8,560 matches
-
intelectuali; asupra orientării studenților după terminarea studiilor (Einsatz) și menținerea raporturilor În interiorul corpului; asupra titlurilor școlare/academice obținute (Gesellschaftwissenschftler, Habilitierte...) și a posibilității de a le valorifica după 1990; asupra manifestărilor de solidaritate, de strângere a rândurilor sau, dimpotrivă, de ruptură și de retragere care s-au produs după 1990; asupra a ceea ce Înseamnă „să ai succes să reușești” sau „să eșuezi” În „nouă viață”; pentru ei și pentru foștii lor colegi; asupra modului de a-si reprezenta acum trecutul și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
absolut al acestor școli se confruntă cu dilemele obișnuite ale istoriografiei „originilor”: partidele comuniste n-au făcut altceva decât să reia tradiții anterioare ale școlilor social-democrate, populare, pentru adulți ori școlilor religioase. Impunerea unui model leninist constituie Însă momentul de ruptură În raport cu această tradiție heterogena. Schimbările succesive ale modului sau de organizare, permit identificarea a trei perioade distincte: a. Înainte de 1917, perioada preliminariilor istorice și a impunerii școlii leniniste În detrimentul principalilor concurenți, În special mișcarea organizată de Bogdanov. Cursurile, cu durata
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se puteau exprimă puncte de vedere critice. Însă un „reîngheț” ideologic a avut loc În anii ’80. 3. Școlile de partid și procesele ideologice ale intelectualilor Consacrarea academică a Învățământului de partid pe plan instituțional coincide cu ultimele acte de ruptură simbolică, din interior, ale marxism-leninismului, a căror condamnare că eretica (pentru deviaționism) a consfințit incapacitatea doctrinei de a se reînnoi din interior prin propriile resurse. Pentru a analiza funcția politică și transformările istorice ale școlilor de partid, nu este de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Marx organizaseră o nouă „ședința de catedră” Într-un restaurant. Au participat În jur de 35 de persoane, majorititatea cupluri. Pentru Heinrich O., fost șef al acestei catedre, aceasta ilustra faptul că vechiul colectiv rezistase bine șocului schimbărilor și că rupturile fuseseră mai curând rare În cadrul grupului. Nu menționa decât trei cazuri de acest fel. În schimb veteranii catedrei de economie politică a socialismului de la Parteihochschule Karl Marx nu se mai Întâlneau deloc. Și vechii funcționari de la secția de stiinte de la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
depusese o muncă sistematică pentru a Împiedica rețelele celor vechi să se reproducă. Demoralizare și o nouă ordine morală Discontinuități și sfâșieri. O serie de istorii personale evocă episodul căderii fostului regim că pe un moment de profundă suferință, de ruptură internă și de mare zăpăceala. Ceea ce explică Între altele de ce au fost atât de numeroși cei care preferau să se facă uitați, să-și facă urmele pierdute. Joachim L. a trait evenimentele din toamnă lui 1989 În mod dramatic, Îmbolnăvindu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cazurilor, dintre foștii săi colaboratori apropiați «n-a fost nici unul care să fi trădat, care să se fi vândut». Heinrich O., fostul șef al catedrei de filosofie a Școlii Karl Marx, dădea În schimb trei asemenea exemple, singurele cazuri de ruptură care au existat În grupul lor. Primul era cazul unei persoane alcoolice, care nu lucrase decât doi ani la Parteihochschule și care se angajase Într-un serviciu social al aparatului SPD. Al doilea caz era cel al unui profesor care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Foștii săi profesori, pe câte unii Îi Întâlnea la comisia istorică a PDS, În acel moment, daca nu erau la pensie sau În șomaj, ocupau posturi ABM sau lucrau În asigurări. Pierderea fostelor relații avea un rol deloc neglijabil În ruptură intervenita În modul său de viață, precum și disparția dramatică a timpului liber. Un social-democrat refuzat. R. Sch. nu mai are practic contacte cu foștii săi colegi și am remarcat că nu-și mai punea Înaintea numelui titlul academic, «Prof.dr.», așa cum
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de veterani (alumni). Accesul la bunurile rare și specifice (bibliotecile În special, dar și expozițiile și concertele), călătoriile frecvente În străinătate și prezența străinilor printre colegi contribuie la socializarea membrilor acestui corp și la deprinderea unei culturi cosmopolite care favorizează ruptură cu mediul social imediat sau de origine. În al treilea rând, centrele și institutele de excelență s-au diferențiat În funcție de gradul lor de specializare În domenii particulare de cercetare, unde și-au menținut profilul multidisciplinar, daca nu chiar vocația interdisciplinara
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
războiului rece. În cursul duratei de viață a unei singure generații, numeroși oameni de știință, scriitori sau artiști și-au schimbat patria, instituțiile de care erau legați, profesiunea sau specializarea, unii dintre ei chiar de mai multe ori. Aceste numeroase rupturi de traiectorie au contribuit la compunerea de identități excepționale. Piața științelor sociale s-a constituit În aceste condiții datorită mai ales strategiilor experților ce aveau ca obiectiv separarea cercetării de politică, participând la reducerea subdezvoltării științelor sociale europene, la modernizare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
