6,492 matches
-
aruncă mai departe, precum un adversar experimen tat. Copilul se aruncă din nou în apă, îndârjit, cu mâinile întinse. Vrea să strige războinic, dar un alt val vrăjmaș îl ples nește peste față, umplându-i gura și nările cu apă sărată și răs tur nându-l, de par că el însuși ar fi o minge aruncată de colo-colo. Eduard simte impulsul de a sări în valuri după copil, însă își dă deodată seama că e singur pe plajă. Femeia cea înaltă și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
din pat și deschise larg fereastra. Mijeau zorii. Cerul se pregătea de o nouă zi cu un veșmânt cețos, destrămat din loc în loc de stângace scrijelituri violete de nori, ca în desenul neisprăvit al unui orb. Inspiră cu nesaț aerul ușor sărat, care îl învălui cu neașteptată blândețe, chemător. Trebuia să iasă neapărat din casă! își trase pe el un pulover subțire și porni înspre chemarea surdă a mării. Zărea spuma albă a valurilor licărind ici și colo, în ritmul zvâcnetelor regulate
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
eu, atunci, l-am alinat, zicând cum că: nu e mare foame, de vreme ce avem apă și scoarță de brad, iar alții au dus-o mai rău decât noi, de pildă cei ce au fost rătăciți de soarta lor pe Apa sărată a mărilor și pe țărmuri de mare, pustii și seci, fără de izvoare, fără de verdeață... Ci aceia se află, în adevăr, în disperată situație, fiindcă nu le este nimeni prin preajmă, să le brâncească restriștea, să o biruie și să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bucurie mare timp de patruzeci de zile și de nopți, om îndura și noi, fără cârtire, triștea noastră Și iar i-am zugrăvit situația noastră, că mai bună este decât a celor care fără de noroc au fost aruncați pe Ape sărate, iar așa, fiind ca noi, aici, e mai bine și nu avem a ne plânge Încă el, Ali Străilaș, s-a mai tânguit o vreme, arătând mare pârjol de disperare în sufletul său și frângându-și mâinile și neavând curaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cam acestea: Apăi, că de asta mașina albă, cu gura zăbrelită, așa, cum se vede, îmi pare Chitul din Biblie: Chitul uriaș al mării, care l-a salvat pe Proorocul Iona, de la pieire sigură, mai întâi înghițindu-l din valurile sărate și apoi, lepădându-l, teafăr și nevătămat, pe un țărm de liman... Ca și flăcăul cel în straie tărcate, făcute ca din piele de râs, nici Profetul nu părea să știe a vorbi românește. Nici nu au negustorit multe cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
văpaia neagră a ochilor ei minunați. Pivotă cu suplețe către Vânător, grăindu-i dezmierdător, ca într-un delir sforăitor de pisică alintată: După boarea pe care o adulmec, bărbatul acesta e un străin care vine dintr-un țărm de apă sărată. Oameni ca aceștia trăiesc în case clădite una peste alta, înalte până la nouri. Sunt un neam războinic, fără să-și dea seama de firea lor, fiindcă nu au, decât arareori, simțul măsurii. Vânătorul îi făcu un semn discret și politicos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
inele de aramă. Fata privi câteva secunde spre Vânător cu infinită și neascunsă surprindere. Totuși nu altfel, ci potolit și cuviincios, protestă în tonurile aceluiași tors de felină: Tată, oare bine faci punând strămoșeasca noastră pravilă la îndemâna străinului de la Tărâmul Săratelor Mări? Mie-mi pare această ispravă la fel de primejdioasă cu faptul de a pune tăiș iute de armă în palma nevinovată a unui prunc! Rotindu-și cu solemnitate vârtelnița lui de pene colorate prin văzduhul vernil al poienii de pădure, Aborigenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vernil al poienii de pădure, Aborigenul surâse către neagra lucire a ochilor Fetei. Îi spuse cu blândețe: Copilă, fără de rost temătoare, când Albert, prietenul și oaspetele nostru, va urca în lumea lui cu case încălecate una peste alta de pe malurile Săratelor Mări, i se va fi spulberat deja înțelesul a ceea ce aude de la noi; se va ispiti îndelung să-și amintească pravila noastră, dar nu va fi în stare să o facă, întrucât el nu o ascultă cu inimă deschisă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o reptilă sub focul ucigător al artileriei sau cu inumana așteptare a unui glonț cu numele tău scris pe el. Va putea umbla fără cască, fără mantaua asta murdară, ori vestonul care-l rănește la subsuori, întărit fiind de cristalele sărate ale transpirației. Putea redeveni din nou studentul de la Belle-Arte care, îmbrăcat într-un costum ușor, privea de sub borul subțire al pălăriei pus pe ochi à la Humphrey Bogart siluetele adorabile ale femeilor elegante ce se plimbau relaxate pe Calea Victoriei. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
