4,056 matches
-
românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
marca o atitudine declarat antimodernistă. La debur, se înscria așadar în seria acelor curente recuperatoare (cum le-a numit inspirat Sergiu Pavlicencu), căci postmodernismul n-ar fi fost posibil fără modernism, așa cum nici modernismul n-ar fi fost posibil fără romantism. 315 Monica Spiridon, "Mitul ieșirii din criză", în Caiete critice, nr. 1-2/1986, p. 78. 316 O discuție la obiect îi aparține exegetului Adrian Marino, care pornește chiar de la comentarea frecventei afirmații că orice artist începe printr-o pastișă, adică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și II), Antonio Patraș Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel Termenii-cheie ai analizei teatrului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
unei veritabile social-democrații nu depinde mai mult de o evoluție a partidelor comuniste care au renunțat la centralismul democratic în loc să se îndepărteze de comunism decît de cea a democrat-socialiștilor care aveau o organizare slabă și o ideologie care oscila între romantismul revoluției și un reformism fascinat de raiders și alți condotieri. III. Partidele aliate Alături de partidele muncitorești, aliniate pe pozițiile lor, întîlnim anumite partide care-și au originea într-o altă tradiție politică. Pe de o parte se află partidele de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să remarcăm răspândirea schimbărilor în toată Europa. Putem să dăm un nume acestor noi valori? Dificultatea este dublă. În primul rând, nu există un curent dominant care folosește un singur cuvânt pentru a se identifica, așa cum se întâmpla în trecut : "romantism", "liberalism" sau "socialism". În al doilea rând, epoca ce a început nu s-a terminat încă. Putem numi "Ev Mediu" sau "capitalism industrial" o perioadă a istoriei, deoarece epoca ce a urmat-o a permis să i se identifice sfârșitul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
generația pașoptistă reprezintă nu doar ingredientul catalizator al preocupărilor pentru portretul cultural și sufletesc al poporului nostru, ci și "elementul" care marchează momentul de început al dezbaterilor pe această temă. Ea aduce, pe lângă ideile liberale ale sincronizării cu lumea occidentală, romantismul românesc, ce descoperea în creația populară adevăratul izvor al identității noastre. În cultura română, a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, văzute prin filtrul unei sistematizări simplificatoare, reprezintă perioada a patru mari curente 1: liberalismul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
În România, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție la liberalismul pașoptist inspirat de idealurile Revoluției franceze și preocupat de progres și reforme proiectate după modelul celor din Occident prinde substanță curentul conservator influențat de romantismul german și preocupat de păstrarea tradițiilor și de o dezvoltare socială bazată pe fondul cultural specific românesc. În spiritul acestor idei, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Maiorescu lansează ideea "formelor fără fond". Avansată în 1868 în articolul "În contra direcției
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se sustrage de la inevitabilul proces de "mutație a valorilor", Lovinescu sancționează fără pic de rezervă proza eminesciană, considerată mult mai puțin valoroasă din cauză că ar fi prea "lirică" (iar amestecul genurilor constituie, pentru criticul modernist, o eroare estetică), "supusă tuturor influențelor romantismului german al epocii". Or, romantismul nu are ce căuta în proză, care, potrivit concepției lovinesciene, evoluează în mod necesar de la "subiectiv" la "obiectiv", adică de la "romantism" (fantezist și sentimental) la realismul mimetic. Pe scurt: ilustrând un moment de tranziție, și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de "mutație a valorilor", Lovinescu sancționează fără pic de rezervă proza eminesciană, considerată mult mai puțin valoroasă din cauză că ar fi prea "lirică" (iar amestecul genurilor constituie, pentru criticul modernist, o eroare estetică), "supusă tuturor influențelor romantismului german al epocii". Or, romantismul nu are ce căuta în proză, care, potrivit concepției lovinesciene, evoluează în mod necesar de la "subiectiv" la "obiectiv", adică de la "romantism" (fantezist și sentimental) la realismul mimetic. Pe scurt: ilustrând un moment de tranziție, și, în plus, fiind incapabilă să
