2,293 matches
-
de noapte când să-și scoală confrații din paturile lor confortabile de paie pentru a-și începe rugăciunile zilei? Iar fără un calendar exact, nu ar fi știut când să sărbătorească Paștele. Asta era o mare problemă. Calcularea datei de sărbătorire a Paștelui nu era o sarcină ușoară, din cauza unei nepotriviri între calendare. Biserica era condusă de la Roma, iar creștinii foloseau calendarul solar roman, care avea 365 de zile (și ceva). Dar Iisus fusese evreu, și folosise calendarul lunar evreiesc, care
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
articole despre rolul cercetării și al societăților științifice, despre activitățile Societății de Științe Filologice, ale filialelor și subfilialelor sale, articole pentru informarea și perfecționarea cadrelor didactice, materiale prezentate la congrese și conferințe de filologie. Sunt publicate numeroase articole cu prilejul sărbătoririi centenarelor nașterii lui M. Sadoveanu, O. Goga, G. Bacovia, E. Lovinescu, I. Minulescu, Liviu Rebreanu, Emil Isac, semnate de Șerban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Ion Rotaru, Ion Dodu Bălan, Al. Piru, Mircea Popa, Emil Manu. Numeroase sunt medalioanele, articolele aniversare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
XVIII-lea până în 1871. Situația femeilor franceze se rezumă la următorul paradox: Franța, care este patria revoluțiilor, a generat o miscare feministă destul de târziu. Revoluția, care detronează regele și inventează cetățeanul, nu creează însă și cetățeana 25. Dezbaterile cu ocazia sărbătoririi Bicentenarului Revoluției, în 1989, au scos la iveală răspunsuri nuanțate cu privire la rolul femeilor 26. Analizate în complexitatea lor, ies la suprafață cauzele disensiunilor. Femeile sunt pentru revoluționari ființe greu de intuit, cu vocația discreției, a secretului, a țesăturii de intrigi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Mincu, Constantin Ionescu Târgoviște, Ștefan Milcu), stimulate de demersul savantului scoțian Jan Murray în recunoașterea priorității lui Paulescu în descoperirea insulinei (hormonul antidiabetic), se angajează în odiseea recunoașterii operei științifice a savantului român. Consacrarea acestui statut va fi definitivă la sărbătorirea cinquantenarului descoperirii insulinei (foto pg.27) și recunoașterii oficiale din partea Comitetului Nobel prin persoana președintelui acestui for (Arne Tiselius) a erorii care s-a comis în anul 123 prin acordarea premiului Nobel comandoului canadian de tristă amintire. Recunoașterea integrală a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
drept al bisericii creștine. Această situație avea să dureze până în perioada 1043-1057 când Cerularie, alt patriarh al bisericii bizantine, uzând de unele percepte dogmatice, reușește să definitiveze schisma. Cauzele afirmate ale schismei au fost folosirea azimei nedospite pentru săvârșirea euharistiei, sărbătorirea învierii Domnului, celibatul preoților, dogma filocalică (duhul sfânt purcede numai din tatăl, nu și din fiul). Mai mult ca atât, Cerularie închide toate bisericile latin e și chiar uneltește împotriva împăratului căruia voia să-i i-a locul, dar nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tradiție național-comunistă cultivat tot mai strident de FSN, așa cum se putuse vedea în direct odată cu prima celebrare a noii Zile Naționale, 1 decembrie, la Alba Iulia: acolo, membri ai diferitelor organizații județene ale Vetrei Românești, aduși în mod organizat la sărbătorire din întreaga țară, declanșaseră o adevărată orgie de lozinci șovine și îi huiduiseră copios pe reprezentanții partidelor de opoziție, cu participarea entuziastă a primului ministru Petre Roman și sub privirea zâmbitoare și indulgentă a președintelui Ion Iliescu. Faptul că tocmai
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fatală de a intra în războiul sfânt de reîntregire a Patriei, a cărei ființă etnică era amputată politic atâta timp cât Transilvania, leagănul românismului, continua să fie sub stăpânire austro-ungară. Într-un discurs adresat școlarilor (Patria și patriotismul, 192-) [1915], ocazionat de sărbătorirea zilei de 24 ianuarie 1859, Delavrancea aduce un elogiu pătimaș ideii sacrosancte de Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic total al individului în numele realității supreme a națiunii române. Afundându-se într-un misticism naționalist, și resorbindu-și auditoriul după
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost efasată de orice element monarhic. Înlăturând ultimele rămășite monarhice, regalitatea a fost complet eliminată din memoria națională. Data de 9 mai a fost consolidată în statutul său de pilon al ordinii temporale prin adăugarea încă a unui strat semantic: sărbătorirea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, 9 mai 1945 fiind data capitulării celui de-al Treilea Reich (Almaș și Petric, 1966, p. 155; Almaș și Fotescu, 1979, p. 156; Petric și Ioniță, 1983, p. 119). Aceste condensări de semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prietenului, oarecum patron. Editorii prosteriori /sic! E joc de cuvinte, nu greșeală de tipar/ au înghesuit fără nici un discernământ și fără nici o evlavie toate petecuțele poetice sub pretextul că sunt postume. Nepioasă și condamnabilă râvnă. N-aș vrea să tulbur sărbătorirea de astăzi cu o imputare. Dar mă întreb cu nedumerire, cum nu s-a gândit nimeni, înainte de un monument în bronz, la „ediția-monument” a lui Eminescu. Un monument în bronz va ilustra mai degrabă pe artistul care îl concepe și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
