3,927 matches
-
și culturii indo-europene (1987). Școala românească de romanistica este considerată una dintre cele mai bune din lume, romaniștii români 13 publicînd lucrări considerate fundamentale în acest domeniu (v., printre altele, volumele colective Enciclopedia limbilor romanice sau Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice). Amintim și celebra lucrare a lui Iorgu Iordan, Lingvistică romanica. Evoluție. Curente. Metode, 196214, ediția a II-a, 1970 tradusă în engleză, germană, spaniolă, rusă, portugheză și italiană. Iorgu Iordan și Maria Manoliu mai publică Introducere în lingvistică romanica (1965
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
una dintre cele mai bune din lume, romaniștii români 13 publicînd lucrări considerate fundamentale în acest domeniu (v., printre altele, volumele colective Enciclopedia limbilor romanice sau Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice). Amintim și celebra lucrare a lui Iorgu Iordan, Lingvistică romanica. Evoluție. Curente. Metode, 196214, ediția a II-a, 1970 tradusă în engleză, germană, spaniolă, rusă, portugheză și italiană. Iorgu Iordan și Maria Manoliu mai publică Introducere în lingvistică romanica (1965), tradusă în spaniolă cu titlul Manual de lingüística románica (1989
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor romanice). Amintim și celebra lucrare a lui Iorgu Iordan, Lingvistică romanica. Evoluție. Curente. Metode, 196214, ediția a II-a, 1970 tradusă în engleză, germană, spaniolă, rusă, portugheză și italiană. Iorgu Iordan și Maria Manoliu mai publică Introducere în lingvistică romanica (1965), tradusă în spaniolă cu titlul Manual de lingüística románica (1989). Și cartea lui Marius Sala De la latină la română (1998) cunoaște o ediție franceză, Du latin au roumain (1999), una japoneză, Ratengo kara rumaniago he-rumania goshi (2001), una spaniolă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
importante etape și evidențierea trăsăturilor proprii fiecăreia și a influentelor suferite. Nu lipsesc nici elementele referitoare la istoria limbii literare - în special la primele texte - și la caracteristicile sistemului de scriere. În încheiere sînt semnalate influențele exercitate asupra altor limbi, romanice sau neromanice"15. În domeniul lingvisticii limbilor, prima sinteză românească importantă poate fi considerată capitolul IV. Ramificațiile și clasificarea limbilor din cunoscutul Tratat de lingvistică generală (coordonat de Al. Graur, S. Stați și Lucia Wald) și publicat de Editură Academiei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la Montevideo a studiului Sistema, normă y habla (care avea să revoluționeze toată gîndirea lingvistică a celei de-a două părți a secolului al XX-lea) și prezentarea la cel de-al XI-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanica de la Madrid a studiului Sincronía, diacronía y tipología (care avea să fie publicat în 1968). Conceptul de limbă istorică se structurează astfel în teoria lui Eugeniu Coșeriu 20: Cei mai multi lingviști, unii dintre ei chiar buni sau foarte buni cunoscători ai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de poziția geografică, identificînd parametrii tipologici și propunîndu-și stabilirea tipurilor structurale de limbi în funcție de acești parametri, precum și încadrarea limbilor particulare într-un anumit tip"76. Limbile își pot schimba tipul structural, dar nu și clasa genealogica; de pildă franceză (limba romanica), bulgară (limba slavă) și engleză (limba germanica) au trecut de la tipul sintetic la cel analitic; armeana (limba indo-europeană izolată) a trecut de la tipul flexionar la cel aglutinant; iar toate aceste limbi au rămas în cadrul aceleiași clase genealogice. Autoarea încearcă realizarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
urmare, tipul lingvistic reprezintă coerentă și unitatea funcțională a diferitelor secțiuni ale unui sistem. Cu toate acestea, poate să corespundă mai multor sisteme (după cum, pe de altă parte, același sistem poate să corespundă mai multor norme). De exemplu, în limbile romanice - cu excepția francezei moderne - avem ca principiu tipologic distincția de bază între funcții "neactuale" sau "nerelaționale" (că genul și numărul) și funcții "actuale" sau "relaționale" (cum ar fi cazul - că funcție - sau comparația), distincție care, în forme material diferite, dar în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
diferite secțiuni ale sistemelor lingvistice respective: în secțiunea numită morfologie și în sintaxa, în sintaxa formelor nominale și verbale și în secțiunea propoziției și a frazei, în lexic și în formarea cuvintelor."103 Dezvoltînd și rafinînd observațiile cu privire la tipologia limbilor romanice, Coșeriu observa următoarele: "tipul limbilor romanice (cu exceptia francezei moderne) este guvernat de un principiu general: 'determinări interne (paradigmatice) pentru funcționari interne (non-relaționale) și determinări externe (sintagmatice) - adica expresii perifrastice - pentru funcționari externe (relaționale)'. Și acest principiu a fost aplicat în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în secțiunea numită morfologie și în sintaxa, în sintaxa formelor nominale și verbale și în secțiunea propoziției și a frazei, în lexic și în formarea cuvintelor."103 Dezvoltînd și rafinînd