2,394 matches
-
3,93 4,41 4,75 Total 3,91 3,65 4,17 4,20 3,28 3,78 4,20 4,68 Eșantion 2003: N = 2 744. Cum se citește tabelul 11? Nu-i nevoie să fii un matematician savant pentru asta! Acest tabel prezintă comparativ perceperea de către elevi a diferitelor componente ale climatului școlar după gradul de victimizare a acestor elevi. Sunt patru grade de victimizare: supravictimizații (elevii care au fost victimele a patru sau cinci tipuri de victimizare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de exemplu, asigură rate de audiență record pentru cele mai stupide programe de televiziune". Alt membru al rețelei este Michel Delord, de la Societatea Matematică din Franța, al cărui program pentru a fi ales în consiliul de administrație al acestei societăți savante spune: "Mă opun pozițiilor dogmatice cristalizate de anumite medii din științele educației" și propune o reacție în fața acestui "vechi proces catastrofal care denaturează învățământul". Un alt membru al rețelei, Alain Talé, promotor al "Cercului poeților dispăruți bis", afirmă că "ucenicii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Meeting, Denver, Colorado. WAXMAN H.C., WALKER DE FELXIX J., ANDERSON J.E., PRENTICE BAPTISTE H. (1992). Student at Risk in At-Risk Schools. Improving Environments for Learning, Corwin Press, Newbury Park, California. WEBER M. (1919). Wissenschaft als Beruf, trad. fr. in Le Savant et le Politique, Plon, Paris, 1959. WEBER E. (1983). La Fin des terroirs, Fayard, Paris. WEIL E. (1967). Logique de la philosophie, Vrin, Paris. WEISEL D. (1999). Conducting Community Survey. A Practicul Guide for Law Enforcement Agencies, US Department of Justice
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în sensul în care înțelegem noi precizia astăzi, parțial din cauza efectului de rezistență a aerului și parțial din cauza imposibilității, la acel moment, de măsurare a intervalelor de timp scurte. Cu toate acestea, nu este surprinzător faptul că, în urma studiilor lor, savanții italieni în științele naturii s-au familiarizat cu modurile în care obiectele călătoresc prin atmosferă. Apoi Newton a pus legea căderii libere a obiectelor în legătură cu mișcarea Lunii, a menționat că parabola traiectoriei pietrei aruncate pe Pământ și cercul traiectoriei Lunii
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
secol să creeze minți prietene ale logicii. Dacă ne-am putea replasa în curentul de idei care domnea în timpul lor, am recunoaște că mulți dintre acești geometri de demult erau analiști prin înclinație. De exemplu, Euclid a ridicat un eșafodaj savant căruia contemporanii săi nu-i puteau găsi vreun defect. În această vastă construcție, în care fiecare piesă se datorează totuși intuiției, putem recunoaște și astăzi, fără prea mare efort, opera unui logician. Nu mințile s-au schimbat, ci ideile; mințile
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
zadarnică în jurul unor termeni; fără intuiție, nu ar fi însă niciodată capabili să aplice matematica. Dar astăzi aș vrea să vă vorbesc, înainte de toate, despre rolul intuiției în știință. Dacă ea este utilă studentului, cu atât mai mult este utilă savantului creator. Căutăm realitatea, dar ce este realitatea? Fiziologii ne învață că organismele sunt forme celulare; chimiștii adaugă că și celulele, la rândul lor, sunt formate din atomi. Să însemne asta că acești atomi sau celule constituie realitatea, sau cel puțin
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
câțiva dintre ei s-au desprins de perete și s-au pus în mișcare. Ei mișună în toate direcțiile în spațiu, ca, de exemplu, un roi de țânțari în încăperea în care sunt închiși sau, dacă preferați o comparație mai savantă, ca niște molecule gazoase în teoria cinetică a gazelor. Coliziunea lor reciprocă poate produce atunci noi combinații. Care va fi rolul efortului conștient prealabil? Evident, acela de a mobiliza câțiva dintre acești atomi, de a-i desprinde de perete și
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
toponim și antroponim: nenorocitele chivuțe își au bordeiul pe strada Emancipării iar Lefter Popescu își trăiește calvarul pe strada Pacienții! Personajele prozei mateine sunt așezate în marea lor majoritate sub pecetea tainei, taină în care le învăluie chiar intitularea căutat savantă și voit ambiguă a operelor, începînd chiar cu celebrele Pajere care își distribuie sensul între fantastic și real, călăuzind lectura unor texte impregnate de umbre mitologice și istorice sau aflate din vechi cronici; Remember actualizează ultimul cuvînt rostit de un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care dăduse expresie în firea lui acelui turbure zăcămînt al sufletelor multor cetățeni din pragul Orientului. [...] Iarna deschidea ușa cu mănuși de piele de Suedia, sub cuvînt că nu poate suporta fierul rece pe mînă. În poezii de o factură savantă, cu luciri de email, care nu izbutise să pară personale, Mateiu Caragiale caută înfrigurat strămoșii pe care sîngele său împestrițat îi scotea din felurite epoci. [...] Craii sunt niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim, cel puțin cît privește pe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de la femme dont ils auraient besoin" [Butor, p.17, subl.n.]. Este cu totul paradoxal că figură pasivă și declasata a lui Nana devine capabilă de un protest și de o revoltă: "C'étaient des souplesses de couleuvre, un déshabillé savant, comme involontaire, exquis d'élégance, une distinction nerveuse de chatte de race, une aristocrație du vice, superbe, révoltée, mettant le pied sur Paris, en maîtresse toute puissante. Elle donnait le ton, de grandes dames l'imitaient" [Zola, Nana, p.306
