2,350 matches
-
rapid în tot corpul n.n) Indiferent de opinia unor critici de artă și muzică, Lully a fost un inovator, un deschizător de drumuri. El compune muzică ce va fi completată de mișcare scenică, teatrală, bombastică, plina de pasiune, deși repetitivă. Muzicianul îi propune Regelui să separe orchestra regală în două orchestre: una de douăzeci și patru de mari viori și alta de șaisprezece viori mici. Cu acceptul regelui, provoacă o adevărată revoluție muzicală adăugând tradiționalelor viori și trompete, flaute și voci de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
știe să argumenteze potrivit intereselor sale. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • privire menită să seducă (fixă, însoțită de zâmbet); zâmbet forțat; neadecvat, inadvertență între gersuri și vorbe; inadvertență între gesturi; • gesturi cu dublu sens; gesturi repetitive (care distrag atenția); • își atinge prea mult partenerul; • trage cu ochiul; nu respectă distanța față de celălalt, stă prea aproape de el, îl ocolește; atitudine contradictorie; prezintă ipotezele ca pe niște certitudini. Atitudinea de supunere pasivă. Această atitudine denotă încercarea de a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
of a single mind, mentalities are always collective, automatically regulating the impersonal content of shared mindsets. Thus the history of mentalities can share the methods and findings of quantitative history. Since its object is the collective, the automatic, and the repetitive, the history of mentalities can - indeed must - make use of series and statistics. Two consequences thus follow from this primacy accorded to the series, to the process of establishing homogenous data-sets suitable for processing, sets which are repeated and comparable
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în ficțiunile cu scene violente din programele de televiune difuzate în România. Reprezentarea violenței prezentate la televiziune este, deci, tributară unor specificități și constrângeri ale mediului televizual: dispozitiv televizual, coduri narative, de scenarizare, vizualizare, care comportă ca note dominante „caracterul repetitiv și banalizat”, spectacularizant și simplificator al discursului televizual. Schemele, codurile și semnificațiile prezentării conținuturilor violente la televiziune puse în evidență în cercetări de referință americane și europene, cercetări efectuate prin analize de conținut, analize de imagine, analize naratologice, aplicate, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care ei îl acordă acestui tip de media și a emisiunilor pe care le urmăresc cu predilecție. Influența televiziunii și eficiența superioară a acesteia comparativ cu celelalte media sunt analizate și de G. Grebner, care consideră că, prin sistemul său repetitiv și continuu de mesaje, reușește să mențină și să consolideze valorile și conduitele convenționale, prin amploarea audienței sale reușește să cuprindă aproape toți membrii societății, prin realismul artificial de care beneficiază și care îi conferă o credibilitate mare și o
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
unor personaje fantastice sau a animalelor, lipsa de interes pentru narațiuni referitoare la evenimente imaginare; d) anomalii marcate în producerea vorbirii, incluzând volumul, înălțimea, accentul, viteza, ritmul și intonația; e) anomalii marcate în formarea conținutului vorbirii, incluzând uzul stereotip și repetitiv al vorbirii; f) deteriorare marcată în capacitatea de a iniția sau susține o conversație cu alții, cu toate că posedă un limbaj adecvat. 3) Repertoriu restrâns de activități și interese, manifestat prin următoarele aspecte: - mișcări stereotipe ale capului; - preocupare persistentă pentru anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestora. Discursul colectiv și psihozele sociale Factorul esențial de producere, menținere și configurare al psihozelor sociale este reprezentat prin discursul colectiv. Înțelegem prin termenul de discurs colectiv acel limbaj social-politic ce exprimă o anumită ideologie și care permanent, în mod repetitiv, utilizând formule simple, directe, prin repetiție și persuasiune cu un extrem de puternic conținut emoțional-afectiv, se adresează maselor populaționale, creînd un curent de opinie cu o anumită direcție de orientare-țintă precisă ca intenție, în scopul formării unor modele de gândire subordonată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în procesul de formare al pihozelor sociale revine într-o măsură covârșitoare discursului colectiv purtător al unor ideologii totalitare. Acest discurs are rolul „manipulării verbale” prin persuasiune, la care se va mai adăuga, cu o valoare emoțională sporită, și imagologia repetitivă, ambele combinate și integrate în mass-media. Manipularea verbal imagistică (presă, TV, reclame, mode, discursuri politice, buletine de știri-informații, adunări populare, propaganda politică etc.) vor folosi un anumit limbaj public caracterizat prin următoarele: simplu și clar, de adresă imdeiată și universal
