2,236 matches
-
din Cipru, Eshmun-Astarte, Sidxe "Sid"-Tanitxe "Sid-Tanit", Sid-Melqartxe "Sid-Melqart" la Cartagina etc. Fenomenul se explică printr-o legătură destul de strânsă, la nivel mitologic și cultual, Între două figuri divine percepute deosebit de apropiate În atribuții, care ajung să fie venerate În sanctuare comune. În centrele mediteraneene se observă În panteonurile punice anumite trăsături locale datorate fie devoțiunii speciale a fondatorilor fenicieni, fie contactului cu tradițiile indigene, fie, În sfârșit, dezvoltărilor autonome. În Cipru, de exemplu, pe de o parte, Astartexe "Astarte", pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
autonome. În Cipru, de exemplu, pe de o parte, Astartexe "Astarte", pe de alta, Rashapxe "Rashap" (zeu arcaș, străjer al morților și stăpân al epidemiilor) au un rol important, chiar dacă, din cauza sincretismului, se identifică cu figura Afroditei (mai ales În sanctuarul din Paphos și Amatunte), respectiv a lui Apolloxe "Apollo" care, la rândul lor, acoperă vechi zeități indigene, tipice pentru această insulă. O mare importanță avea și cultul lui Melqartxe "Melqart", care se confundă aici cu Herakles și care deține la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rădăcini În Orient, dar În Occident aceștia cunosc un notabil spor de prestigiu și popularitate. Această pereche Întrupează figura strămoșilor ancestrali către care credinciosul se Întoarce În momentele cele mai importante și critice ale existenței. În miile de voturi din sanctuarul citadin numit tofet aceștia sunt invocați cel mai adesea Împreună; o particularitate exclusivă a Cartaginei este faptul că Tanit apare de obicei pe primul loc atât ca zeiță În mod explicit tutelară a cetății, cât și ca mijlocitoare Între umanitate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Saturnxe "Saturn", Herakless și Esculapxe "Esculap" sunt cu siguranță continuatorii unor figuri divine de origine punică. La Malta, În situl din Tas Silg, cultul Astartei (căreia Îi era probabil alăturat Melqartxe "Melqart"), continuă cultul unei zeițe preistorice, În mediul unui sanctuar. În Sicilia, Îndeosebi În mica insulă Mozia, Baalxe "Baal" Hammonxe "Baal Hammon" era În centrul venerației În tofet-ul local, În timp ce Astartexe "Astarte", poate și Melqart se bucurau În mod egal de același cult. La Erice, cultul lui Astarte, care presupunea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Erice, cultul lui Astarte, care presupunea prostituția sacră, s-a suprapus peste un cult local al populației elim și, mai târziu, a fost receptată de greci și de romani În figura Afroditei/Venerei Ericina. În apropiere de Palermo exista un sanctuar amenajat Într-o peșteră (Grotta Regina), loc ce se bucura de venerația specială a oamenilor mării, care au lăsat pe pereți numeroase grafii cu dedicații pentru Shadrafaxe "Shadrafa" și, poate, pentru Isisxe "Isis". În Sardinia, În afară de Baal Hammon, Tanitxe "Tanit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oamenilor mării, care au lăsat pe pereți numeroase grafii cu dedicații pentru Shadrafaxe "Shadrafa" și, poate, pentru Isisxe "Isis". În Sardinia, În afară de Baal Hammon, Tanitxe "Tanit", Melqart, Astarte și Baal Shamemxe "Baal Shamem", este atestat cultul zeului Sidxe "Sid" În sanctuarul din Antas, unde era identificat cu Sardus Paterxe "Sardus Pater" (o străveche figură locală). În același loc erau venerate și cunoscute divinități tămăduitoare precum Shadrafa și Horonxe "Horon", un vechi zeu amorit, probabil În formă de șarpe, stăpân al descântecelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Asclepios" și Esculapxe "Esculap". În Spania, cultul lui Tanitxe "Tanit" și Astartexe "Astarte" pare să dobândească o importanță aparte. Pe lângă acestea sunt Însă prezenți și Baalxe "Baal" Hammonxe "Baal Hammon", dar mai ales Melqartxe "Melqart". Un caz special Îl constituie sanctuarul dedicat acestuia la Gades (Cadiz), considerat foarte important și bogat, cu un oracol care a fost consultat de faimoase personaje istorice. În insula Ibiza a existat un sanctuar În grota din Es Cuyram, În care sute de statui de teracotă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Baal Hammon", dar mai ales Melqartxe "Melqart". Un caz special Îl constituie sanctuarul dedicat acestuia la Gades (Cadiz), considerat foarte important și bogat, cu un oracol care a fost consultat de faimoase personaje istorice. În insula Ibiza a existat un sanctuar În grota din Es Cuyram, În care sute de statui de teracotă reprezintă o zeiță despre care se crede că ar fi Tanit. La Pyrgi (Santa Severa de astăzi), pe teritoriu etrusc, exista un sanctuar dedicat zeiței etrusce Unixe "Uni
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
