12,589 matches
-
văzut. Bineînțeles că iar m-am lipit de câteva înjurături și una după ceafă că nu l-am ascultat dar ce mai conta? Am văzut zidul morții și aveam ce să povestesc prietenilor mei de joacă. Tata terminase de vândut sacii cu cereale, cumpărase vreo doi-trei bolovani mari de sare pentru oi și vaci și alte cumpărături necesare în casă după indicațiile mamei. Urcați în căruța acum goală, caii mergeau parcă mai veseli. Erau mâncați și bine odihniți ca și noi
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
din Bardăr am luat-o numai pe Fifița cu noi. Gazdă unde ne-am aciuat nu ne-a dat voie să avem câine și a trebuit să o dea pe Fifița la un țăran, care a băgat-o într-un sac și a dus-o la el acasă în sat la vre-o patruzeci de kilometri de Chișinău. Desigur am urlat în gura mare și de data asta, dar în zadar. Ne-a părăsit și Fifița! După vreo trei luni ne
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
Fifița! După vreo trei luni ne pomenim cu Fifița că intră pe poarta. Era slabă, jigărita, șchiopata. Gazdei i s-a făcut milă și ne-a lăsat să o ținem. Cum de a venit înapoi că doar o dusese în sac legat la gură!? O altă întâmplare cu un câine a avut loc la București, când mama era directoare la o cantină pentru nevoiași. În Giulești am găsit un câine, care cred că era o corcitura de lup. Cred că se
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
și iubitoarei sale soții. Doamna Venera (Vena pentru prietene), o doamnă pe care dacă ar fi pictat-o Rubens, în mărime naturală, consuma toate vopselurile, dădea faliment și nu mai avea materiale nici pentru colorat fundalul, gâlgâi fericită din fundul sacului cu grăsime, fără să-și întrerupă crănțănitul semințelor de bostan, o delicatesă pe care o consuma pentru a combate viermii intestinali. Vigilul Titi se încordă ca un arc, în timp ce trupul îi era străpuns de trei cuțite! Primul în stomac, aducându
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
caute prin ulcele sufletul disipat în nemărginirea spațiului aflat la intersecția realului cu non realul, provocată de intervenția total surprinzătoare a misteriosului Luță. Această tragere necesită o nouă rundă de „hai, noroc, hai, noroc”, apoi surprinzătorul Luță reapăru cu un sac în care ceva mișca, sau poate se zbătea, dar nu mai contează fiindcă totul era acoperit de zâmbetul vrednicului om, același de când venise însoțit de târnăcop. Deși domnul Aristide își dădu seama că-l are-n față pe vestitul hoț
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
trei comune în jur, de mai mult de cinci ani, nu putu să nu-și exprime admirația pentru modul profesionist în care rezolvase o problemă, pentru el deosebit de dificilă, că de mult nu mai încăpea pe ușa cotețului. Apoi, din sac fură extrase, cu multă atenție, păsările ce chirăiau zăpăcite, până când, la cincea extragere, apăru cocoșul cel negru, acela ce cântărea cam șase kilograme! Aici intră în acțiune magul Lică, acel care, precum vitejii din vechime, își avântă cuțitul cel ascuțit
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
ori din încurcătură și primejdie pe om, făcându-l să-și depășească limitele fizice sau spirituale și să-i dea un nou impuls și o altă motivație pentru viață. O recomandare de terapie prin râs este mai eficace decât un sac cu medicamente. De aceea, omul ar trebui să-i frecventeze mai curând pe umoriști decât pe psihoterapeuți. „Ridendo castigat mores” - celebrul dicton latin este mai actual ca oricând, cu condiția ca râsul să fie sănătos, curat, să nu vizeze categoriile
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
plăcea vânătoarea. I-a spus: „Îți dau pușcă și să-mi dai grâu pe ea cât vrei tu.”. „Două duble primești?” „Da, dă-mi-le repede, mi-e frică să nu moară mama”. Le-a luat, le-a pus în sac pe bicicletă și nu s-a mai oprit decât la moară. Le-a măcinat și a venit cu făină acasă. Făină era cu tarate cu tot, ca să fie mai spornica. În timpul ăsta, ca să îi țin nădejdea, i-am spus bunicii
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
necumpărată ca doctorat. Liderii, înscriși în tipare mai vechi, își iubesc țara, chiar dacă 80% din timp își promovează „schimbările” și prin străinătăți. Rămân totuși o binefacere deoarece nu au bani de înstrăinat. Dar bogătașii, îmbogățiți „legal” peste noapte, își iau sacul de bani în spate și se duc unde văd cu ochii ca nu cumva să rămână în urma lor vre-un loc de muncă, așa de prăsilă. Mai rău ca politicienii. De asta pentru ei nu se legiferează pensii speciale. Ei
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
deslușeam destul de greu. Mi-am adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
