4,361 matches
-
perioadă (Opus Maccaronicum). De atunci, parodia n-a mai încetat să fie reprezentată în Parnasul italian, uneori într-un mod cu adevărat strălucit"206. Parodia intră, după unii cercetători, în Renaștere prin intermediul facețiilor, care au un statut apropiat de al reprezentațiilor ("maimuțărelilor") ce urmau, în Antichitate, unei tragedii. Tematic înrudită cu burla, faceția dă "numele latinesc al unei glume concise, adesea de coloratură erotică, cu o poantă finală, folosită în chip de divertisment mai mult sau mai puțin urban în conversațiile
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ar fi să judecăm câteva evenimente care au fost mai puțin publicizate. A doua zi de la declarația realizată de Boc a avut loc o întâlnire extrem de agitată, (cu ușile închise, unde presa nu a avut acces) între delegația românească și reprezentații asociațiilor românești din Italia. Pe parcursul întâlnirii a plouat cu acuzații împotriva guvernului român și a celui italian. Vizita lui Boc în Italia a spus cineva și mai ales reticențele acestuia cu privire la pelicula lui Păunescu (Francesca) și față de campaniile de presă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
mai coborât și mai încet. La ieșirea din sală nu ne înghesuim pentru a prinde un loc mai bun la garderobă. De asemenea, la garderobă așteptăm să ne vină rândul pentru a ne cere hainele. După spectacol, evităm să criticăm reprezentația cât încă ne aflăm în incinta clădirii în care aceasta a avut loc. Putem merge la cabinele actorilor pentru a le oferi flori sau a le cere autografe. Ar fi o dovadă a admirației noastre pentru ceea ce fac. Dacă mergem
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
colectivitate care măsoară și dă. Dă Doamne, ca cei care au urechi să audă. Deocamdată, încă odată, „Carte frumoasă, cinste celui care te a scris”... și celor care te și citesc. (Publicat în revista „Orizonturi” nr.15/2008) . Dincolo de Styx Reprezentația începută... În anul 1998, cu sprijinul Fundației pentru o Societate deschisă, la Editura „Timpul” din Iași apărea volumul „Tineri poeți români de dincolo de Styx” de Gellu Dorian. L a pagina 243 se află medalionul „Alexandru Mălin Tacu” (1969-1986), cu fotografia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
La 27 aprilie 2009 ar fi împlinit 60 de ani. A răma s tâ nără. De altfel, era pregătită pentru o asemenea în tâln ire: „Vino, am învățat tot ce era necesar pentru fantastica noastră întâlnire... Mai rămâne premiera, singura reprezentație... Vino! Reprezentația începuse. Familia, prin înmănuncherea versurilor ei, ridicase cortina! Liviu Romoșan Academia vieții(Publicat în „Pagini medicale bârlădene ” nr. 130 -131/2009 ) Înmormântată atâta vreme, memorialistica renaște. Renaște și se dovedește a fi - se putea altfel? - o literatură de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
aprilie 2009 ar fi împlinit 60 de ani. A răma s tâ nără. De altfel, era pregătită pentru o asemenea în tâln ire: „Vino, am învățat tot ce era necesar pentru fantastica noastră întâlnire... Mai rămâne premiera, singura reprezentație... Vino! Reprezentația începuse. Familia, prin înmănuncherea versurilor ei, ridicase cortina! Liviu Romoșan Academia vieții(Publicat în „Pagini medicale bârlădene ” nr. 130 -131/2009 ) Înmormântată atâta vreme, memorialistica renaște. Renaște și se dovedește a fi - se putea altfel? - o literatură de interes. Mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu sprâncenele-i spelbe străjuind niște ochi de un albastru spălăcit, aproape fără nici o expresie, mișca haotic și dezordonat picioarele încercând în legea lui să imite dansul ursului, ridică sticla adusă pe furiș de un țânc de acasă pentru plata reprezentației, bău îndelung lăsând capul pe spate, mișcând înverșunat mărul lui Adam proeminent și osos, ascuns sub o piele tăbăcită de vânturi. Pălăria sa veche și pleoștită căzu pe spate în noroi, dar n-o luă în seamă, o călcă apoi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
unor cronici și numeroase și elogioase, prin care dramaturgul nostru părea în sfârșit integrat peisajului francez, Caragiale nu și-a găsit însă nici atunci locul meritat pe vreo scenă pariziană, ci numai în catalogul teatrului universal de la L'Arche. Singura reprezentație cu Scrisoarea pierdută încercată la Théâtre de Poche prin anii '50 de Maurice Cuvelier [...] fusese un fiasco total pe care greșisem atribuindu-l doar unei traduceri căznite"400. Timpul are însă surprizele lui. În aprilie 2009, trupa de teatru l