căldură puternică. La fel ca cea din noaptea de Ajun, când, băgat sub plapumă, mama îl săruta pe creștet, asigurându-l că Moș Crăciun va aduce neapărat cadouri copiilor cuminți. Simte printre buzele ce încep să tremure necontrolat, un gust sărat. Gustul propriului său sânge. Cuprins de o negreală cleioasă și rece, într-un ultim spasm își pune întrebarea daca asta este moartea sau urmează ceva mai rău. Gâfâind din cauza efortului, Darie continuă să stea întins pe spate câteva clipe. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ca praful luat de vânt. Aleargă către ea, prăbușindu-se lângă patul metalic. Delicat, cu o mână tremurândă, îi atinge umerii slăbuți, la fel de ușor ca și cum și-ar trece degetele peste petalele fragile ale unei flori. Sărută genele încărcate cu umezeala sărată a lacrimilor încă necăzute și atent, le șterge pe cele care se preling peste obraji, către buzele arse de febră. Iubitul meu... Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a oferit fericirea asta. Ai rămas la fel de frumoasă, articulează el, șoptit, privind-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
curte apropiată, se aude ritm de castaniete, mînuite cu perfecțiune, și parcă aerul stătea nemișcat, ca un bloc transparent, anume pentru asta, domnul Pavel Însuși era Încîntat Încît exclamă Înviorat: -N-am mai auzit așa ceva din tinerețe, pe estrada de la Lacul Sărat, era un negru sau un mulatru tînăr; purta un costum albastru cu guler alb, executa un dans amețitor pe ritm de castaniete. De l-ați fi văzut!... Ce-am văzut eu la timpul meu, dumneavoastră n-o să vedeți niciodată. - Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Ucenicul lui îi devine dublul nedespărțit, scriitorul. Nu se vor mai întîlni niciodată, dar vor spera, nesmintit, unul în altul. Ca-n epilogul unui roman de Fowles, "din nou de la capăt, pornim iar înspre larguri, pe-al mării cuprins, nestrăbătut, sărat, ce unul altuia, mereu, va să ne smulgă." Singura parîmă e, vai, literatura!
Cărți pe apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8344_a_9669]
-
însă în prima jumătate a veacului trecut, au fost organizate și în Banat alergări cu cai trăpași. Semnificativă este, se consemnează în documente din epocă, organizarea lor după unul dintre cele mai mari târguri-expoziție, cel din 2 aprilie 1928, de la Sărata, unde au fost achiziționate exemplare de elită pentru crescătorii bănățene. Organizatorii, membrii Sindicatului crescătorilor de cai trăpași din România, au urmărit, de fapt, diversificarea concursurilor pe discipline: de călărie cu șa, de cai de trăsură, cu două sau patru roți
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
alienați din Viena. Acel domn combate moralitatea alesului colegiului I de Iași pentru că: 1) d-sa este fondatorul Direcției nouă, care prin foaia ei "Convorbirile literare" a tratat pe d. Holban de ignorant și de prost; - 2) pentru că locuitorii Lacului Sărat nu se pot alege în Camera de la Washington (aici se zburlește președintele Adunărei și protestează); 3) pentru că d-sa, adică oratorul, se teme de bătaia cu biciul, care este bună pentru sălbateci, iar nu pentru dânsul. Și, spre a întemeia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ingerențe in alegeri. În ce-i vinovat guvernul de presiune in alegeri. Cari sunt faptele? Râmnicul- Vîlcii Din Moldova. La Tecuci. Delegați primari. S-a pus parchetul la dispoziția acelor denunțători. Col. IV Anchetă judecătorească. Col. II iscălitura falsă. Râmnicul Sărat. Vot cumpărat. Alegătoriul Mateescu. Adaugă martorii. Un mag[istrat] de la R[îmnicul] S[ărat] permutat la Focșani numit supleant la Curte. Ciurea. S-a găsit nedreptățit. [Aceasta] [în]aintea alegerilor. Epitetul de cinici istoria M[anu] Simțul public e vițiat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
