3,203 matches
-
52, județul Sibiu. 10. Rilki Melinda, născută la 5 martie 1968 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Cseh Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91602 Durrwangen, Schopflocherstr. 34, cu ultimul domiciliu din România, Târgu Mureș, Str. Salcâmilor nr. 14, județul Mureș. 11. Szabo Ortwin, născut la 30 decembrie 1964 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Friedrich și Hermine, cu domiciliul actual în Germania, 86666 Burgheim, Raiffeisenstr. 11, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Prejmer, Str. Cenușii
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
balta lîngă drum, imaș cu gropi băltite, vagoanele descărnate și o mare magazie, ce stație? că i-am găsit trenului perechea, am oprit alături de cel de Iași, etajat, lume, perechea cu un sac împins la picioare, pe trenul de alături salcîm, sîrme, țiglele de pe vîrf de magazie, pasivitatea atribuită norilor storși de apă, povîrniș ocolit pe stînga, biserica rămîne în sus pe deal, așa cum îl rămîne binele pe rău! halta Piscu Rusului stejari, vatră de sat, tîrzie mîncătoria lor, locurile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
umblă! natură prea supusă ca să nu fie vorba de o capcană, natura lucrurilor! Zavale, la vale, ar zice satul de români de la Bug, înclinat spre Roman, nod de semnificații la nivel mediu, neguri, platou cu lucernă, dungi de lăstăriș de salcîm, ciuboțica-cucului în desenele florii, haltă km 54, crucea Sfîntului Andrei, sînziene în holde, semnul cu luna alburiu, acolo pămîntul, acesta este prea frumos, pieptare pădurile, mameloane dealurile, agricultură în casele pămîntului, Sagna lăsătura între locuri rele, pantă degradată, gunoiște, rambleu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
românește, ai recomanda, trandafir! termocentrală cu soarele mai sus, alții trei, cinci navetiști coboară, mișcările lor de altundeva, șanț cu porumbe albastre, pod peste Mureș, sălcii, n-am un foc! mi-e teamă că vei fuma în vagon, perdele de salcîm, țigănește, Mureșul cu alt pod, cobori prea mult în subsisteme, Luduș macazurile căii ferate spre Sărmășel Șieu, nu vreau perdele! îmi desfaci una, fabrica de zahăr, cîmp și Mureș la Chețani, șoseaua peste pîrîul Grindeni, genericul Apusenii îngroapă trei sferturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
neted din capac de ladă, ține scule ori piese de schimb dedesubt, baia de mulțime în papamobilul incognito, rîul Talna, orizontul faptă de culmi și se tratează în sepia, Orașu Nou comună rurală, Ocolul silvic Livada foioase termofile, crengile de salcîm unde scapă lumină, blazare, turațiile de motor pentru care s-au pregătit toropiți și lasă șoferul tăcut pe colac, tăietura de altă croială de rai silvic primită cu moțăieli, Mănăstirea Portărița 2 km piemont, afundul în panta munților, Livada firme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
veacuri la Soroca umblă ape minerale la Nicolina-Iași, subducția platoului est-european și orogenul carpatic, scandăm: via parte de țărînă prefăcută drog de om! Vîrlezi scoborîm pe coturi și drum degradat, pentru Basarabia lupți în primul rînd cu Bucureștiul, Crăiești ieșire, salcîmii lizieră la stejăriș, silvostepă, mori stricate mărunțesc vorbele, rîpe în peisajul text, Bursucani în intersecția Rădești, steagul braț din foișor, scobind fețe de sat antropice "Frecvent polei, mîzgă!", "Spre groapa de gunoi", " Spre secția de votare", Bălăbănești comisul Ioniță-Bălăbănești de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prostesc al colegilor săi. Nu cerea ajutorul nimănui și nu reproșa celor care îl umileau. Încerca să fie ca toți ceilalți dar,din păcate, nu reușea. M-am așezat lîngă el la pauza de prînz, la umbra rară a unui salcîm. Și-a dat jos o parte din echipament ca toți ceilalți. Mă uit la fața lui și observ că este vînătă, nefiresc de vînătă. La fel sînt și unghiile de la mînă. Ce ai Floricel? întreb arătînd spre unghii. Privește unghiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a încheia aceste rânduri, cu o strofă dintr-o poezie a poetului, dedicate mamei sale : O mamă, dulce mamă, din negura de vremi Pe freamătul de frunze, la tine tu mă chemi ; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmi de toamnă și de vânt, Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu. STIMATE CITITOR În paginile ce urmează vă voi prezenta în sumar, cele relatate de domnul colonel (r) Andreșanu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