culorile, cum dădeam iama prin ele când nu era atentă la năzdrăvăniile mele. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele. Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în lumina lunii cum în liniștea nopții cărau sacii de la magazie la căruță și îi încărcau. Din când în când câte un câine buimac spărgea acea tăcere tainică a nopții cu lătratul lui răgușit. Caii erau înhămați la căruță și fornăiau scoțând aburi pe nări. Cum m-am îmbrăcat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
nu avea cum să se mai întoarcă. Mi-a tras câteva la fund și alte scatoalce după ceafă, plus înjurăturile de rigoare și m-a luat de o mână și de un picior și m-a aruncat în căruță peste sacii cu bucate. Atunci nu a mai spus nimic nici cățelușei. A înțeles că de fapt cățelușa, o maidaneză de talie mică, bălțată cu alb și negru, cu urechile clăpăuge și picioarele scurte, s-a luat mai mult după mine decât
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
a orientat și a tras atelajul pe o stradă unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștii să mânânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței unde
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștii să mânânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței unde eram eu cocoțat se vedeau tiribombe viu colorate așteptând clienții. Erau tot felul de corturi având pânza colorată în culori stridente, reprezentând scene de lupte tătărești, femei cu șerpi atârnați de gât și multe desene
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
duce și eu. Soarele era urcat la vreo doua sulițe cum o tot auzeam pe mama că zice când o întrebai cât este ora și a început să dogorească. Fiind prea cald acum după frigul de dimineață, am luat un sac gol și l-am întins lângă cățelușă sub căruță unde m-am cuibărit și eu. La un moment dat am adormit. M-a trezit tata care mă invita la masă. În afara pâinii și a bucății de brânză de oaie din
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
halbă cu bere pentru el și o cană cu bragă pentru mine. Gândeam eu că dacă tata face o asemenea risipă, înseamnă că a vândut ceva din cereale. Când m-am uitat în căruță erau mai mult de jumătate dintre saci vânduți. Cum am fost martor la discuția dintre părinți cu o noapte în urmă, am îngăimat și eu o întrebare nevinovată: - Ai vândut bine tăticule? - Cât să-i plătim lui Beleaua am luat, dar ne mai trebuiesc și pentru alte
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
văzut. Bineînțeles că iar m-am lipit de câteva înjurături și una după ceafă că nu l-am ascultat dar ce mai conta? Am văzut zidul morții și aveam ce să povestesc prietenilor mei de joacă. Tata terminase de vândut sacii cu cereale, cumpărase vreo doi-trei bolovani mari de sare pentru oi și vaci și alte cumpărături necesare în casă după indicațiile mamei. Urcați în căruța acum goală, caii mergeau parcă mai veseli. Erau mâncați și bine odihniți ca și noi
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
să țină ochii închiși. * Râd și curcile de tine? Dă-le niște grăunțe, să tacă. * Dacă am depășit limita bunei cuvinte, atrage-mi atenția cuvincios (Zoltan Terner). * Sunt propriul meu alter ego. Când e să împartă minte, Dumnezeu vine cu sacul mic ... * Toți ne credem excepționali ... Asta e regulă. Incendiul a cuprins numai biblioteca și muzeul ... Nu au fost victime. Dacă speranța moare ultima, ea ne îngroapă pe toți (Viorel Vintila). * În țara orbilor, chiorul e președinte. * Țara arde de tătari
NEDUMERIRI & MEMORIE SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351270_a_352599]
-
întors iarnă S-a întors iarnă. Ca o privire furioasă, ca o femeie geloasa la sobă de-acasă, iarnă s-a întors! Darul meu, sunt eu! Daruindu-ma ție am aflat că trăiesc! Sunt vie! Credeam că mi-am golit sacul de daruri. Am căutat pentru ultima dată și iată, darul meu, sunt eu! Trecere Aproape c-am uitat de tine, Aproape c-am uitat de unde vin! Mergeam într-o direcție anume, Pe-un drum cu soare, roua și venin. Cuvinte
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
mândrie haina albă. Moșul, trezit din somnul său de luni de zile, își făcea planuri pentru Crăciun. El se gândea la bietele animale înfometate, din pădurea de alături; a mai stat puțin și luându-și haina cea mai groasă și sacii cu mâncare din cămară, ieși, îndreptându-se spre pădurea vrăjită. Când intră în pădure, i se păru cel mai frumos loc pe care l-a văzut vreodată. Zăpada sclipea minunat, presărată cu mici safire prețioase. Ningea continuu, fulgii mari întunecând
GEORGE-NICOLAE STROIA, LUMEA COPILĂRIEI – VIS DE IARNĂ: PĂDUREA VRĂJITĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351472_a_352801]