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lirică" (iar amestecul genurilor constituie, pentru criticul modernist, o eroare estetică), "supusă tuturor influențelor romantismului german al epocii". Or, romantismul nu are ce căuta în proză, care, potrivit concepției lovinesciene, evoluează în mod necesar de la "subiectiv" la "obiectiv", adică de la "romantism" (fantezist și sentimental) la realismul mimetic. Pe scurt: ilustrând un moment de tranziție, și, în plus, fiind incapabilă să respecte condițiile creației obiective, proza eminesciană "nu îmbrățișează lumea în realități" și de aceea, conchide criticul modernist, "nu are o prea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
valori), atunci cum se mai justifică, oare, perenitatea operei cu pricina, capabilă, am văzut, să miște sufletul omului modern, și încă într-o măsură neegalată de nimeni altcineva? Ca să înțelegem motivele pentru care Lovinescu respinge proza eminesciană și, în genere, romantismul, trebuie readuse în discuție opiniile criticului despre sugestia muzicală și, în particular, despre simbolism. După cum știm, în Mutația valorilor estetice criticul afirmă că "în evoluția poeziei contemporane, mișcarea simbolistă răspunde precis tendinței de a reda inefabilul și de a înlocui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a unui exemplar uman ce "privește" lumea la modul estetic, ca pe o operă de artă in potentia. Considerând, așadar, fenomenologia "privirii" drept un element fundamental, care deschide o cale de acces către înțelegerea "sufletului" omenesc, s-a remarcat că romantismul și decadentismul sunt niște "curente" (estetice, dar și "culturale") care au la bază o puternică tendință de afirmare a personalității și, implicit, a libertății sexuale. Pentru extravagantul Camille Paglia, de pildă, "libertatea" aceasta generează în mod necesar, prin caracterul ei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fel înțelege lucrurile și Tudor Vianu, care pare să fi găsit explicația cea mai subtilă a erotismului eminescian, asimilându-l unui fel de masochism sui generis, ce reclamă căutarea voluptății în durere. Mario Praz, autorul unor lucrări de referință despre romantism și modernitatea timpurie 182, numea "algolagnie" amestecul de voluptate și suferință, demonstrând că acest gen de trăire contradictorie e caracteristică întregului secol al XIX-lea ("cel mai sexualizat secol", afirmă el), adică atât romantismului, cât și decadenței (apreciată drept "un
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
autorul unor lucrări de referință despre romantism și modernitatea timpurie 182, numea "algolagnie" amestecul de voluptate și suferință, demonstrând că acest gen de trăire contradictorie e caracteristică întregului secol al XIX-lea ("cel mai sexualizat secol", afirmă el), adică atât romantismului, cât și decadenței (apreciată drept "un fenomen sincronic cu romantismul, și nu o etapă finală, agonizantă, a acestuia"183). Ar exista, de fapt afirmă Praz, citându-l pe Sainte-Beuve doi mari precursori ai modernității, Byron și Sade, dintre care ultimul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
182, numea "algolagnie" amestecul de voluptate și suferință, demonstrând că acest gen de trăire contradictorie e caracteristică întregului secol al XIX-lea ("cel mai sexualizat secol", afirmă el), adică atât romantismului, cât și decadenței (apreciată drept "un fenomen sincronic cu romantismul, și nu o etapă finală, agonizantă, a acestuia"183). Ar exista, de fapt afirmă Praz, citându-l pe Sainte-Beuve doi mari precursori ai modernității, Byron și Sade, dintre care ultimul sistematizează toate intuițiile psihopatologiei de până la el. Astfel, dacă eroul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a idealului sexual, astfel că înclinația așa-zicând "naturală" a animalului uman spre sadism lasă loc tendințelor masochiste ceea ce relevă, nu-i nimic dacă mă repet, triumful "artei", al "artificiului" (estetic) împotriva "naturii"185. Tot așa, plecând de la ipoteza că romantismul ilustrează "cultura sentimentului", deoarece "adoptă față de viața sentimentală o atitudine estetică, în care valorificarea ei practică nu mai joacă niciun rol", Vianu se referea, de fapt, și la decadență, ambele fenomene caracterizând, am văzut, opera eminesciană ("sinteză a contrastelor"). Filosoful
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acceptat statutul literar autonom, au fost desconsiderate din pricina inadecvării lor la modelul acreditat de poetica realismului psihologic și social, de care Lovinescu însuși se prevala pentru a indica literaturii noastre direcția bună, orientând-o de la "subiectiv" la "obiectiv", adică de la romantismul minor al sămănătorismului la modernitate. Cum se explică, atunci, discrepanța dintre principiile criticii lovinesciene și practica literară stricto sensu? Dar oare e vorba cu adevărat despre o discrepanță? Refuzând pactul mimetic, literatura lui Lovinescu rămâne obligatoriu îndatorată sămănătorismului și ratează