insula Ibiza a existat un sanctuar În grota din Es Cuyram, În care sute de statui de teracotă reprezintă o zeiță despre care se crede că ar fi Tanit. La Pyrgi (Santa Severa de astăzi), pe teritoriu etrusc, exista un sanctuar dedicat zeiței etrusce Unixe "Uni", identificată cu Astartexe "Astarte", venerată Împreună cu un Baalxe "Baal" fenician, poate Melqartxe "Melqart". Aici au ieșit la lumină plăcuțe de aur cu inscripții feniciene și etrusce, În care se amintește construirea sanctuarului de către autoritățile locale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
etrusc, exista un sanctuar dedicat zeiței etrusce Unixe "Uni", identificată cu Astartexe "Astarte", venerată Împreună cu un Baalxe "Baal" fenician, poate Melqartxe "Melqart". Aici au ieșit la lumină plăcuțe de aur cu inscripții feniciene și etrusce, În care se amintește construirea sanctuarului de către autoritățile locale În jurul anului 500 Î.Hr., poate cu ocazia unei importante sărbători legate de cultul lui Melqart. Ceea ce se cere de la un zeu nu e același lucru la nivel de devoțiune personală sau familială și la nivelul cultului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
comunității În ansamblul său, asigurarea păcii și prosperității, apărarea de dușmani externi, de calamitățile naturale. Pentru a obține toate aceste lucruri se atribuia divinității un cult specific, administrat de preoți și sărbătorit În contexte solemne, precum templele urbane sau alte sanctuare publice. În acest tablou, exigențele individului dispăreau total sau parțial În fața nevoii sociale. Era așadar firesc ca individul să aleagă anumite căi de devoțiune personală pentru a fi auzit. În cultul privat, mai puțin solemn, zeii erau percepuți ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
privat, mai puțin solemn, zeii erau percepuți ca fiind mai aproape și mai disponibili să primească cereri care priveau sănătatea indivizilor, a fiilor acestora, bunăstarea materială, necazurile zilnice. O astfel de devoțiune populară se afirma În contexte simple, În mici sanctuare rurale sau În capele domestice modeste. Religia feniciano-punică a fost deschisă și cultelor străine, care s-au integrat fără dificultăți prea mari. Ies În evidență divinitățile egiptene, În special cele puse În legătură cu sfera magică, precum Besxe "Bes", Bastetxe "Bastet", Horusxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
având, de asemenea, valențe sacre și probabile implicații economice pentru locurile de cult. Un element tipic al religiei feniciano-punice este ritul consacrării, În mod sângeros sau nu, de copii zeilor Tanitxe "Tanit" și Baalxe "Baal" Hammonxe "Baal Hammon", Într-un sanctuar În aer liber cu a altor stele și urne funerare, definite În mod uzual tofet pe baza unor fragmente biblice (2 Regi 23, 10; Ieremia 7, 31-32; 19, 6-14). Astfel de tofet au fost identificate În Cartagina, Sicilia, Sardinia și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
populară decât Îndepărtatul Bel. În panteonul compozit de la Palmira figurează și Bel-Hammonxe "Bel-Hammon", un zeu În mod sigur analog cu Baalxe "Baal"-Hammon din tradiția feniciano-punică, introdus În oază, probabil, de grupuri tribale din Antiliban sau Hauran. Acesta deținea un sanctuar În afara orașului, plasat pe vârful Gebel Muntar (la sud-vest de Palmira), unde era venerat alături de o zeiță de origine arabă Manawatxe "Manawat". Tribul Bene-Agrud are pentru Ben-Hammon o devoțiune specială, marcată de faptul că i-au construit acest sanctuar. Reproducând
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un sanctuar În afara orașului, plasat pe vârful Gebel Muntar (la sud-vest de Palmira), unde era venerat alături de o zeiță de origine arabă Manawatxe "Manawat". Tribul Bene-Agrud are pentru Ben-Hammon o devoțiune specială, marcată de faptul că i-au construit acest sanctuar. Reproducând parțial trăsăturile omonimului său fenician, Bel-Hammon era la Palmira o manifestare minoră a lui Bel, un zeu ancestral, protector al unei mici comunități bine cunoscute care Îi perpetua cultul și Îl deosebea (spațial și poate substanțial) de alte culte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
antice tribale ale grupurilor individuale. Fenomenul poate fi Încadrat În religiozitatea populară care are tendința de a se detașa de cultul public. Trebuie ținut cont și de faptul că „Zeul Anonimxe "Zeul Anonim"” este un zeu sùnnaos, adică lipsit de sanctuar propriu, dar venerat În templele altor divinități. Într-adevăr, credincioșii i se adresează doar lui pentru a-i cere ajutorul și protecția În sfera problemelor individuale ale existenței. Tot În cadrul religiozității populare intră și G#innayê (plural de la Êinn), spirite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În comparație cu cele masculine. De un cult important avea parte zeița Allatxe "Allat" (al cărei nume Înseamnă „zeiță”), de origine arabă și cu trăsături războinice (este reprezentată asemenea Atenei, având coif, lance și scut), care apare adesea alături de Baalshamin. Deținea un sanctuar important, În apropierea templului