3,827 matches
-
eliberându-ne de șovăielile confuze, de gândurile rele și chiar de dorințele nefirești. Energia ulmului are o nuanță de brun-cenușiu. Dintre toți arborii-vampir influența cea mai slabă o manifestă răchita sau salcia, ceea ce În fond este același lucru. Relația cu salcia este benefică pentru toți, În special pentru femei și pentru copii. Energetismul acestui copac este foarte asemănător cu cel al apei, nu degeaba se caută izvoarele subterane cu o nuia de răchită. Energetismul salciei acționează asemănător unui șuvoi de apă-spală
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fond este același lucru. Relația cu salcia este benefică pentru toți, În special pentru femei și pentru copii. Energetismul acestui copac este foarte asemănător cu cel al apei, nu degeaba se caută izvoarele subterane cu o nuia de răchită. Energetismul salciei acționează asemănător unui șuvoi de apă-spală sufletul nostru de toate mâhnirile, de reflecțiile despre agitația fără rost și ne impune să Înlăturăm gândurile păcătoase, invidia, neîncrederea În viitor, dorința de răzbunare. Energia salciei este de un verde deschis cu nuanțe
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
subterane cu o nuia de răchită. Energetismul salciei acționează asemănător unui șuvoi de apă-spală sufletul nostru de toate mâhnirile, de reflecțiile despre agitația fără rost și ne impune să Înlăturăm gândurile păcătoase, invidia, neîncrederea În viitor, dorința de răzbunare. Energia salciei este de un verde deschis cu nuanțe argintii. Arinul este un vampir destul de slab, nu este capabil să influențeze considerabil energetismul omului. Totuși, relația cu el poate fi foarte utilă. Arinul normalizează anumite procese din organism, intensifică circulația sângelui, „curăță
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
biblice și plictisite urcă, urcă, urcă, urcă pe / cărare și pocnesc printre bice, hăis-cea și vorbe murdare”. Accentele lirice se deplasează către patetismul exasperării și trăirile halucinatorii, trăsături distinctive ale poeticilor expresioniste: „Să ne oprim aci lângă fântâna secată / că salcia serii cade apăsător, / chiar piscurile se gârbovesc copleșite, / iar moara de vânt, văduvă și neagră, / înnebunește pe deal, înnebunește” (Septembrie). Etapa constructivistă aduce cu sine un interes mai apăsat pentru dimensiunea experimentală și virtuțile ludice ale limbajului (Ev, Eleonora). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
, Horia (8.VIII.1926, Salcia, j. Teleorman - 14.X.1983, București), prozator, eseist și poet. Este fiul Nicolinei Stancu (n. Păun), învățătoare, și al scriitorului Zaharia Stancu. Învață în București, unde urmează Liceul „Titu Maiorescu” (1937-1945) și Facultatea de Medicină (1945-1951). Profesează ca medic endocrinolog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
sîngelui Din deget izbucnește În jedou curcubeul Din mormînt ploaia se desface ca o păpădie legendară Și Într-o adiere de vînt trec orașele Africei Ca foile calendarului ucis de o mișcare neprevăzută a pupilei Ca Întîlnirea În crepuscul a sălciilor cu portocala de sînge al Îndrăgostiților... Și poate e locul să notăm aici, anticipînd unele considerații privitoare la dinamica imaginii poetice, că ochiul nu vede doar lumea ca necontenită deschidere, desfacere, despletire, revărsare etc. a formelor, Într-o succesiune infinită
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pot Întîlni, sub semnul deplinei transparențe, al purității și prospețimii, al deschiderii plurale a ființei. Declanșată ca reverie acvatică, cu conotații de spațiu matern-securizant („te-ai Îmbrăcat În părul blond al oglinzilor / oglinzi oglinzi grădini peste pînzele aerului / sărutarea de sălcii tremurate a umbrelor / continuare a ochiului În harfele de ape”), suita metaforelor multiple, a comparațiilor și „corelativelor obiective” ce le amplifică, vizează atragerea În cîmpul magnetic al comparatului a cît mai multe elemente care să-l aproximeze ca loc al