științele umanistice i se adaugă diferențe legate de tradițiile culturale naționale, ceea ce explică probabil sub-reprezentarea științelor sociale la NEC, din București. Problemă raporturilor interdisciplinare ar merita să fie analizată mai În profunzime, În particular În ceea ce privește locul științelor politice, legăturile și rupturile dintre științele politice și sociologie, posibilitățile de integrare - În acest spațiu - a științelor economice și a dreptului etc. E. Înscrierea Într-o lume internațională multipolara. Dincolo de diferențele naționale și regionale, acest spațiu este structurat pe axe internaționale precum cele care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
limitele autonomiei sale. Pentru a evita eventuale confuzii Între numeroșii adversari ai autonomiei câmpului literar, posibile mai ales datorită duratei Îndelungate și asemănărilor dintre contexte socio-culturale diferite, este necesară Întotdeauna contextualizarea și luarea În considerare traiectoriile autorilor, cu contradicțiile și rupturile lor. Noțiunea de ideologie este rareori utilizată de Pierre Bourdieu, Într-o epocă În care avea o foarte largă circulație. Pentru el, ideologia avea un sens mai ales peiorativ, poate și mult prea conotat istoric. Undeva, propunea Înlocuirea noțiunii de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
său «disidenți». Pentru perioada de după 1989, situațiile de reconversie nu se Înscriu În același cadru politic, iar traiectoriile actorilor implicați sunt diferite. De data aceasta, «sistemul» este cel pus În totalitate În cauză, iar intelectualii care au contribuit la această ruptură simbolică au avut parte de o recunoaștere considerabilă, chiar dacă aceasta nu le-a adus Întotdeauna beneficiile politice scontate. Întrebările privind existența uneia sau mai multor literaturi germane, care au precedat reunificarea Germaniei, au făcut să iasă la iveală, uneori În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
opoziții față de alte categorii concurente precum disidenta (că forma de opoziție politică), emigrația („doar economică”, „apolitica”, În vreme ce exilul se autodefinește că o elită politic conștientă), exilul interior (constituit de corespondenții sau omologii exilaților din afara). Elementele comune ale acestor categorii sunt ruptură de regimul politic din țară de origine (totalitar sau de dictatură), de la simplă fugă („votul cu picioarele”) la elaborarea unor structuri asociative alternative (politice, de comunicare precum presă exilului, editurile, grupurile informale gen „Păltiniș”, „Târgoviște” etc.). Fiind o sursă de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
exilul e caracterizat prin clarviziunea inițială (profeție politică) și consecventă, opuse ezitărilor, compromisurilor, colaborărilor. Din aceste motive, apartenența „autentică” la exil, Înțeles că instanța de consacrare, face obiectul eternelor dispute Între exilați. Disidenta În schimb, asociată sau nu exilului, presupune ruptură față de o credință inițial Împărtășită, religioasă sau revoluționară. Termenul s-a impus În istoria comunismului de tip sovietic, În care disidentul Îndeplinește o functie omoloaga ereticului În opoziție cu preotul (reincarnat În funcționarul de partid loial). Disidentul apară de cele mai multe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și filiații s-au impus și perpetuat prin exil? Numai o istorie socială a exilului poate răspunde la asemenea Întrebări. Operația de deconstruire a pseudo-noțiunii de exil nu este una polemică și nu contestă intensitatea trăirii unor experiențe-limită, emoțiile dezrădăcinării, ruptură de comunitatea de origine, criza de identitate presupusa de asimilarea În noua societate etc. Din cauza faptului că emigrația din România a fost un fenomen de lungă durată, incluzând două sau trei generații, care a afectat mai multe grupuri etnice și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
libertății intelectuale (PEN-Club Internațional) aveau o altă platformă decât vechile organizații politice sau asociațiile de refugiați, care constituiau mai degrabă structuri comunitare. În acest context, apariția disidentei că noua formă de opoziție politică plasează orientarea ideologică (anticomunismul) În plan secund. Ruptură schismatica a disidentului față de „biserică” partidului apare, dimpotrivă, ca potențial mai subversiva decât cea a vechii opoziții anticomuniste, politic discreditata prin efectul cumulat al naționalismului radical (adepți ai soluției intervenției militare) și al uzurii exilului (necunoașterea realităților interne ale țărilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cultură națională prin multiplicarea importurilor culturale din Occident. Disidenta răspundea, În acest cadru, mai mult nevoii de a redefini statutul opoziției interne ca fiind una șui generis, nu prin „amestec din afara”. Situația e caracteristică În special pentru Uniunea Sovietică, unde ruptura dintre Vechiul Regim (cel țarist, dinaintea Revoluției de la 1917) și cel post-stalinist (după 1956) presupusese un schimb complet de generații, ruptură Încă și mai accentuată de perioada marilor epurări și a războiului (aproximativ 1937-1945). Disidenta intelectuală (Siniavski-Daniel), politic reformista (Dubcek