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Europene și George Macovescu, însărcinatul cu afaceri al României, au făcut un schimb de note diplomatice, prin care au aranjat o serie de vizite și schimburi între cele două țări, pînă în anul 1962. Erau incluse și expoziții de artă, reprezentații teatrale, cărți și publicații, precum și programe de televiziune 950. Acest acord s-a dovedit a fi ultima etapă a politicii adoptate de Administrația Eisenhower față de România. Semnificația acestui tratat trebuie înțeleasă la justa ei valoare: era primul acord de acest
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai menționat anterior, pentru ca aceasta să capete în spațiul ficțional coordonatele unor lecții de viață. Teatrul este genul cel mai favorabil în acest sens, prin crearea unei situații de comunicare unice dintre operă și spectatorul care trăiește la maximă intensitate reprezentația. Astfel, construcția pieselor trebuia atent ordonată către un final care să sancționeze puternic și evident faptele personajelor, răsplătind binele și pedepsind răul. Prin aceste elemente, clasicismul nu ducea doar la concretizarea unor paradigme morale, ci implicit ajuta la crearea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
multiplelor fațete pe care le-a avut disputa căreia îi vom acorda câteva rânduri, datorită importanței sale în ceea ce privește evidențierea unor raporturi între asumarea rigidă a principiilor clasicismului și neregularitatea creatoare. Cearta din jurul piesei lui Corneille se naște imediat după primele reprezentații ale acesteia, prin intervenția critică a unor scriitori și teoreticieni ai vremii, dintre care putem menționa pe Georges de Scudéry, care văd în text o încălcare a doctrinei clasice în câteva puncte esențiale. Pe de altă parte însă, numeroasele pamflete
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
atât teoretice prin publicarea tratatului din 1729 Încercări cu privire la o artă poetică critică sau prin traducerea Ifigeniei de Racine, precum și practice prin cele câteva periodice pe care le-a patronat, dar mai ales prin încercarea de a schimba total repertoriul reprezentațiilor dramatice. Acest lucru l-a făcut beneficiind de sprijinul soților Neuber, directorii companiei teatrale din Leipzig, cu ajutorul cărora a început o luptă crâncenă împotriva teatrului burlesc ce se practica atunci, cu prelungirile grotești ale vechilor "jocuri de carnaval" și punctate
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mari (50.000 lei "care s-au asigurat din paragraful afacerilor de bine a Casei Centrale a Clerului"), la care s-au adăugat 15.000 lei luați de la Sf. Spiridon (din "paragraful milelor") și vreo 14.000 rezultați "prin productul reprezentațiilor în folosul săracilor, la care sunt îndatoriți toate trupele de teatru ce petrec în capitalie". În total, bugetul era apreciat la vreo 79 mii lei anual; prin hărăziri binevoitoare vor mai spori cu vremea și vor înlesni o mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Corul școlii, pe șase voci, aborda spre interpretare bucăți corale de mare complexitate și rafinament (unele destinate formațiilor corale de profesioniști), care necesitau un mare număr de repetiții mai întâi pe voci și apoi în ansamblu. Unele repetiții și chiar reprezentații erau dirijate de elevi talentați, din clasele mari. O parte dintre membrii formației corale făceau parte din corul bisericii pentru susținerea slujbelor la care participam, cu regularitate noi, normaliștii, ca și enoriașii din parohia Șendriceni. Corul școlii, împreună cu celelalte formații
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
printre elevii acelei școli nu se găsește nici unul cu numele de Eminovici. La 21 martie (1864), ministerul i-a comunicat gimnaziului din Botoșani că n-are nici un loc vacant, de bursier 75. În aceeași primăvară, trupa Tardini-VIădicescu dăduse mai multe reprezentații în Botoșani. Cînd trupa își pregătea plecarea la Cernăuți, a fost angajat și poetul, ca sufleor. Astfel el a reapărut în Cernăuți, dar nu ca elev76. Lui Ștefanelli i-a spus că vrea să-și dea examenele restante și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a spus că vrea să-și dea examenele restante și apoi să între la cursuri, ca elev public 77. Dar în luna mai (1864), a dispărut din Cernăuți, odată cu trupa de teatru, trecînd iarăși, cu trupa, prin Botoșani și dînd reprezentații prin diferite orașe, pînă la Brașov și poate că și la Sibiu. Apoi s-a tras către casă. Toamna, la 5 octombrie 1864, a ocupat postul de practicant (copist) la Comitetul permanent al județului Botoșani 78. Ca să se fi dus
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în lumea asta..."221 La 24 iunie 1880, fiind halucinat din nou de chipul Casandrei și de locurile dragi, de la Ipoteștiul pierdut, a improvizat, cu creionul, versurile care urmează, pe un afiș scris de mînă, pe care se anunța o reprezentație, cu piesa Trei pălării, de Malla, în grădina Orpheu, din București: "Din cerurile albastre Luceferi se desfac Zîmbind iubirii noastre Și undelor pe lac. De glasul păsărelelor Pe gînduri codru-i pus O stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