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
narrative de soi, Librairie Droz, Genève, 2002. Mincu, Marin, "Natura dilematică a eminescianismului", în volumul Paradigma eminesciană, Editura Pontica, Constanța, 2000. Mitchievici, Angelo, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. Nemoianu, Virgil, Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea și Sanda Aronescu, Editura Minerva, București, 1998. Paglia, Camille, Sexual Personae. Art and Decadence from Nefertiti to Emily Dickinson, Yale University Press, London & New Haven, 1990. Petrescu, Camil, Teze și antiteze
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Parodia literară, Livia Iacob • Poetica genurilor literare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în sfera unei indeterminări dureroase, rezultate din efortul de a introduce în conceptele și reprezentările tradiționale o experiență emoțională, intelectivă și imaginativă cu totul nouă (op. cit., p. 17). Eminescu "consună" cu spiritul Decadenței, cu precizarea că decadentismul "nu e un romantism îmblânzit și nici un romantism înalt, ci mai curând un romantism dereglat" (p. 18) și că indeterminarea și ambiguitatea nu mai reprezintă "simptomele degenerării", ci "trăsăturile unui univers alternativ, semne ale unei lumi noi ce așteaptă să fie explorată". 132 Constantin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dureroase, rezultate din efortul de a introduce în conceptele și reprezentările tradiționale o experiență emoțională, intelectivă și imaginativă cu totul nouă (op. cit., p. 17). Eminescu "consună" cu spiritul Decadenței, cu precizarea că decadentismul "nu e un romantism îmblânzit și nici un romantism înalt, ci mai curând un romantism dereglat" (p. 18) și că indeterminarea și ambiguitatea nu mai reprezintă "simptomele degenerării", ci "trăsăturile unui univers alternativ, semne ale unei lumi noi ce așteaptă să fie explorată". 132 Constantin Dobrogeanu Gherea, "Eminescu", în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
introduce în conceptele și reprezentările tradiționale o experiență emoțională, intelectivă și imaginativă cu totul nouă (op. cit., p. 17). Eminescu "consună" cu spiritul Decadenței, cu precizarea că decadentismul "nu e un romantism îmblânzit și nici un romantism înalt, ci mai curând un romantism dereglat" (p. 18) și că indeterminarea și ambiguitatea nu mai reprezintă "simptomele degenerării", ci "trăsăturile unui univers alternativ, semne ale unei lumi noi ce așteaptă să fie explorată". 132 Constantin Dobrogeanu Gherea, "Eminescu", în op. cit., p. 183. 133 Caius Dobrescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din limba italiană de Angus Davidson. 183 În opinia lui Mario Praz, secolul al XIX-lea e "cel mai sexualizat" secol. Criticul italian combate pe Croce și respinge viziunea evoluționist-organicistă, istoristă, potrivit căreia decadentismul ar ilustra etapa finală, "agonică", a romantismului. Pentru că, precizează Praz, romantismul agonizează de la bun început. De aceea, romantismul și decadentismul sunt fenomene sincronice. Pentru "dosarul" complet al problemei, vezi și Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, ed. cit., pp. 178-195 (capitolul VII
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Angus Davidson. 183 În opinia lui Mario Praz, secolul al XIX-lea e "cel mai sexualizat" secol. Criticul italian combate pe Croce și respinge viziunea evoluționist-organicistă, istoristă, potrivit căreia decadentismul ar ilustra etapa finală, "agonică", a romantismului. Pentru că, precizează Praz, romantismul agonizează de la bun început. De aceea, romantismul și decadentismul sunt fenomene sincronice. Pentru "dosarul" complet al problemei, vezi și Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, ed. cit., pp. 178-195 (capitolul VII, "Romantism și decadentism"). 184
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Praz, secolul al XIX-lea e "cel mai sexualizat" secol. Criticul italian combate pe Croce și respinge viziunea evoluționist-organicistă, istoristă, potrivit căreia decadentismul ar ilustra etapa finală, "agonică", a romantismului. Pentru că, precizează Praz, romantismul agonizează de la bun început. De aceea, romantismul și decadentismul sunt fenomene sincronice. Pentru "dosarul" complet al problemei, vezi și Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, ed. cit., pp. 178-195 (capitolul VII, "Romantism și decadentism"). 184 Camille Paglia, op. cit., p. 22: "Androginy is
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]