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu caracter constituțional. Dromomania: nevoia imperioasă de a călători, de a se deplasa dintr-un loc în altul datorită unei instabilități constituționale de factură morbidă. Ecolalie: repetarea de către bolnav a cuvintelor și frazelor pronunțate de o altă persoană. Ecomimie: imitarea repetitivă de către un bolnav a expresiei mimice a interlocutorului său. Ecopraxie: imitarea de către bolnav a gesturilor unei persoane. Encoprezis: pierderea involuntară și inconștientă a materiilor fecale datorită unei reacții emoționale, în cursul somnului sau în stările de deteriorare psihică gravă (demențe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conduită și acțiune pozitive, o comunicare normală. Este condiția stării de sănătate mintală care se opune stării de boală psihică. Nozofobie: frică patologică de boli și consecințele acestora (cancerofobie, sifilifobie etc.). Obsesie: asociere ideo-afectivă penibilă care invadează conștiința, cu caracter repetitiv și incoercibil, de a cărei absurditate și anormalitate bolnavul este conștient, luptând împotriva ei. Obtuzie: diminuare, mai mult sau mai puțin marcată, a stării de conștiință vigilă, cu dificultăți de înțelegere, ideație lentă, somnolență și dezorientare parțială. Oligofrenie: nedezvoltarea psihică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Wittgenstein și « Dacă veți pune la îndoială ceva voi renunța la acel lucru și voi trece la altceva.»). Greutatea considerabilă în urmărirea lecțiilor lua naștere din faptul că era dificil de văzut la ce ducea această expunere detaliată, adesea destul de repetitivă, cum erau corelate exemplele și cum puneau toate acestea problema pe care noi eram obișnuiți să ne-o punem în termeni abstracți.“6 Wittgenstein le spunea studenților săi că, predând filozofia, el face ceva asemănător cu ceea ce ar face un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
făcut primul pas. Unul din cei mai mari specialiști în acest domeniu a spus în un interviu că în momentul de față(2008) se cunosc ce sunt 2-3% din componența materialului genetic, restul din structura materialului genetic 97-98% sunt structuri repetitive care încă nu se știe mai nimic despre ele. Probabil că acel specialist o să apară peste 20 de ani și o să spună că au mai aflat ce face încă 0,1% din materialul genetic, astfel încît pînă în anul 39999
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
oricărui program coerent educațional, sau celor fără posibilitate de autocontrol, poate deveni chiar periculos, mai ales dacă prezența complicațiilor cronice de tip neuropat a condus la atenuarea sau dispariția simptomatologiei de avertizare asupra hipoglicemiilor, consecințele clinice ale unor sindroame hipoglicemice repetitive pot fi multiple și grave. În concluzie, aplicăm tratamentul insulinic intensiv și funcțional ori de câte ori pacientul îi înțelege mecanismul și necesitatea, îl acceptă fizic și emoțional și dispune de resursele financiare reclamate de autocontrolul metabolic. Acest tip de tratament trebuie evitat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
elaborare instituțională (drepturi de proprietate, reguli de schimb, modalități de reglementare) este acela de a constitui și reproduce actori, strategii și oportunități de interacțiune Între aceștia la nivelul câmpurilor. Mai departe, aceste oportunități se ipostaziază sub forma unor patternuri stabile, repetitive, de interacțiune bazată pe Înțelegerea comună a situațiilor În care se află actorii (existența unor așteptări subiective Împărtășite În privința acțiunii celuilalt). Chiar În cazul firmelor concurente, stabilitatea la nivelul câmpului presupune acceptarea mutuală a raporturilor de putere Între acestea și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
481-495. Zucker, L.G., The Role of Institutionalization in Cultural Persistence, American Sociological Review, Vol. 42, 1977: 726-743. Zucker, L.G., Institutional Theories of Organization, Annual Review of Sociology, Vol. 13, 1987: 443-464. Într-o definiție operațională, instituțiile sociale sunt patternuri structurate, repetitive, de interacțiune socială, care, Într-o anumită fază de evoluție, ajung să fie luate ca atare, neproblematizate, de membrii societății. În cele ce urmează vom folosi termenul de firmă În sens de organizație economică, având funcție de producție În economia națională
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
