KorAP: Find »[drukola/base=respondent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...95 >

2,358 matches

Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602

femei în funcție de localitatea de rezidență Figura 24. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru bărbați în funcție de localitatea de rezidență 4.5. Vârsta medie la nașterea primului copil și a celui de-al doilea copil La itemul referitor la vârsta respondentului în momentul nașterii primului copil au dat răspunsuri valide 946 dintre subiecți. Pe ansamblul eșantionului, vârsta medie observată a fost de 24,81 ani, cu o mediană de 24,00 ani și o deviație standard de 4,058 ani. Distribuția

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
NATALITATEA ȘI PLANIFICAREA FAMILIALĂ 5.1. Planificarea sarcinilor și dorința de a avea copii Natalitatea a fost apreciată în funcție de numărul de nașteri. La acest item bărbații au fost rugați să dea informații despre nașterile soției sau partenerei de viață. Majoritatea respondenților (49,9%) au raportat lipsa nașterilor. Atunci când nașterile au fost raportate, ponderea principală (25,1%) o reprezintă nașterea unui singur copil (Figura 27). Figura 27. Distribuția numărului de copii născuți Influența regională în eșantionul cercetat este semnificativă. Testul Pearson χ2

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
semnificativă între numărul nașterilor și orașul de rezidență (Pearson χ2 = 36,94, df = 21, p = 0,017 < 0,05). În eșantionul nostru, comparativ cu media eșantionului, ponderea numărului mai mare de două nașteri ale femeilor și ale soțiilor sau partenerelor respondenților de sex masculin s-a înregistrat în Tg. Mureș (10,3%) (Tabelul 19). Numărul copiilor născuți Total Localitatea de rezidență Nu a născut Un copil Doi copii Trei sau mai mulți Nu a născut București 50,6 26,8 17

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
este diferit de cel al familiilor subiecților. În familia de origine ponderea maximă este reprezentată de familiile cu doi copii (42,0%) urmată de familiile cu trei sau mai mulți copii (37,0%) (Tabelul 20). Numărul copiilor născuți de mama respondenților % Nu a născut 0,4 Un copil 20,6 Doi copii 42,0 Trei sau mai mulți 37,0 Total 100,0 Tabelul 20. Natalitatea respondenților în familia consanguină (de origine, de orientare) Așa cum arată datele din Tabelul 21, modelul

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
trei sau mai mulți copii (37,0%) (Tabelul 20). Numărul copiilor născuți de mama respondenților % Nu a născut 0,4 Un copil 20,6 Doi copii 42,0 Trei sau mai mulți 37,0 Total 100,0 Tabelul 20. Natalitatea respondenților în familia consanguină (de origine, de orientare) Așa cum arată datele din Tabelul 21, modelul numărului de copii din familia de proveniență nu s-a păstrat. Numărul copiilor născuți în familia de procreare (proprie sau conjugală)* Numărul copiilor născuți în familia

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
ce urmează la persoanele fertile din punct de vedere demografic (nu și biologic): femei până în 44 de ani, bărbați până în 49 bărbați, iar dintre variabilele care influențează planificarea familială, vom analiza corelația cu sexul, vârsta și numărul de copii ai respondentului [2]. Prima sarcină A doua sarcină A treia sarcină Planificată, dorită la momentul respectiv Neplanificată, apărută mai devreme decât se dorea Nedorită Planificată, dorită la momentul respectiv Neplanificată, apărută mai devreme decât se dorea Nedorită Planificată, dorită la momentul respectiv

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Testul 2 nu indică diferențe semnificative statistic privind dorința de a avea/de a nu avea copii, bărbații și femeile exprimând opinii relativ similare privind planificarea familială a numărului de copii. Dorința de avea copii în funcție de numărul de copii ai respondenților Pe ansamblul eșantionului, 66,6% din persoanele cu copii nu mai doresc alți copii, iar 15,4% sunt indecise. Dorința de avea copii diferă semnificativ statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
numărul de copii ai respondenților Pe ansamblul eșantionului, 66,6% din persoanele cu copii nu mai doresc alți copii, iar 15,4% sunt indecise. Dorința de avea copii diferă semnificativ statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră ce nu a născut niciodată intenționează, în majoritate, să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți, având deja un copil, nu doresc repetarea evenimentului. Din toți

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră ce nu a născut niciodată intenționează, în majoritate, să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți, având deja un copil, nu doresc repetarea evenimentului. Din toți respondenții care doresc un al doilea copil, cei mai mulți au estimat intervalul de naștere 1-2 ani (11,6%). Din persoanele cu 2 sau mai mulți copii 79% nu intenționează să mai

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
îl au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră ce nu a născut niciodată intenționează, în majoritate, să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți, având deja un copil, nu doresc repetarea evenimentului. Din toți respondenții care doresc un al doilea copil, cei mai mulți au estimat intervalul de naștere 1-2 ani (11,6%). Din persoanele cu 2 sau mai mulți copii 79% nu intenționează să mai aibă copii. Toți subiecții cu peste 6 copii nu mai doreau

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
4 87,5 0 0 0 0 12,5 0 100 6 100 0 0 0 0 0 0 100 Tabelul 24. Numărul de copii ai subiecților în funcție de dorința de a (mai) avea copii Dorința de avea copii în funcție de vârsta respondenților Sunt diferențe semnificative statistic pe grupe de vârstă privind dorința de a (mai) avea copii. Dintre tinerii între 15-19 ani, cei mai mulți nu știu dacă doresc (47,8%) sau doresc să devină părinți în următorii 5 ani (27%). Dintre cei cu

