2,229 matches
-
aceea a „comunităților suprasătești de țărani liberi”, cum le numește Paul H. Stahl. Comunitățile suprasătești nu sunt un fenomen strict românesc. Paul Stahl a desfășurat cercetări comparative asupra comunităților suprasătești de pe continentul european. Fenomenul este de o extremă actualitate în cadrul relansării unor proiecte de regionalizare a României, fiindcă aceste „comunități suprasătești” divers denumite (republici țărănești la Cantemir, asocieri de vale la Iorga, «țări» în tradiția vie a poporului, comunități suprasătești în terminologia lui P.H. Stahl, comunități devălmașe la H.H. Stahl etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
uitare după moarte. Alții mai mult prin activitatea lor creatoare de instituții și cultură. Sau, în fine, printr-o combinație a celor două. Cred că această din urmă situație este cazul lui Dimitrie Gusti. Acesta a avut o contribuție la relansarea sociologiei după război atât prin lucrările sale, dar în special prin efectele târzii ale instituțiilor, culturii și mișcării sociologice create. Moștenirea lui Gusti aș sintetiza-o în patru direcții. Prima moștenire: lansarea sociologiei în România și conferirea unui prestigiu științific
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realității a avut o dublă influență masivă asupra reconstruirii sociologiei românești în perioada comunistă. În primul rând, această orientare empirică a oferit sociologiei în renaștere șansa de a evita în mare măsură strangularea ei de către cadrele ideologiei marxist-leniniste. De la începutul relansării sale, în anii ’60-’70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de integrare a țărănimii trecute forțat dintr-o agricultură colectivizată în industrie și în mediul urban, și pe cercetarea diferitelor procese sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la începutul anilor ’70, nu mai avea nevoie de modernizare, de raționalizare și deci nici de sociologie. Eliminarea sociologiei în 1977 a fost actul ultim al sfârșitului procesului de liberalizare. În fine, în al patrulea rând, Gusti a contribuit la relansarea sociologiei prin crearea unei puternice școli sociologice. Gusti a murit în 1955 se pare cu un sentiment de dezamăgire față de cursul istoriei și de pesimism față de soarta sociologiei românești. Au supraviețuit însă cei mai mulți membri ai Școlii sale. Unii, condamnați la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
când înregistra o valoare de 20,2‰, în comparație cu 17,1‰ - natalitatea la nivel de județ - și 15,8‰ - la nivelul țării. Începând cu 1989, aceasta a început să scadă până în 1995, când a atins cea mai mică valoare (10,1‰). Relansarea economiei și ridicarea nivelului de trai ar putea duce în viitor la creșterea ratei natalității, atât la nivelul țării, cât și al Feteștiului. Tabelul 2. Rata natalității (1966-2000) (După Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică Ialomița) România Județul Ialomița
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
demonstrează o bună cunoaștere de către autor a universului social din Republica Moldova. Tudor Danii observă foarte bine ceea ce are de făcut țara în continuare pentru ca populația să se bucure de un nivel de trai decent. Printre recomandări se înscrie, de pildă, relansarea și creșterea economiei (p. 363); protecția consumatorului (p. 364); administrarea publică eficientă (p. 365) ș.a. Mai rămâne nerezolvată problema modului de implementare a celor menționate, precum și cea a găsirii resurselor și mijloacelor necesare - probleme deloc neglijabile. Datele oferite cu generozitate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru care s-a optat politic. Gradualismul în măsurile de natură să reconfigureze acest mix de politici, pornește de la situația de criză, iar ceea ce se consideră acțiuni pe diferite termene, fie de stopare a efectelor crizei, de reechilibrare și de relansare economică, trebuie să fie congruent cu noua viziune, în caz contrar urmând să parcurgem un cerc vicios. Ipotezele teoretice fiind parcurse, urmează să fie stabilite ipotezele metodologice ale unei posibile viziuni ale mix-ului de politici, practic ele asigurând minimul
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
unei posibile viziuni ale mix-ului de politici, practic ele asigurând minimul de ancore temporare ale unui parcurs coerent. Astfel: a. măsurile de reechilibrare macroeconomică trebuie să fie consistente cu obiectivul de intrare a României în ERM2; b. măsurile de relansare macroeconomică vor fi consistente cu strategiile și măsurile adoptate la nivelul statelor membre, al zonei euro și al Uniunii Europene; c. indiferent de finalitatea măsurilor enunțate, acestea vor asigura practicabilitatea, eficacitatea și sustenabilitatea redresării macroeconomice, ca elemente de mobilizare a
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
