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
cu mai mare atenție politicile și dezbaterile care l-ar fi preocupat dacă ar fi trăit acum. În întregul corp al operei sale academice și al comentariilor și, mai ales, în opera sa fundamentală, vocea lui este mereu alături de noi. Recitind-o, avem ocazia și obligația să-i luăm în seamă avertismentele, să ținem cont de afirmațiile sale și să-i înțelegem potențialul în timpurile noastre și în cele ce vor veni. Kenneth W. Thompson W. David Clinton Partea Itc "Partea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fraților săi de culoare. Punctul de vedere al umanismului. Codul Negru francez a fost promulgat În 1685. Acesta avea ca scop restrângerea puterii stăpânilor asupra sclavilor lor și limitarea abuzurilor la care erau supuși adesea aceștia din urmă. Și totuși, recitindu-l astăzi, realizăm cu oroare care trebuie să fi fost condițiile de viață de atunci. Abia pe la Începutul secolului al XVIII-lea au Început să se Înmulțească semnele de umanism și manifestările aboliționiste. Vreme de cincizeci de ani, acestea rămân
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]