acestuia din urmă, care trebuia să reprezinte un punct de referință religios pentru nucleele de origine arabă. Cultul său era practicat de tribul Bene-Maazin și Bene-Nurbel. Lui Allat Îi erau adesea asociați Rahimxe "Rahim" („Îndurător”: ar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tradiția biblică Îi consideră pe edomiți descendenți ai lui Esau, fratele lui Iacob (Geneza 36, 10-14, 20-28), o ramură colaterală și „Înfrățită” (Deuteronom 23,8) cu israeliții. În 1Samuel 21,8; 22,9 sqq. Doeg idumeul este implicat În cultul sanctuarului lui Nob. S-a subliniat deja faptul că există suficiente motive istorice pentru a considera că structura religioasă a lui Israel nu diferă substanțial de cea a celorlalte state naționale. Puținele materiale scrise ne dezvăluie, prin intermediul câtorva mențiuni directe și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
timp o morfologie veche a „zeului furtunii” care tinde să concentreze În sine cele mai importante prerogative și funcții. Cultul lui Astartexe "Astarte" este bine atestat mai ales la Ascalon, unde, după Herodot (I 105), fusese ridicat cel mai vechi sanctuar al Afroditei Urania, În timp ce la Beth-Shean exista un templu dedicat unei Astarte războinice, probabil din cortegiul lui Anatxe "Anat" (1Samuel 31,10). La Eqron (2Regi 1, 1-16) era venerat cultul lui Baalxe "Baal" Zebulxe "Baal Zebul", cu caracter probabil oracular
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să nu fie o, pe cât de insistentă, pe atât de vagă, chemare la „sfera fecundității”. După descoperirea orașului neolitic de la Çatal Hüyük, În Anatolia, unde taurul trebuie să fi fost obiectul de cult și unde, În interiorul unui edificiu interpretat drept sanctuar, s-au descoperit reproduceri de ornamente În formă de cranii cu coarne ce aminteau de tipul cretan 1, s-a postulat și pentru Creta un cult analog, importat din apropiata Anatolie. Nimic Însă nu atestă o identitate de funcție, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
momentul nașterii, această grotă trebuie să fi fost sediul unui cult menit să favorizeze fertilitatea feminină. Oricum, este improbabil ca peșterile să fi fost rezervate cultului unei unice figuri divine sau al unei singure ființe supraumane. Dacă identificarea destinatarilor unor sanctuare ridicate pe Înălțimile munților este problematică, funcția lor cultuală a apărut ca indiscutabilă. Este vorba despre temena, un fel de incinte cu terasă clădite pe Înălțimile muntelui deja din prima fază a minoicului de mijloc. Forma lor era cu precădere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În timp ce era variabilă structura construită În interior. Un rhyton 1 de la Zakros ne furnizează o ilustrare eficace a exteriorului, arătând edificiul care iese În relief pe stâncă, Înconjurat de capre sălbatice și Împodobit cu acele „coarne de consacrare”. În aceste sanctuare s-au găsit numeroase figurine de animale, de ființe umane și reproduceri de lut ale unor membre, cum ar fi mâinile și picioarele. Prezența unui strat de cenușă a făcut să se considere că riturile practicate În aceste locuri presupuneau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În aceste locuri presupuneau folosirea focului. Trebuie să fi fost focuri aprinse În anumite ocazii periodice și este sigur că la Petsofas se aruncau În ele statuete de pământ ars. Și În acest caz este greu de crezut că acele sanctuare de pe munți erau destinate unei singure și unice ființe supraumane. Cu toate acestea, descoperirea unor recipiente cilindrice Împodobite cu spirale, care, În unele cazuri, reproduceau o figură feminină, i-a făcut pe savanți să se gândească la o zeiță sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să fie dedus cu certitudine din confruntarea cu situația contemporană din Orientul Mijlociu sau din Egipt, unde suveranul era soțul divinității sau divinitatea Însăși. b) Sacrificiul Prezența În peșteri a oaselor de animale cu evidente urme de ardere, cenușa găsită În sanctuarele de pe culmi, reprezentările de ofrande pe sigilii, așa cum este explicita scenă de pe sarcofagul de la Hagia Triada, nu lasă loc de Îndoială În ceea ce privește practica sacrificiilor sângeroase În Creta antică. În ceremoniile celebrate pe Înălțimi se folosea, probabil, un altar mobil din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
boului În lumea greacă. Descoperiri recente au adus Însă la lumină și un tip de sacrificiu pe care civilizația greacă l-a Înlăturat și exilat În spațiul mitului: sacrificiul uman. Cadavrul tânărului găsit la Anemospilia În interiorul unui edificiu identificat drept sanctuar, Întins pe o platformă În zidărie, având alături arma care folosise la săvârșirea eventualului sacrificiu, ca și scheletele unui bărbat adult și al unei femei de circa douăzeci de ani descoperite În același sit sunt semnul sigur al unei practici
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]