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și conjuncția) sînt extrem de numeroase. Iată, de pildă, cîteva „adjoncțiuni”, constînd, cum se exprimă Pierre Fontanier, În „raportarea mai multor membri sau părți ale discursului la un termen comun care nu e exprimat decît o dată”: „Și nopțile se fugăresc, apleacă sălciile În amintire / Aprind un foc somptuos din surcelele stelelor / Adună de pe flori polenul somnului / Și-l dăruie cerșetorului la răspîntie” (Brățara nopților, X); „Cuvinte, corăbii pentru coraliile glasului / Pentru aurul strîns În funduri / Pentru tristețea care Își sună clopotele În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imagini”: ca un golf spitalul te Învăluie te primește șerpii singurătății ling pereții ferestrele aerul face bale la gură precum cîinele de vînătoare foaia de observație arată drumul stelelor și fiecare duce Între degete un termometru ca o ramură de salcie În duminica floriilor mîhnirea e o crinolină de-a lungul zidului paturile sunt ca școlărițe cu părul cearceafurilor despletit glasurile sunt scăzute ca gîrlele În secetă timpul Îmbrăcat În halat alb trece pe lîngă tine... Lăsînd la o parte faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
tratarea rănilor care se vindecă greu, în arsuri, degerături, eczeme și acnee. Dintre plantele cu conținut ridicat în taninuri, utilizate în băile medicinale, se pot menționa următoarele: răchitanul, frunzele de nuc, frunzele de pătlagină, schinelul, coaja de stejar, coaja de salcie, rădăcina de tătăneasă. Răchitanul se utilizează pentru proprietățile sale cicatrizante în diverse plăgi ca ulcerele varicoase. Frunzele de pătlagină conțin pe lângă taninuri, mucilagii, vitamina K, glicozidul, aucubina (cu proprietăți antibioticeă și se folosesc în băi locale indicate tratării bolilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
serie largă de afecțiuni datorită faptului că prin tegument sunt absorbite multe substanțe active, care apoi intră prin circulația limfatică și sanguină în întregul organism, explicându-se astfel acțiunea lor terapeutică. Pentru afecțiuni reumatice se recomandă băi cu coajă de salcie, din care se face un decoct concentrat cu 100g/l, care se adaugă în apa de baie. În același scop se folosesc uleiurile volatile de pin, brad sau ienupăr, punându-se în apa de baie 2-4g dintr-un amestec în
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
-ntr-un cerc al amintirii, am descoperit că sunt nepoții mamei Vasâlca, cea care ne-a primit la venirea noastră din tinerețe, adică neamurile noastre (foto 13). Grădina foarte cumpătat îngrijită mai păstrează urme din vegetația de altădată: aleea, nucii, salcia reîntinerită, pâlcul de vie, zmeurișul, bujorii... Am revăzut camerele, cămara (altădată împovărată cu dulcețuri și nuci, și struguri), soba, noptiera, unele fotografii... Așteptam, parcă, să apară și Domnii... Ne-au surâs... doar din poze! (foto 14). Proprietarul nu ascundea faptul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
atât prin întindere și frumusețe,cât și prin calitatea lemnului de construcții. Pădurile care se află în partea de nord a comunei, conțin foioase în care predomină fagul, stejarul, dar mai ales carpenul și plopul apoi paltinul, frasinul, teiul și salcia, jugastru și ulmul care în ultima perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita și lozia din care se confecționează coșuri, paniere și alte produse de uz gospodăresc. Una din bogățiile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de cale ferată, stâlpi la garduri, pentru furci la case construite mai în vechime, pentru tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe pentru pisat usturoiul, știubeie, coveți, chersâne, cofe pentru apă, putinele și putineie pentru bătut laptele și pentru ales untul. Lemnul mai era folosit și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1885. Este în momentul de față o parte a satului Vatra și parțial Hudești. Lunca Prutuluiteren împădurit la marginea de nord a satului Baranca, pe malul drept al râului Prut. Lunca este bogată în arbori de esență moale ca plop,salcie,răchită, lozie ce se mai folosesc pentru confecționarea de împletituri pentru uz gospodăresc. Lupeni-sat din centrul comunei care în prezent se numește Hudești. Denumirea satului se trage , probabil, de la marele vornic Lupu Costache (1716), fiul lui Gavriliță Costache, căsătorit cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cea mai mare capacitate de producție din județul Dorohoi, adică 318.570 litri spirt anual. Se folosea secară, porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau patru grajduri pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu. fi cultivatu moșia. Herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși care se vendu cu preciuri bune. Neavând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