observațiile cu privire la tipologia limbilor romanice, Coșeriu observa următoarele: "tipul limbilor romanice (cu exceptia francezei moderne) este guvernat de un principiu general: 'determinări interne (paradigmatice) pentru funcționari interne (non-relaționale) și determinări externe (sintagmatice) - adica expresii perifrastice - pentru funcționari externe (relaționale)'. Și acest principiu a fost aplicat în aceste limbi începînd chiar cu latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și dezvoltată, iar cînd avea funcții relaționale (că în cazul comparației), expresia paradigmatica a fost sistematic abandonată sau redusă (și acest fenomen continuă încă în zilele noastre: a se vedea, de exemplu, reducerea formelor cazuale ale pronumelor personale). Dacă limbile romanice, mai ales cele din spațiul mediteranean, de la portugheză la română, se aseamănă atît de izbitor, acest lucru se datorează nu numai bazei lor materiale comune și influenței reciproce, ci, mai ales, faptului că au fost create istoric prin aceeași tehnică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prea puțin distincțiile teoretice și aplicațiile practice coșeriene: "Este curios cît de puțin cunoscută este concepția tipologica a lui Eugeniu Coșeriu chiar în rîndul romaniștilor, - observa cu îndreptățire Cristinel Munteanu 105 - deși ideile sale privind o nouă tipologie a limbilor romanice au fost prezentate de către marele lingvist român (și publicate) cu diverse ocazii, începînd din 1965"106. De fapt, opiniile lui Coșeriu erau cunoscute lingviștilor români, mai ales romaniștilor, pentru că marele savant publicase studiul Essai d'une nouvelle typologie des langues
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Funcțiunile externe sînt "relaționale". Cazurile arată legătură substantivului cu alte cuvinte din text; comparativul și superlativul relativ al adjectivelor exprimă, și ele, relații pe plan sintagmatic, adică legături în cadrul aceluiași enunț. Cunoscută afirmație, cu caracter general, ca în formarea limbilor romanice s-a mers de la o structură "sintetică" spre una "analitică" nu este exactă, spune Coșeriu. De ce "eroziunea fonetica", invocată adesea drept cauza principală a fenomenului, a acționat numai în sectorul flexiunii cazuale și nu a cuprins toate sectoarele sistemului gramatical
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adevăr, si se mai merge în zilele noastre 116, de la procedee "sintetice" spre procedee "analitice", pentru exprimarea genului și a numărului, "sintetismul" nu numai că s-a menținut, ci uneori chiar s-a accentuat, prin unele inovații 117 pe teren romanic. Un fenomen analog s-a produs și în materie de flexiune verbală: "En las formas nominales 118 se renunció a la flexión; en las formas verbales, en cambio, la flexión se mantuvo, se rehizo y, en parte, se sigue rehaciendo
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
actualidad (eram - eras - erat habrían debido volverse, en italiano y en rumano, era - era - era; sîn embargo, son hoy, respectivamente, ero - eri - era119)" (op. cît., p. 271). Faptele de genul celor arătate mai sus se explică prin acțiunea unui tip romanic, adică a unui principiu general potrivit căruia idiomurile romanice, în evoluția lor, au căutat 120 să dea o expresie formală distincției dintre funcțiunile gramaticale "interne" și cele "externe", manifestînd o vădita predilecție pentru formele așa-zise "sintetice", în cazul celor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
y en rumano, era - era - era; sîn embargo, son hoy, respectivamente, ero - eri - era119)" (op. cît., p. 271). Faptele de genul celor arătate mai sus se explică prin acțiunea unui tip romanic, adică a unui principiu general potrivit căruia idiomurile romanice, în evoluția lor, au căutat 120 să dea o expresie formală distincției dintre funcțiunile gramaticale "interne" și cele "externe", manifestînd o vădita predilecție pentru formele așa-zise "sintetice", în cazul celor dinții, si pentru procedeele "analitice", în cazul celor din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se face în prezent sub eticheta de tipologie lingvistică nu este, de cele mai multe ori, decît gramatică contrastiva, făcută la nivelul sistemelor, si clasificare tautologica a unor procedee idiomatice"128. De pildă, topica determinat-determinant este văzută ca o caracteristică a limbilor romanice prin comparație cu limbile germanice și slave, caracterizate de topica predominantă determinant-determinat. Ordinea determinat-determinant întrunește condițiile de tip lingvistic romanic pentru că întrunește cele trei elemente definitorii ale tipului în viziunea lui Coșeriu "1. Este un procedeu tehnic, un principiu de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sistemelor, si clasificare tautologica a unor procedee idiomatice"128. De pildă, topica determinat-determinant este văzută ca o caracteristică a limbilor romanice prin comparație cu limbile germanice și slave, caracterizate de topica predominantă determinant-determinat. Ordinea determinat-determinant întrunește condițiile de tip lingvistic romanic pentru că întrunește cele trei elemente definitorii ale tipului în viziunea lui Coșeriu "1. Este un procedeu tehnic, un principiu de construcție propriu limbilor romanice. 2. Cuprinde mai multe sectoare ale sistemului limbii. 3. Caracterizează nu numai funcționarea limbii, ci și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile germanice și slave, caracterizate de topica predominantă determinant-determinat. Ordinea determinat-determinant întrunește condițiile de tip lingvistic romanic pentru că întrunește cele trei elemente definitorii ale tipului în viziunea lui Coșeriu "1. Este un procedeu tehnic, un principiu de construcție propriu limbilor romanice. 2. Cuprinde mai multe sectoare ale sistemului limbii. 3. Caracterizează nu numai funcționarea limbii, ci și constituirea ei (față de latină, limbile romanice prezintă o serie de inovații în acest sens). Antinomia dintre sincronic și diacronic, existentă la nivelul sistemului, este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