stă la temeiul întrebărilor ultime; ele întemeiază omul ca ființă interogativă. Această capacitate de a se mira, acest - aș spune mai curînd - har al uimirii care stă la originea oricărei cunoașteri (Lucian Blaga: "cunoașterea e mirare și dezmirare" - proces infinit repetitiv, căci dezmirarea e urmată de o altă mirare, stîrnită de o altă enigmă, în cadrul unui alt context al cunoașterii) și a oricărei creativități, a oricărei faceri creatoare (a oricărei poiesis), reprezintă, cred, locul unui incipit comun pentru filosofie, știință și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aduce în următorii ani un profit de ordinul milioanelor de dolari. Aceasta a inițiat un studiu vizând acțiunea esențelor lemnoase (chiparos, eucalipt, santal) și a celor florale (trandafir, lavandă, iasomie) asupra randamentului și vigilenței muncitorilor ocupați cu efectuarea unor operațiuni repetitive. S-a constatat că mirosurile esențelor lemnoase au avut un efect stimulant asupra productivității muncii, care a crescut cu 15%, iar esențele florale dispersate în perioade de maximă tensiune au avut proprietăți calmante. Specialiștii japonezi subliniază în mod deosebit faptul
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
care nici nu-l poate controla, jurnalul intim al sinucigașului e mai puțin un document al dispariției - așa cum jurnalul scrierii unei cărți e un „document al creației” -, cât o dâră, o urmă, o aură a mecanicității actului suicidar În sine. Repetitiv și halucinatoriu, jurnalul sinucigașilor e Însă arareori unitematic. La o lectură normală, sinuciderea nu e - nici la Virginia Woolf, nici la Pavese, nici la Drieu la Rochelle - subiectul exclusiv al mărturisirii. Aceasta are mai degrabă rolul unui suport, al „suveicii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se cunoaște deznodământul. Intimitatea nu trebuie, prin urmare, limitată la forma ei pasivă, la ceea ce primește din exterior. Ea poate fi socotită, Înainte de orice, o forță dinspre care Încep să se organizeze temporal secvențele realității. Măruntele Întâmplări atât de indistincte, repetitive, Încep să se particularizeze abia după ce s-au scufundat În atotcuprinzătoarea intimitate a textului. Echilibru și stabilitate În ordine strict existențială, intimitatea propune o mai bună Înțelegere a propriului sine. O propune prin investigații făcute aproape la Întâmplare și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
apar înainte de vârsta de 3 ani (Kanner) sau după 3 ani (Asperger); * incapacitatea de centrare a unui interes intelectiv, în afara celui ludic sau alimentar (de gurmand); * diminuări calitative în zona informațiilor și relațiilor sociale, precum și în comunicare; * aspecte comportamentale restrictive, repetitive, stereotipe; * diverse alte tulburări fiziologice și comportamentale dezintegrative ale copilăriei. Din aceste multiple semne etio-simptomatice se desprinde ideea că acțiunea de cercetare, educație și terapie (tratament), poate fi diferențiată la cele două categorii enunțate. Ca urmare se desprind aspecte clinice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și planificarea acestor deficienți, pe baza unor programe de educație specială și pregătire pentru ocuparea unui post. Noile posturi create în relație cu procesul automatizării nu implică întotdeauna munci calificate (aprovizionarea cu materiale, transportarea produselor sunt munci simple, oneste și repetitive). O măsură ce decurge din acest proces este calificarea muncitorilor, care deși au o inteligență medie, sunt angajați în realizarea unor sarcini manuale de rutină, sarcini care ar putea fi rezervate într-o măsură mai mare deficienților. Deficiența mintală, concepută
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
respectă, că "eroul se căsătorește întotdeauna cu eroina". Încercînd să explicăm această optimistă convingere, vom constata încă o dată că întreaga conduită (creatoare inclusiv) a omului încearcă să o repete, într-un anume sens, pe aceea a divinității. În această succesiune repetitivă, în care fiecare etapă ulterioară se regăsește în cea anterioară, rolul dinamizator al "negativității" (în forma minciunii inclusiv) nu poate și nu trebuie a fi ignorat. Tocmai această rațiune ne-a stimulat, de fapt, să deschidem prefața lucrării lui J.
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni: de-a mama și de-a tata, de-a v-ați ascunselea, de-a lungul; * structură repetitivă, cu rol expresiv: nici prea-prea, nici foarte-foarte; * abreviere: d-lui, d-ei, d-ta; * structura cuvintelor compuse (prin alăturare cu cratimă): Făt-Frumos, zgârie-brânză, gri-bleu, tic-tac, ici-colo; * structura cuvintelor derivate cu unele prefixe neologice: ex-președinte, post-decembrist; * structura cuvintelor derivate cu prefixe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de catifea roșie, spuse sora cea mare." (Charles Perrault, Cenușăreasa); * apoziție: "Eu sunt, Scufița Roșie, și-ți aduc cozonac și-o sticlă de vin." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * construcții eliptice: "Și partea asta, a mea!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); * construcții repetitive: "A fost odată un împărat mare, mare..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de pauză corespondentă, la nivel funcțional, a virgulei, marcă pentru: * raportul de incidență: "Mâine au spus ei plecăm și nu ne mai putem întoarce decât peste un an
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]