puneau peste pământul bătut. în fața digului, spre a-l apăra mai bine de apele agitate de vânt, se băteau tarași și șarampoi din stejar sau esențe care creșteau în mod natural pe malul apelor și care protejau iezătura(răchită sau salcie). La noi, la Hudești, iazurile au fost făcute la început de către lipoveni, dar mai apoi cu mijloace mecanizate, întărite cu beton armat și cu deversoare de evacuare prevăzute cu grile de fier. Fiecare iaz de la Hudești este prevăzut cu stăvilare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de pahare, câte unul pentru fiecare mucenic care au fost uciși de către împăratul roman. O sărbătoare importantă este la 23 aprilie, Ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe purtător de biruință. în preziua acestei sărbători, locuitorii pun ramuri de răchită sau de salcie la case, la fântâni, la grajduri, la porți și la crucile celor adormiți. în ziua de Sfântul Gheorghe preotul sfințește ramurile de salcie sau de răchită și când miruiește participanții la slujbă dă câte o crenguță sfințită de salcie fiecărui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mare Mucenic Gheorghe purtător de biruință. în preziua acestei sărbători, locuitorii pun ramuri de răchită sau de salcie la case, la fântâni, la grajduri, la porți și la crucile celor adormiți. în ziua de Sfântul Gheorghe preotul sfințește ramurile de salcie sau de răchită și când miruiește participanții la slujbă dă câte o crenguță sfințită de salcie fiecărui participant. Dacă se întâmplă să fie în Postul Mare în această zi se dă numai dezlegare la pește și vin. Sărbătoarea cea mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de salcie la case, la fântâni, la grajduri, la porți și la crucile celor adormiți. în ziua de Sfântul Gheorghe preotul sfințește ramurile de salcie sau de răchită și când miruiește participanții la slujbă dă câte o crenguță sfințită de salcie fiecărui participant. Dacă se întâmplă să fie în Postul Mare în această zi se dă numai dezlegare la pește și vin. Sărbătoarea cea mai importantă a anului este sărbătoarea Sfintelor Paști (a învierii Domnului nostru Iisus Hristos). Cu o săptămână
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vizită în localitatea CapdenacGare, localitate aflată aproape de munții Pirinei. întâlnirea a fost cordială având în vedere că din delegație a făcut parte și primarul comunei Hudești, Viorel Atomei, originar din Baranca-Hudești. Zonă bogată în pășuni și păduri de plop și salcie de pe malul Prutului a determinat pe unii dintre locuitori să se stabilească în acest sat al comunei. Unii din locuitorii acestui sat confecționau din lemn de plop sau salcie diferite obiecte de uz casnic: linguri, fuse, polonice, chersâne, coveți, căușe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din Baranca-Hudești. Zonă bogată în pășuni și păduri de plop și salcie de pe malul Prutului a determinat pe unii dintre locuitori să se stabilească în acest sat al comunei. Unii din locuitorii acestui sat confecționau din lemn de plop sau salcie diferite obiecte de uz casnic: linguri, fuse, polonice, chersâne, coveți, căușe, coșuri din răchită, rogojini din papură și altele. Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e mâța de joacă și câinele. Aici e scrânciobul și hora cu grindei. Aici e hora mare și nunta. Aici am pus tei la poartă și salcie la icoană. Aici ședem pe lângă carul cu boii frumos împodobiți, ducând mireasa și zestrea ei, văzând oglinda ce alungă duhurile, pernele frumos aranjate, ștergarele, fețele de masă cusute, ori brodate, năfrămile, oghialurile, scorțarele, lăvicerele, valurile de pânză, masa și scaunele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
după ce ai strâns gunoiul se duce la pomi, pentru ca aceștia să fie roditori. În unele sate din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin elemente ornamentale cumpărate din oraș, cel mai răspândit fiind pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care sunt înșirate boabe de fasole albă. În Bucovina, colacii de Crăciun se făceau în formă de opt și se păstrau până primăvara
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de spini a lui Iisus în momentul răstignirii, între fructele roșii și sângele lui Hristos, laurul și-a câștigat titlul de plantă sfântă, fiind acceptat și de creștinism. În mitologie, laurul este unul dintre cei șapte copaci sacri (măr, smochin, salcie, ulm, stejar, tei). Adăpost pentru animale Laurul face parte din familia arbuștilor, înălțimea sa variind între 2 și 25 de metri, și este întâlnit în Asia, Europa și America. Frunzele sunt simple și, în funcție de specie, pot fi întregi sau zimțate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]