individului de la Siguranță? Relațiile mele cu el nu erau vulgare, nu vorbea cu mine în argoul lui de torționar, nici nu asista la bătăi, era însă preocupat, posomorât. "Ași putea să te trimit pe front, îmi spunea, adică întîi la Sărata să faci instrucție, și Sărata asta e infernul lui Dante, un intelectual ca tine s-ar curăța în două săptămâni de furunculoză, cel puțin, pe urmă dacă ai scăpa, direct în foc, pe linia întîia: de-acolo n-ai mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu el nu erau vulgare, nu vorbea cu mine în argoul lui de torționar, nici nu asista la bătăi, era însă preocupat, posomorât. "Ași putea să te trimit pe front, îmi spunea, adică întîi la Sărata să faci instrucție, și Sărata asta e infernul lui Dante, un intelectual ca tine s-ar curăța în două săptămâni de furunculoză, cel puțin, pe urmă dacă ai scăpa, direct în foc, pe linia întîia: de-acolo n-ai mai scăpa, fiindcă și pe linia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zisei izbucnind iar în râs. Dar bunicul n-avea destul humor să înțeleagă că se poate întîmpla și asta, cine știe, o fi mâncat bunica bine, o fi dormit strașnic, o fi băut vreo cafea... Se întoarse cu gustări, sardele sărate (o fi mâncat sardele?!), friptură rece de vacă, măsline, brânză, castraveți murați... Numai sărături. Puse tava jos în iarbă, cu tacâmuri pe ea, și se întoarse să aducă sticla aceea... "E vin negru, zise ea, puterea ursului..." îmi trecu prin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că la prima aplicare a oricărei substanțe gustative vasele acționează prin contracție și după mai multe aplicări vasele încep să reacționeze diferențiat; astfel, substanțele dulci produc vasodilatație, cele amare produc o ușoară contracție cu revenire ulterioară la starea inițială, substanțele sărate produc pentru scurtă vreme contracția vaselor după care urmează o dilatare însemnată, substanțele acre au un efect vasoconstrictor care se menține atâta timp cât substanța persistă în cavitatea bucală. Investigarea sensibilității gustative se face și prin stimulare electrică, cu electrozi metalici ce
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
noaptea șlepul de podul feroviar de pe Big Bayou Canot (tipul credea că a acostat, în timp ce expresul de Florida tocmai sărea de pe șinele proaspăt mutate din loc). Luam apă la bord odată cu bărbații, femeile și copiii de pe „Scandinavian Star“, apă rece, sărată, cum numai Marea Nordului poate să-ți toarne-n plămâni - scrumbiile jucau în jurul meu, dar orchestra continua să cânte, ca la filmări pe Titanic“. Moartea venea scurt, ca un infarct. N-aveai timp să urli sau să-ți faci rugăciunea; uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mici, de raion, iar acum trecuseră granița și operau la noi, pe șosele și-n gări. Doar naivii mai întrebau ce fură. Vămuiau drumurile înspre și dinspre Moldova, țineau în mână jumătate din Dobrogea și toată Câmpia Ialomiței, până la Râmnicu Sărat. Jefuiau fără discernământ, orice le-atrăgea atenția: mașini, camioane, convoaie. Lucrau repede, scurt, în grupuri de câte șase; doi se interesau de sănătatea șoferului, ceilalți patru descărcau marfa și-o aruncau în mașini. Nu stăteau niciodată mai mult de cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Și-am simțit un miros slab, aproape imperceptibil. Am rămas câteva minute cu el în nări, apoi l-am uitat cu totul. Nici acasă nu m-am mai gândit, mi-a ieșit complet din minte. Abia acum, cu aerul ăsta sărat și umed, mi-am dat seama ce e.“ „Și ce e?“ „Calomel.“ „Poftim?“ „Incultule! De-aia e nevoie de specialiști, să mai învețe și alții. Calomelul (sau clorura de mercur) era o substanță folosită frecvent în secolul 19 ca medicament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de ulei și lămâie. Îmi bombardam stomacul cu mortăciuni proaspete, scoase din cine știe ce putregai al Mării Negre; ăsta era tot farmecul. Și-oricum, trecusem de vârsta la care să-mi pese. Aveau un gust bun și-o culoare păstoasă, de nămol sărat. La fel ca aerul sau cerul care pâlpâia prin acoperiș. Doar pescarii și câțiva localnici știau când și unde trebuie să mergi după hamsii. Vara, le culegeai peste tot, de pe plaja „Cleopatra“ (paradisul sindicaliștilor), până la hotelul „Rex“ (unde intrai doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
puteai să vezi în jur: costumele de baie se legănau ude și pipăite. Se dansa strâns, la sentiment, cu mâinile pe talia fetei; erai la rândul tău luat de gât, încolăcit în strânsoarea degetelor și apăsat în parfumul de piele sărată și păr despletit. Câte-o fată dansa singură, cu brațele încrucișate la spate. La ora 14, suna sirena, disc-jockey-ul anunța că-i ora mesei și mulțimea se înghesuia la cantina de-o sută de metri, în formă de hală vitrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]