riturilor oficiate în Zilele Babei: deschiderea mormintelor și întoarcerea spiritelor morților printre cei vii, modelarea din aluat, copt sau fiert, a unor figurine antropomorfe (Mucenici, Sfințișori, Bradoși) și mâncate sacramental în ziua morții Dochiei. Aceste practici ritualice reprezintă reminiscențe ale sărbătoririi Anului Nou primăvara. Baba Dochia este substanța telurică primordială din care renaște Timpul și Universul. Victoria soarelui de la echinocțiul de primăvară, numit local "Târ Înainte Târ Înapoi", este asigurată de o serie de practici magice pentru a nu se "aluneca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dăm de înțeles că suntem deschiși la ideile lor și să așteptăm să vină cu o soluție; • când soluția are o rezolvare pozitivă, să rezistăm tentației de a spune: "Ți-am spus eu" și să încercăm să includem "negativiștii" în sărbătorirea succesului. Această atitudine le-ar putea schimba modul de percepere al celorlalți, modificându-le atitudinea și comportamentul. Taciturnul. Sunt persoanele pasive. Ele se pot centra pe îndeplinirea corectă a sarcinilor sau pe armonizarea relațiilor cu ceilați. Când aceste obiective sunt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și ești himera Ce‐ adesea în rondele‐apare; Să nu‐l cuprinzi în mâini prea tare C‐ai să‐ i boțești ... lavaliera! 100 (epigramă) G. Ursu Iar acum, urmare că la 27 iunie 1931 funcționarii din Bârlad au oferit o sărbătorire a prefectului de Tutova - G. Tutoveanu și a președintelui comisiei interimar e de la Primărie - G. Pallady, iată cum îi suna pendula acestuia: „Nu vă mai văd căsuța pe perete, / Modest sculp tată‐n os și lemn de nuc, / Pendule vechi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a scris permanent materiale de care ziarul a avut nevoie. La fel au procedat S andu Tacu, Eliade Solomon, Gh. Mocanu, Neculai Rainea, Sanda Galan. Substanțial a fost efortul care și l‐a adus apreciatul inginer Cezar Zugravu. Cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de activitate a ziarului Rulmentul, în articolul „Răsfoind colecția” Constantin Clisu evidenția pe semnatarii articolelor care au fost nelipsiți: „Nicolae Rainea, Eliade Solomon, Sandu Tacu, Mihai Ivan, Maria Bunica, Maria Petrea, Cornel Văleanu, Emil Iovu, Laurențiu Gheorghiu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
149 * După 1974 Rulmentul rămâne o foaie ocazională e ditată în împrejurările dictate de interese; în 1978, cân d se sărbătorea un sfert de veac de la inaugurarea Fabricii de rul menți, iar în 1983 când se prezentau succesele metalurgiștilor la sărbătorirea a trei decenii de existență a întreprinderii. Rulmentul reapare după anul 1992 ca publicație a S.C. Rulmentul S.A. Bârlad în paginile sale, alături de aspecte de ordin economic și social, proprii unității, publică informații variate, culturale, istorice, manageriale etc. Din colegiul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Școala Bârlădeană Școala Bârlădeană din 1972 apare cu ocazia aniversării a 25 de ani a Republicii, culegere de texte ivite sub îngrijirea prof. C. Clisu, producții aparținând unor personalități de notorietate ori în devenire. Școala Bârlădeană - 1974 apărea prilejuită de sărbătorirea a 800 de ani de la prima atestare documentară a localității Bârlad, culegere apărută sub egida Comitetului sindicatului învățământ Bârlad, alcătuită și îngrijită de prof. Constantin Clisu. “Timp de 5 ani am redactat și coordonat apariția revistei intitulată “Școala Bârlădeană”, având
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Arnăutu (Profesori ai Colegiului „Gh. Roșca Codreanu, fondatori ai Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad), Constantin Ciopraga (Valoarea unei școli nu ține numai de meritele magiștrilor săi), Georgeta Craus (Cultură, școală și morală) ș.a. Numărul patru al publicației a fost dedicat sărbătoririi poetului Mihai Eminescu și au scris articole substanțiale: Constantin Ciopraga, C. D. Zeletin, D. Scărlăte scu, N. Crețu, Th. Codreanu, Tr. Nicola, I. Rotaru, Gh. Bulgăre, G.G. Ursu, G. Cotae, G. Ciobanu, Șt. Andronache, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Hobana. În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pregătire cultural - artistică a viitoarelor cadre didactice, contribuind la lărgirea ariei de cunoștințe și deprinderi în specialitate. Profesorul Cucoș Ștefan, directorul liceului, în cuvântul „La început de drum” spune că: „un important țel al revistei este acela de a pregăti sărbătorirea centenarul ui școlii - care a luat ființă la 29 noiembrie 1870 și de care ne desparte puțin timp...” Despre Centenarul 1870‐1970 semna un articol documentat prof. Mihai D. Mâță. Primul număr a publicat articole pe teme didactice, ale științei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cărăușu, Emilia Mihăilescu ș.a. Revista avea organizat și susținea un concurs de creație literară. Avea preocupări susținute pentru creația științifică. * Onoare și patrie Onoare și patrie este o revistă realizată ca nu măr festiv la 1 noiembrie 1995, cu prilejul sărbătoririi a 80 de ani de existență a Brigăzii 17 artilerie - General „Al. Tell”, îmbrăcând un stil sobru, concis, cu o grafică modernă, reușind să pună în valoare trecutul încărcat de glorie al generațiilor car e și‐au făcut datoria față de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gherghescu, pe Andreea Catană, Diana Simion, Mariana Neculcea, Camelia Olaru, iar consultant pe Serghei Coloșenco. De tehnoredactare se ocupă Bogdan Artene iar tiparul executat la S.C.Irimpex SRL Bârlad. Numerele 11 - aprilie 2006 și 12 decembrie 2006 sunt 438 dedicate sărbătoririi lui Petruș Andrei la împlinirea vârstei de 60 de ani, iar dialogul dintre acesta și scriitorul Florin Grigoriu face plăcere cititorului. Semnând poezia “Se schimbă lumea azi din temelie” Petruș Andrei se recomandă pe sine: Se schimbă lumea azi din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în partea I, relatări de la Adunarea solemnă de la Teatrul „Victor Ion Popa”, scrisori, telegrame, evocări; materi alele prezentate la sesiune de oameni de știință și cadrele didactice; sesiunea de comunicări științifice pe grupe de preocupări, creații originale scrise cu ocazia sărbătoririi Centenarului; pre zentarea școlii în actualitate, tabele cu cadrele didactice și absolvenții școlii, fotografii în diferite ocazii și portrete ale u nor personalități. * Valori spirituale tutovene Valori spirituale tutovene, text lămuritor în Evenimentul pag. 56. * Za lmo xis Za lmo
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Revista “Zorile” a apărut și în anii 2004-2005? De apreciat grafica revistei realizată de Iuliana Arhire. Sublinierile doamnei Lina Codreanu referitoare la o anumită continuitate în apricieri sunt întregite și de aprecierele pe care le făcea ing. Gh. Harnagea la sărbătorirea 447 semicentenarului Liceului, când sublinia: “Revista noastră a avut trei trăsături caracteristice de-a lungul timpului - o conducere alcătuită exclusiv chiar elevi, cu aprobarea, dar fără intervenția conducerii liceului; colaboratori din toate școlile de băieți ale Hușilor (Liceul “Cuza Vodă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Nintendo și pe mai departe „Forța” este cu noi Generația Nintendo Răbdarea, o virtute pierdută Managementul și generația Nintendo Nu mai multă diversitate - mai multă motivare Merită efortul? Care este răspunsul? - Repede! Pe scurt 24. Slavă Domnului că-i luni - sărbătorirea muncii Cum să faceți munca atractivă Participanți, nu beneficiari Recompensele tangibile ar trebui să creeze amintiri Faceți o vizită pentru a împărți felicitări Folosiți clienți, vânzători și vizitatori SDCL Epilog Referințe bibliografice Index Prefață la ediția a II-a M-
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
unui proiect important, singura consecință a ducerii acestuia la bun sfârșit este începerea altui proiect. În schimb, când îndeplinirea cu succes a unei sarcini importante constituie un antecedent pentru întărirea pozitivă, oamenii vor vrea să înceapă un alt proiect. Dacă sărbătorirea acestei realizări nu face parte din procesul dumneavoastră de planificare și de stabilire a obiectivelor, iar sărbătoririle nu au loc, veți putea adăuga probabil o altă bilă neagră pe lista întăririi negative. 5. Dacă schimbați o cerință referitoare la performanță
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
când îndeplinirea cu succes a unei sarcini importante constituie un antecedent pentru întărirea pozitivă, oamenii vor vrea să înceapă un alt proiect. Dacă sărbătorirea acestei realizări nu face parte din procesul dumneavoastră de planificare și de stabilire a obiectivelor, iar sărbătoririle nu au loc, veți putea adăuga probabil o altă bilă neagră pe lista întăririi negative. 5. Dacă schimbați o cerință referitoare la performanță, și performanța scade. De exemplu, dacă vă anunțați grupul sau echipa de lucru că implicarea în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
vor fi din ce în ce mai mari. Curând vor fi pe poziția de a concura, cu cei mai buni din lume chiar de a-i provoca la întrecere. Nu uitați, stabilirea obiectivelor în raport cu performanța curentă este importantă, dar cel mai important lucru e sărbătorirea atingerii obiectivului. Aceasta motivează stabilirea obiectivelor. David McClelland, psiholog la Harvard, a studiat reușitele timp de mulți ani. Cercetările sale au stabilit că oamenii care au cele mai mari succese în societatea noastră își stabilesc obiective moderate. Faptul că au
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]