însemna că din cea veche mai rămăsese doar un căpețel. Conștiincios din fire, nu aveam încotro. Altfel te ia mama dracului și pe tine, mă anunța doamna Averescu. Căutam în gardul viu din curtea școlii, format din niște tufe de salcâm turcesc, câte o nuielușă potrivită, o curățam cu grijă de coajă, ca să aibă aspect, și o așezam la locul știut. Țin minte că doamna Averescu nu bătea, când era cazul, la palmă. Dădea la picioare, peste pulpe. Norocul celor în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
buhaii comunali a turbat, nu mai știu în ce înprejurări. Și nu mai putea fi stăpânit. S-a hotărât împușcarea lui. Execuția a avut loc într-o dimineață, pe imaș, în spatele cimitirului. Bietul taur a fost legat de tulpina unui salcâm și jandarmul însărcinat cu misiunea de călău l-a luat la ochi de la vreo zece metri. Pesemne că l-a lovit drept în inimă. În aceeași clipită cu bubuitura de pușcă picioarele animalului s-au muiat, ca și cum ar fi fost
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nevoile casei. Cu concursul colegilor și a elevilor de la cursul supra primar a reușit să organizeze o pepinieră de pomi lângă Școala Racova. Tot cu ajutorul elevilor în anul 1942 a plantat în comuna Racova 1,5 ha cu puieți de salcâm împiedicând degradarea terenului, zonă denumită “Dumbrava eroilor”. În toate procesele verbale de inspecție a fost remarcată curățenia localului de școală și a sălilor de clasă, frumos ornate și curate, deși sumele alocate de Comitetul școlar erau mici. Pentru realizarea curățeniei
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
mică, mi-aduc aminte, strada noastră - îndeosebi după ploile torențiale de vară - era încadrată pe ambele părți de adevărate invazii de stânjenei violet. Ieșeam la poartă, mă așezam pe bancă și acolo, în liniștea serii, savuram miresmele amestecate de stânjenei, salcâm și ciulini ce apăreau ad-hoc pe marginea șanțurilor. Cred că o astfel de notă florală mi-ar stimula în mod cert trăirile și simțurile, iar dacă ar fi să definesc, i-aș spune simplu „ploaie mov”. Casele sunt construite în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie, pentru sănătate și belșug. Același lucru făceam și noi, alergam desculți în iarbă, ne stropeam cu apă de la canal, iar fetițele aveau în păr flori de iasomie și salcâm uneori. Urma apoi pomana mare a Caloianului la care participau toți copiii, rareori și părinții acestora. Sarcina organizării revenea mămicilor noastre, iar tăticii supravegheau în tăcere. Mama a organizat ceremonialul Caloianului de două ori, mesele fiind pe cinste și cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
câteva locuri speciale în inima mamei pe care le vizităm, le revedem, ori de câte ori revenim în Brăila. Mă gândesc aici la centrul vechi al orașului, faleza Dunării, liceul care-i produce atâta nostalgie, Bulevardul „Karl Marx” înțesat de trandafiri, tei și salcâmi, Grădina Mare și, nu în ultimul rând, cimitirul nostru de cartier, Sfântul Mina. Fiecare loc are povestea sa, însă două repere rămân sacre în sufletul mamei mele, cimitirul și clădirea liceului de pe faleza Dunării. Prin ochii mei de copil văd
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de propagandă, le trece Carpații prin «Vama Cucului», le răspândește între românii transilvăneni, punând astfel de veghe conștiința națională. IV O mică amintire păstrăm și noi din viața fostului nostru consătean. Eram copii pe vremea când Badea Cârțan sub umbra salcâmului înflorit din grădina casei sale, cu ochelarii încălecați pe șeaua nasului său coroiat, întorcea filă după filă. Oamenii făcuseră cerc în jurul său, iar noi cei mici ne înghesuiam printre cei mari, pentru a fi cât mai aproape de ciudatul cioban cărturar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aibă individualitate distinctă. În structura tradițională, pe lângă centrul satului, se află părțile considerate sacre, anume incinta sacră în mijlocul căreia se află arborele cerului sau coloana cerului, precum și hotarele și răscrucile 3. La Ipotești, arbori ai cerului rămân, deopotrivă, teiul și salcâmul: primul, pentru că era pomenit din vechime ca un dat, al doilea, ca lemn obișnuit locului pentru material de construcție și împrejmuire; ambii, însă, pentru mirosurile îmbătătoare ale florilor. Primul a crescut în sălbăticie, al doilea a fost cultivat pentru foloasele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