-4,7 0,23 +25,1 Italia -3,2 -2,6 0,20 +14,0 România -8,7 -3,3 1,8 + 20,3 Sursa: Comisia Europeană, Spring Economic Forecast, 2011. Confruntată cu trade off-ul reducerea deficitelor bugetare versus relansarea economică, Romania și-a propus implementarea unui program de austeritate bugetară pentru a reinstaura un minim de sustenabilitate a finanțelor publice. Altfel, al doilea trimestru din 2009 ar fi adus intrarea României într-o criză de lichiditate bugetară, un fiscal
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
înregistrată în ultimii ani, recesiunea nu ar fi fost atât de pronunțată, s-ar fi putut probabil evita intrarea României în criza de lichiditate din trezorerie în primul trimestru din 2009, ar fi existat un minimum de spațiu fiscal pentru relansare economică, pierderile de competitivitate ar fi fost mult mai mici ș.a.m.d Avându-se în vedere prociclicitatea ridicată a veniturilor și cheltuielilor în economia românească în relație cu outputul observăm un lucru îngrijorător: anii de boom 2004-2008 nu au
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetar structural CAB și/sau reducerea stocului de datorie publică). În cazul României, lipsa spațiului fiscal a făcut aproape imposibilă aplicarea unor politici fiscal-bugetare anticiclice, care să minimizeze efectele negative ale crizei asupra outputului, șomajului, inflației ș.a. și să determine relansarea economică. De fapt, dacă analizăm în detaliu, observăm că țările care aveau cea mai mare nevoie de spațiu fiscal sunt cele care nu s-au preocupat de acest lucru. Este și cazul României. Oricum pentru a minimiza incertitudinea în cazul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
situa la niveluri îngrijorătoare, trecând dincolo de nivelul de sustenabilitate, estimat la 37% din PIB. Creșterea serviciului datoriei va pune presiune pe ieșirea pe piețele financiare pentru refinanțări la costuri ridicate, fapt care va reduce și mai mult spațiul fiscal necesar relansării economice durabile. Al cincilea risc, destul de consistent, ar fi cel legat de neîndeplinirea țintelor convenite în acordul preventiv cu FMI, CE și BM. Afectarea țintelor macroeconomice prin măsuri populiste poate activa scenariul negru de mai sus, prin creșterea neîncrederii în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetare. Pentru creșterea absorbției de fonduri europene, propun: negocierea cu Comisia Europeană a realocării fondurilor structurale și de coeziune pentru România; estimarea realistă a gradului de absorbție a fondurilor europene până în 2015; sumele rămase să intre într-un Fond de Relansare Economică, alături de sumele neatrase de celelalte țări de coeziune; cerere către Comisia Europeană pentru ca sumele aferente cofinanțării să nu fie incluse în deficit; declararea TVA ca exigibil; eliminarea majorității privilegiilor din Codul Fiscal (de exemplu, excluderea anumitor instituții de la plata
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
condiția aplicării acesteia fiind acceptarea de către salariați. Având În vedere că disponibilitățile de resurse umane dezechilibrează bugetul prin costurile salariale suplimentare ce nu se justifică, soluția Împărțirii postului și a salariului rezolvă această problemă, producând efecte pozitive majore În momentul relansării activității. 4. Înghețarea numărului de salariați - se aplică atunci când se cunoaște din timp evoluția activității, fapt ce permite stoparea angajărilor chiar și pentru situații aparent necesare. Se pot avea În vedere, pentru cazurile de excepție, cumulul de funcții sau redistribuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
acesteia, precum și cîteva elemente ale istoriei recente. Cel de al doilea este nivelul diagnozei Întocmite pentru criza disciplinei istoriei În România și al identificării simptomelor acestei crize. Ultimul nivel este acela al căutării unor soluții pentru această criză și pentru relansarea disciplinei nu numai pe plan academic, dar și social. Structura tematică respectivă corespunde doar formal celor trei părți ale cărții, aceste teme putînd fi regăsite de-a lungul Întregului eseu. Eseul lui Bogdan Murgescu are o calitate semnificativă. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
facilita schimburile de informații dintre instituțiile statelor membre și pentru a evita corespondența suplimentară dintre instituții. Acest formular poate fi utilizat în completarea celorlalte formulare. ... (2) Formularul se folosește pentru solicitarea sau comunicarea de informații, solicitarea de formulare ori pentru relansarea unei cereri, atunci când formularele existente nu sunt adaptabile unei situații date. ... Articolul 2 (1) Formularul este întocmit de instituția care dorește să obțină informații suplimentare asupra unei situații, să relanseze o cerere precedentă, să solicite un formular sau documente precise
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211558_a_212887]
-
nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, al societăților comerciale la care statul sau unitățile administrativteritoriale au calitatea de acționar unic ori majoritar, precum și al filialelor acestora; ... e) măsuri pentru susținerea mediului de afaceri în scopul depășirii dificultăților financiare și relansării circuitului comercial. Articolul 2 Măsurile instituite de prezenta lege au caracter excepțional și urmăresc reducerea efectelor crizei economice și îndeplinirea obligațiilor ce rezultă din Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, încheiat la București și Bruxelles la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227473_a_228802]
-
limitele și în condițiile stabilite prin bugete. Articolul 31 Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică societăților financiar-bancare și de asigurări și Societății Comerciale "Fondul Proprietatea" - S.A. Capitolul VI Măsuri pentru susținerea mediului de afaceri în scopul depășirii dificultăților financiare și relansării circuitului comercial Articolul 32 După articolul 19^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227473_a_228802]
-
nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, al societăților comerciale la care statul sau unitățile administrativteritoriale au calitatea de acționar unic ori majoritar, precum și al filialelor acestora; ... e) măsuri pentru susținerea mediului de afaceri în scopul depășirii dificultăților financiare și relansării circuitului comercial. Articolul 2 Măsurile instituite de prezenta lege au caracter excepțional și urmăresc reducerea efectelor crizei economice și îndeplinirea obligațiilor ce rezultă din Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, încheiat la București și Bruxelles la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230297_a_231626]
-
limitele și în condițiile stabilite prin bugete. Articolul 31 Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică societăților financiar-bancare și de asigurări și Societății Comerciale "Fondul Proprietatea" - S.A. Capitolul VI Măsuri pentru susținerea mediului de afaceri în scopul depășirii dificultăților financiare și relansării circuitului comercial Articolul 32 După articolul 19^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230297_a_231626]
-
nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, al societăților comerciale la care statul sau unitățile administrativteritoriale au calitatea de acționar unic ori majoritar, precum și al filialelor acestora; ... e) măsuri pentru susținerea mediului de afaceri în scopul depășirii dificultăților financiare și relansării circuitului comercial. Articolul 2 Măsurile instituite de prezenta lege au caracter excepțional și urmăresc reducerea efectelor crizei economice și îndeplinirea obligațiilor ce rezultă din Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, încheiat la București și Bruxelles la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230299_a_231628]
-
limitele și în condițiile stabilite prin bugete. Articolul 31 Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică societăților financiar-bancare și de asigurări și Societății Comerciale "Fondul Proprietatea" - S.A. Capitolul VI Măsuri pentru susținerea mediului de afaceri în scopul depășirii dificultăților financiare și relansării circuitului comercial Articolul 32 După articolul 19^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230299_a_231628]
-
nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, al societăților comerciale la care statul sau unitățile administrativteritoriale au calitatea de acționar unic ori majoritar, precum și al filialelor acestora; ... e) măsuri pentru susținerea mediului de afaceri în scopul depășirii dificultăților financiare și relansării circuitului comercial. Articolul 2 Măsurile instituite de prezenta lege au caracter excepțional și urmăresc reducerea efectelor crizei economice și îndeplinirea obligațiilor ce rezultă din Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, încheiat la București și Bruxelles la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230298_a_231627]
-
limitele și în condițiile stabilite prin bugete. Articolul 31 Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică societăților financiar-bancare și de asigurări și Societății Comerciale "Fondul Proprietatea" - S.A. Capitolul VI Măsuri pentru susținerea mediului de afaceri în scopul depășirii dificultăților financiare și relansării circuitului comercial Articolul 32 După articolul 19^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230298_a_231627]
-
australiană de mașini, care a Început să producă limuzine Holden. După 1980, compania a fost concurată puternic de către Ford și firmele japoneze 83. După o perioadă de relativă Încetinire a ritmului economic „marele somn”, datorat guvernării conservatoare, asistăm la o relansare economică, reușind să depășească recesiunea economică mondială de la sfârșitul secolului al XX-lea și Începutul secolului al XXI-lea. Economia dezvoltată a Australiei se bazează pe aportul finanțelor, industriei și al serviciilor, dar fără a neglija sectorul agricol (grâu, lână
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]