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
interne ca fiind una șui generis, nu prin „amestec din afara”. Situația e caracteristică În special pentru Uniunea Sovietică, unde ruptura dintre Vechiul Regim (cel țarist, dinaintea Revoluției de la 1917) și cel post-stalinist (după 1956) presupusese un schimb complet de generații, ruptură Încă și mai accentuată de perioada marilor epurări și a războiului (aproximativ 1937-1945). Disidenta intelectuală (Siniavski-Daniel), politic reformista (Dubcek) și chiar populist-nationalistă (Ceaușescu) au fost În acest context Încurajate. Cazul iugoslav, al comunismului autogestionar și al tiermondismului nealiniat, constituise un
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
suspectați de a fi purtători ai virusului comunist, a căror „deparazitare” a fost cerută În presa exilului. Această tensiune Între „exil” și „disidenta” a accelerat procesul de diferențiere politică: punerea În cauză a pretenției regimului de a fi produs o ruptură radicală În 1965, evidențierea elementelor de continuitate și a conservării structurilor staliniste; constituirea unei tradiții a rezistenței, care să apere păstrarea memoriei și să condamne tendința către uitare și refulare a majorității, acuzate de complicitate prin amnezie cu opresorul; În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de circulație internațională precum și de notorietatea internațională care revine numai autorilor români care și-au schimbat statutul național și/sau limba. Este posibil de discutat În cazul lor, după Pascale Casanova (1997), de o strategie de internaționalizare reușită presupunând o ruptură cu tradiția națională, Înscrisă chiar În limba. Poziția dominată În spațiul internațional al literaturii naționale este În mod obișnuit reprezentată În termeni temporali și istorici, de «ântârziere» sau de «decalaj», sau chiar În termeni de «influență», adică drept proces de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
universitar. Grup afirmat În opoziție cu cultura universitară oficială, ridiculizând naționalismul liberal, pretențiile «latiniste» și hegemoniile noilor instituții, a Academiei În special, cenaclu Închis devenit la sfârșitul secolului o asociație de notabilități, fracțiune luminată a partidului conservator. Junimea reprezenta o ruptură În raport cu exercițiul diletant și «cultural» al literaturii, grație În special practicii constante a criticii literare. Prin intermediul acesteia au apărut două modele de carieră intelectuală: prima academică și politică, fondată pe studii universitare reușite, cel mai adesea În străinătate, si a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a Încetinit, la Începutul anilor ’70, si a Început să intre În declin, la Începutul anilor ’80, o nouă distanță a aparut Între elită cu diplomă și paturile mijlocii și inferioare. «Nivelării» sociale inițiale i s-a substituit o nouă ruptură. Meritocrația socialistă, identificată prin «studiile sale adevărate» și valorizarea «culturii generale», disprețuia «falsele elite» ieșite În principal din școli de partid sau școli de ingineri. Ea se simțea amenințată de specializările precoce și Înguste cărora regimul le acordă prioritate. Creșterea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
decât În mod excepțional, mai ales cele reunite Într-o categorie literară particularizata că «poezie patriotică». Emanciparea unei elite literate ne reprezintă cu toate acestea constituirea unui câmp autonom sau proclamarea unei republici a literelor: tabuurile politice sunt menținute și ruptură de instituția totală pe care o reprezenta literatura socialistă a continuat să fie o cale obligată pentru a-și obține recunoașterea (disidenta, exilul). Monopolul exercitat de stat pe piată literară și artistică făcuse posibilă apariția unei comunități literare românești de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
diferite sau opuse la plecare. Experiențele anterioare de sociabilitate (prieteniile), precum și criterii mai specifice de selecție intelectuală (afinitățile) sau schimburile de servicii Între membrii vechii și noii «clase de mijloc» au putut să influențeze strategiile de reproducere familială, acolo unde ruptură era necesară pentru ca să poată reuși reproducerea socială. Întreprinzătorii noii ordini morale Perioadă cea mai recentă (după 2000) se caracterizează prin declinul celor două dintre figurile intelectuale dominante Înainte, intelectualul profetic și intelectualul politizat, În folosul unei figuri concurente, cea a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
același timp revelatoare pentru limitele schimbărilor politice și noilor mize legate de separarea simbolică de trecutul comunist. Reușită strategiei colective a reproducerii intelectualilor ca grup reprezentativ, e demonstrația În măsura În care influează deciziile politice care-i privesc. Marea mobilitate, marcată de succesive rupturi de traiectorii și reconversii, s-a dovedit o condiție definitorie a acestei reproduceri. În același timp, focalizarea discursurilor asupra trecutului și dominantă lor moralizatoare sunt revelatoare pentru fragilitatea «dialogului social» pe care grup precum GDS pretindea că-l Încurajează și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]