obișnuit locului pentru material de construcție și împrejmuire; ambii, însă, pentru mirosurile îmbătătoare ale florilor. Primul a crescut în sălbăticie, al doilea a fost cultivat pentru foloasele imediate. Eminescu le-a păstrat și remodelat imaginea, amplificându-le amândurora puterile. În preajma salcâmului se consumă iubirea: Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine; Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă; Și surâzând vom adormi sub înaltul,/ vechiul salcâm. Dacă salcâmul este axul în jurul căruia se întâmplă iubirea, teiul e înzestrat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și împrejmuire; ambii, însă, pentru mirosurile îmbătătoare ale florilor. Primul a crescut în sălbăticie, al doilea a fost cultivat pentru foloasele imediate. Eminescu le-a păstrat și remodelat imaginea, amplificându-le amândurora puterile. În preajma salcâmului se consumă iubirea: Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine; Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă; Și surâzând vom adormi sub înaltul,/ vechiul salcâm. Dacă salcâmul este axul în jurul căruia se întâmplă iubirea, teiul e înzestrat cu puteri magice: Dar prin codri ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
florilor. Primul a crescut în sălbăticie, al doilea a fost cultivat pentru foloasele imediate. Eminescu le-a păstrat și remodelat imaginea, amplificându-le amândurora puterile. În preajma salcâmului se consumă iubirea: Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine; Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă; Și surâzând vom adormi sub înaltul,/ vechiul salcâm. Dacă salcâmul este axul în jurul căruia se întâmplă iubirea, teiul e înzestrat cu puteri magice: Dar prin codri ea pătrunde/ Lângă teiul vechi și sfânt,/ Ce cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
imediate. Eminescu le-a păstrat și remodelat imaginea, amplificându-le amândurora puterile. În preajma salcâmului se consumă iubirea: Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine; Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă; Și surâzând vom adormi sub înaltul,/ vechiul salcâm. Dacă salcâmul este axul în jurul căruia se întâmplă iubirea, teiul e înzestrat cu puteri magice: Dar prin codri ea pătrunde/ Lângă teiul vechi și sfânt,/ Ce cu flori pân-în pământ/ Un izvor vrăjit ascunde 4. Privitor la celelalte elemente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
le-a păstrat și remodelat imaginea, amplificându-le amândurora puterile. În preajma salcâmului se consumă iubirea: Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine; Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă; Și surâzând vom adormi sub înaltul,/ vechiul salcâm. Dacă salcâmul este axul în jurul căruia se întâmplă iubirea, teiul e înzestrat cu puteri magice: Dar prin codri ea pătrunde/ Lângă teiul vechi și sfânt,/ Ce cu flori pân-în pământ/ Un izvor vrăjit ascunde 4. Privitor la celelalte elemente considerate sacre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mitologie țărănească: Povești și doine, ghicitori, eresuri,/ [...]/ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri5. De asemenea, Mama-i știa atâtea povești pe câte fuse/ Torsese în viață 6, iar tatăl, crescut în spirit religios și cunoscător al tradițiilor, sădește, la construcția casei, doi salcâmi ce vor străjui cu mirosul și umbra lor curtea gospodăriei. După vatra satului, centru al așezării sătești și vatră a primei case cu care s-a început construcția unui nou sat, vine imediat în importanță vatra casei, locul unde se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
despică 16; pe șesuri, norii sunt lungi...17 Ceva mai în spate, spre stânga, cuminte și discretă stă bisericuța familiei, amintită în proza poetului: țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. [...] Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios 18. Corespondența biunivocă între elementele satului și poet este omniprezentă. La vremea când Eminoviceștii locuiau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
case; era deci un cătun cu nu prea mulți oameni, ocupați cu munca la câmp, unii dintre ei chiar la conu' Ghiorghieș. Împrejmuirile curților s-au făcut pe la începutul secolului trecut; până atunci, sătenii foloseau gardul viu de cătină, liliac, salcâmi. În grădină, viță de vie, glugi de strujeni, stoguri de fân. Pereții erau văruiți și prispa din fața casei humuită sau proaspăt lutuită (la sărbători mai ales). Albastrul și verdele predominau, când era vorba de culoare. Într-o monografie întocmită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se dezmintă nici de data aceasta, o zbughește la Ipotești. Cernăuții erau în țară străină și pentru el nu erau un mediu preferat. Lui îi era dor de lac și de pădurea misterioasă a Baisei, de câmpul înverzit și de salcâmii în floare de acasă, de stânca stearpă și de izvorul cu teiul sfânt. Și n-a pornit oricum, ci pe jos, peste 100 de kilometri. Când a ajuns la Ipotești, n-a venit acasă, ci se tot învârtea pe lângă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]