definitorii ale tipului în viziunea lui Coșeriu "1. Este un procedeu tehnic, un principiu de construcție propriu limbilor romanice. 2. Cuprinde mai multe sectoare ale sistemului limbii. 3. Caracterizează nu numai funcționarea limbii, ci și constituirea ei (față de latină, limbile romanice prezintă o serie de inovații în acest sens). Antinomia dintre sincronic și diacronic, existentă la nivelul sistemului, este astfel anulată la un nivel superior"129. Transpusa în plan semantic, topica determinat-determinant generează ceea ce s-ar putea numi o viziune substanțializata
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
serie de inovații în acest sens). Antinomia dintre sincronic și diacronic, existentă la nivelul sistemului, este astfel anulată la un nivel superior"129. Transpusa în plan semantic, topica determinat-determinant generează ceea ce s-ar putea numi o viziune substanțializata a limbilor romanice în comparație cu o viziune calitativa asupra lumii, specifică limbilor slave și germanice. Adjectivul romanic are o mobilitate net superioară în raport cu situația din alte ramuri indo-europene, postpunerea să (dominantă), completată de antepunere, implicînd o serie de particularități structurale ale limbilor romanice prin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nivelul sistemului, este astfel anulată la un nivel superior"129. Transpusa în plan semantic, topica determinat-determinant generează ceea ce s-ar putea numi o viziune substanțializata a limbilor romanice în comparație cu o viziune calitativa asupra lumii, specifică limbilor slave și germanice. Adjectivul romanic are o mobilitate net superioară în raport cu situația din alte ramuri indo-europene, postpunerea să (dominantă), completată de antepunere, implicînd o serie de particularități structurale ale limbilor romanice prin opoziție în special cu limbile slave și germanice: exprimarea formală a categoriei adjectivelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor romanice în comparație cu o viziune calitativa asupra lumii, specifică limbilor slave și germanice. Adjectivul romanic are o mobilitate net superioară în raport cu situația din alte ramuri indo-europene, postpunerea să (dominantă), completată de antepunere, implicînd o serie de particularități structurale ale limbilor romanice prin opoziție în special cu limbile slave și germanice: exprimarea formală a categoriei adjectivelor specificative, opoziții gramaticale și semantice exprimate prin topica, raporturi de determinare între context și topica adjectivului, importanța copulei, funcții simptomatice. Dacă nivelul lexical ar fi imaginat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
slave și germanice: exprimarea formală a categoriei adjectivelor specificative, opoziții gramaticale și semantice exprimate prin topica, raporturi de determinare între context și topica adjectivului, importanța copulei, funcții simptomatice. Dacă nivelul lexical ar fi imaginat sub forma unui joc, în limbile romanice jocul ar avea piese foarte multe, foarte mari, dar cu posibilități de combinare mai puține decît în cazul limbilor germanice, cu piese mici și numeroase. Dumitru Copceag sintetizează astfel trăsăturile caracteristice ale limbilor romanice: 1) Din punct de vedere formal
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sub forma unui joc, în limbile romanice jocul ar avea piese foarte multe, foarte mari, dar cu posibilități de combinare mai puține decît în cazul limbilor germanice, cu piese mici și numeroase. Dumitru Copceag sintetizează astfel trăsăturile caracteristice ale limbilor romanice: 1) Din punct de vedere formal distincția dintre funcțiunile interne și cele externe este marcată mai bine în limbile romanice decît în cele germanice și slave. 2) Topica determinat-determinant poate fi considerată, prin frecvență, un tip lingvistic romanic. 3) Atît
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai puține decît în cazul limbilor germanice, cu piese mici și numeroase. Dumitru Copceag sintetizează astfel trăsăturile caracteristice ale limbilor romanice: 1) Din punct de vedere formal distincția dintre funcțiunile interne și cele externe este marcată mai bine în limbile romanice decît în cele germanice și slave. 2) Topica determinat-determinant poate fi considerată, prin frecvență, un tip lingvistic romanic. 3) Atît structura cuvîntului, cît și raporturile dintre lexic și gramatică diferă în limbile romanice față de celelalte ramuri majore ale limbilor indo-europene
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]