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
25. Dorința de a (mai) avea copii pe grupe de vârstă Așadar controlul fecundității țintește limitarea descendenței, nu evitarea completă. Este interesant de observat că atunci când au fost chestionați privitor la numărul de copii potrivit pentru o familie din România, respondenții au manifestat, ca și în alte țări ale Europei, o atitudine pronatalistă, deși descendența reală este sub cea ideală de 2,1 copii care asigură înlocuirea generațiilor. Numărul ideal de copii pentru o familie din România Pe ansamblul eșantionului, în

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
copii care asigură înlocuirea generațiilor. Numărul ideal de copii pentru o familie din România Pe ansamblul eșantionului, în majoritatea lor, subiecții au indicat, (65,5%) ca număr ideal de copii pentru o familie din România 2 copii. 23,3% din respondenți consideră că numărul ideal este 1, iar 8,3% consideră că numărul ideal ar fi 3. Statistic, femeile consideră ca ideal un număr mediu de copii mai mare ca bărbații. Diferența este semnificativă conform testului Kruskal-Wallis (H = 13,514, df

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
41,3 1,7 0,1 100 Vârsta potrivită pentru nașterea unui alt copil 12,8 2,5 24,5 48,5 11,4 0,3 0,0 100 Tabelul 26. Opinii privind vârsta potrivită pentru evenimentele existențiale majore Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră intervalul 15-17 ani ca adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți ca fiind cel

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
5 48,5 11,4 0,3 0,0 100 Tabelul 26. Opinii privind vârsta potrivită pentru evenimentele existențiale majore Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră intervalul 15-17 ani ca adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți ca fiind cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
existențiale majore Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră intervalul 15-17 ani ca adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți ca fiind cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
15-17 ani ca adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți ca fiind cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază că nu doresc un al doilea copil. Opinia respondenților despre optimul debutului vieții sexuale în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Diferențele semnificative de opinie dintre bărbați și femei privind vârsta potrivită

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
primului copil. Al doilea copil ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază că nu doresc un al doilea copil. Opinia respondenților despre optimul debutului vieții sexuale în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Diferențele semnificative de opinie dintre bărbați și femei privind vârsta potrivită pentru prima relație sexuală sunt date de tendința bărbaților de a indica intervale de vârstă

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
ani îl percep potrivit într-o proporție de două ori mai mare decât tinerii cu vârsta între 15-24 ani (Figura 29). Nivelul de instruire nu diferențiază semnificativ opinia despre vârsta optimă pentru debutul sexual. La un p < 0,05 opinia respondenților diferă semnificativ pe localități. Astfel, în București (cu 36,6%) și în Timișoara (cu 30,0%), Figura 29. Variabilitatea pe grupe de vârstă a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale ponderea opiniilor favorabile ideii începerii vieții sexuale mai

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
52,0 21,1 100 Ploiești 1,7 14,5 61,7 22,1 100 Total 1,1 16,8 56,6 25,4 100 Tabelul 27. Variabilitatea pe localități a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale Opinia respondenților despre vârsta optimă la căsătorie în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Bărbații și femeile au opinii diferite semnificativ privind optimul vârstei pentru căsătorie (p < 0,05) (Figura 30). Femeile tind să indice o vârstă potrivită Figura 30

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
mai mică decât cea a bărbaților, adică 28,3 ani la bărbați și 25 ani la femei. În anul 2008 vârsta medie la căsătorie a crescut, aceasta fiind de 29,1 la soț și 25,9 la soție [5]. Opinia respondenților despre vârsta potrivită pentru căsătorie diferă semnificativ pe grupe de vârstă (p < 0,05). Se observă în Tabelul 28 că subiecții între 15-24 ani consideră în proporție mai mică (2,9%) decât media eșantionului (6,1%) un optim pentru căsătorie

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
potrivită pentru căsătorie mai mare decât cele cu nivel de instruire scăzut (Figura 29). Tendința în toate localitățile este de a indica un optim de vârstă pentru căsătorie de 21-25 ani (56,6%) și apoi de 26-30 (32,5%). Opinia respondenților despre vârsta potrivită pentru căsătorie diferă semnificativ pe localități (p < 0,05). Identificăm în Tabelul 30 subiecții din Constanța, care au indicat vârsta optimă 18-20 ani în proporție de două ori mai mare decât media eșantionului (13,4% față de 6

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Ploiești 1,3 0,8 2,1 32,8 59,7 3,4 100 Total ,8 0,7 3,3 32,5 56,6 6,1 100 Tabelul 30. Variabilitatea pe localități a opiniei privind vârsta potrivită pentru căsătorie Opinia respondenților despre vârsta optimă pentru nașterea primului copil în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Variabilele sex, grupe de vârstă, nivel de instruire și localitatea de rezidență au indicat diferențe semnificative statistic (p < 0,05) privind opinia despre vârsta

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
pe localități a deciziei în cuplu privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție Relația între localitatea de rezidență și nivelul de comunicare în cuplu pe tema alegerii metodei de contracepție nu este semnificativă (p = 0,162 > 0,05). Sexul respondenților nu diferențiază statistic semnificativ comunicarea privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție, însă se identifică tendința mai mare spre comunicare a femeilor (Tabelul 33). Comunicarea privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție Sexul Feminin Masculin Total Comunicarea între

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]