La 5 decembrie, s-au primit 400 lei noi, din partea poetului A. C. Cuza, după ce acesta își editase poeziile, în folosul lui Eminescu. De primirea banilor, i-a scris Eminescu personal29S. Marți 15 decembrie, trupa dramatică Fany Tardini-Vlădicescu a dat o reprezentație, la Botoșani, în folosul suferindului Eminescu. Datorită faptului că de plasarea biletelor s-a ocupat un comitet, sub patronajul D-nei Sofia Franck, prețul lojelor sus și jos fiind a cîte 20 de franci, rezultatul total la casă a fost de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1887 ss. M. Eminescu"296. Alte ajutoare, adunate pentru Eminescu, din partea botoșănenilor, nu s-au mai dat. Au mai venit bani pentru el, dar din alte părți. Se știa la Iași, pe la 9 decembrie, că actorul I. D. Ionescu, după o reprezentație dată la Constanța, i-a trimis lui Eminescu un ajutor de 175 de franci 297, dar Gh. Hansaș, primarul din Botoșani, a pus acești bani în alt buzunar, ca să li se piardă urmă, pînă ce, văzîndu-se strîmtorat cu adrese oficiale
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Le théâtre et le retour aux sources, Gallimard, Bibliothèque des idées, Paris, 1989; Antonin Artaud. Teatrul și întoarcerea la origini, Editura UNITEXTPOLIROM, Iași, 2004, traducerea: Ileana Littera Prolog sau confruntarea cu fantomatc "Prolog sau confruntarea cu fantoma" Fantoma sau mizele reprezentației De ce ne-am fi propus o incursiune în lumea populată de fantome a teatrului, dacă nu din dorința de a avea o posibilă „revelație”, de a avea acces la un mesaj secret, plin de tâlcuri pe care doar fantoma ni
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
să abordeze reprezentarea invizibilului aducând în scenă fantoma nu pune în discuție, crede el, doar fidelitatea față de scrierile marelui elisabetan, ci și fidelitatea față de esența teatrului ca artă. Din această perspectivă, provocarea shakespeariană privește, dincolo de opera dramaturgului, statutul însuși al reprezentației teatrale, văzută ca un spațiu în care invizibilul își găsește materializarea în vizibilul scenei. Iar constatarea că teatrul eșuează întotdeauna, într-o măsură mai mică sau mai mare, când e vorba despre incarnarea spectrului, nu face, după părerea lui Craig
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mare, când e vorba despre incarnarea spectrului, nu face, după părerea lui Craig, decât să întărească îndemnul adresat artiștilor, acela de a se angaja cu și mai multă hotărâre pe drumul ce duce spre un orizont niciodată atins, ca și cum orice reprezentație teatrală ar trebui să-și facă un scop suprem din lupta cu ceea ce nu poate fi reprezentat, luptă dusă pe fondul tensiunii dintre vizibil și invizibil, material și imaterial, pe care ea nu o rezolvă nicicând pe de-a-ntregul, dar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Scrisorilor către Roger Blin (prilejuite de montarea Paravanelor), nemulțumindu-se doar cu înscrierea în dramaturgia piesei sale a unui dialog cu morții, dorește ca întreaga punere în scenă să se ridice la nivelul acestui dialog. El imaginează pentru Paravanele o reprezentație a cărei „deflagrație poetică” ar fi „atât de puternică, atât de densă, încât ar ilumina, prin ecourile ei, lumea morților” - „sau mai exact a morții”, se corectează Genet într-o notă. Căci sărbătoarea teatrală „trebuie să strângă laolaltă tot ceea ce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se stinge treptat, e tot mai indistinctă, muzicianul orb abia o mai aude în timp ce se îndepărtează. Iar Sakagami „se mai întoarce o dată ca să-l vadă” și „se despart plângând, plângând”... Astfel, de la no „cu fantome” la no „din lumea reală”, reprezentația se cantonează constant în spațiile-frontieră, la limita de contact cu o alteritate pe care o întruchipează moartea și nebunia. Shite incarnează întotdeauna o formă apărută dintr-un altundeva devenit un aici, o prezență. Dar nu e mai puțin adevărat că
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mare măsură, definiția teatrului ca experiență a ultimelor granițe, a ultimelor limite, o experiență trăită la răspântia dintre aici și altundeva și care își face din trecere și din „puntea ce leagă malurile” propriile metafore, înscrise în însăși configurația spațiului reprezentației, al cărui element principal este puntea (hashigakari) pe care pășește actorul atunci când intră în scenă. Care este însă statutul acestei realități aflate la intersecția lui aici cu altundeva, realitate esențializată, figurată de întoarcerea unui mort printre cei vii? Indeterminabilul visului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]