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
semnificații. Retorica "tăcerii" poate conține o poziție foarte fermă: "Elle resta tout droite, dans un silence glacé. Longtemps, îl la pressa de questions, avec une anxiété croissante; et la dignité muette de cette vierge semblait une fois encore le calcul savant d'une femme rompue à la tactique de la passion. Elle n'aurait pu jouer un jeu qui le jetât à șes pieds, plus déchiré de doute, plus désireux d'être convaincu. (...) Alors, comme elle s'entêtait dans son silence, et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
alegeri rafinate, are o semnificație profundă. Deosebit de complex și de sofisticat, el este o operă de artă. "Ce bărbat, fie pe stradă, fie la teatru ori la plimbare, n-a fost încântat, în chipul cel mai dezinteresat, de o toaletă savant ticluita și n-a păstrat în sine o imagine a frumuseții inseparabila de cea căreia îi aparținea, făcând astfel din cele două, femeia și rochia ei, un tot indivizibil?" [Baudelaire, 1971, p. 212, subl.n.]. Dragostea, notau frații Goncourt, este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
neobservat: "Elle était habillée sans l'être. Sur șes bras, sur să gorge, l'étoffe souple vivait; tandis que, dans la mollesse de la jupe, de larges plis marquaient la rondeur de șes jambes. Îl y avait là une nudité très savante, une séduction calculée jusque dans la taille placée un peu haut, dégageant leș hanches" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.270]. Toaletă este unul dintre principalele mijloace de seducere, când ea face să transpară corpul. Cand "afișează" corpul, este un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
are de îndeplinit o functie definitorie" [Muchembled, p.241]. 135 Walter Hasenclever subliniază: "la grande signification des femmes dans leș romanș français. (...) Quiconque se promène leș yeux ouverts dans leș rues de Paris comprendra pourquoi Balzac interrompt brusquement une conversation savante: c'est seulement pour voir comment une femme descend de voiture. Cela explique aussi l'absence de succès des drames de Strindberg à Paris: ici, le type de la femme intellectuelle, de la femme qui analyse n'a guère de prestige. (...) Chez
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a desemna mediul de formare prin „acțiune comunicativă” (cu sintagma lui Habermas) a societății deschise. După „revoluția” din 1989, publicațiile de oarecare ținută intelectuală - de la efemeridele primelor luni de libertate la avatarii vechilor periodice, de la (noile) reviste culturale și jurnale savante la anuarele academice - s-au lansat în imensul efort de a reîntemeia democratic spiritul nostru public. La început, lucrurile păreau simple: Noul prooccidental se angajează într-o luptă pe viață și pe moarte cu Vechiul ceaușist (adică protocronist, autohtonist, nomenclaturist
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
publică preponderent „abstractă și literară”, narcisică și preocupată de reacția „la cald”); a avut mulți ani un sit Internet puțin activ. Toate acestea, alături de tematica sobră, serializarea unor eseuri și studii mai potrivite ca stil și dificultate tehnică pentru periodicele savante, și pesimism (un alt nume românesc al lucidității), tindeau până de curând, când un reviriment al interesului tinerilor este observabil prin creșterea numărului de accesări ale sitului Internet, să scoată 22 din cursa pentru „inimile și mințile” tinerilor aflați la
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
culturală și introducere tehnică, putem vorbi „cu cărțile pe masă”, în limba națională. Problema rămâne, așa cum am arătat eu însumi de mai multe ori, instituționalizarea noilor apariții editoriale: introducerea lor în programe de curs, dezbaterea lor în seminar și reviste savante, poziționarea lor în contextul conflictelor canonice din fiecare disciplină. Pe acest teren, multe rămân de făcut, deși există tot mai numeroase periodice academice de bun nivel, fiindcă suntem în continuare în situația de a vedea cum cărțile de idei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dezbătute public mai ales de cronicarii literari și intelectualii publici „generaliști” proveniți din câmpul literar, deși cei mai mulți dintre ei nu au competența necesară. Următorii ani ar trebui să aducă în țara noastră o trecere de la receptarea preponderent publică a cărților savante la aceea preponderent academică. Altfel spus, ar trebui să vedem că dezbaterile declanșate în reviste culturale „generaliste” sunt de regulă (deși în nici un caz nu trebuie să devină exclusiv) prelungiri către domeniul opiniei publice ale unor controverse academice, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Constantin Drăgan, fost membru al Gărzii de Fier devenit multimilionar în Italia după al Doilea Război Mondial, a îmbrățișat protocronismul și l-a sponsorizat, sau a fost el însuși autorul câtorva dintre cele mai virulente (sau, pentru sceptici, ridicole) manifestări „savante” ale ideologiei culturaliste amintite. Drăgan, în ciuda infamantului său trecut legionar, era prieten apropiat al lui Nicolae Ceaușescu și a aranjat ca „operele” acestuia din urmă să fie publicate în Occident de edituri respectabile. Istoria intelectuală și politică a protocronismului merită
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
teorie și practică, între universalism și particularism. știm ce au propus „liberalii academici”, știm și că propunerile lor nu au fost câtuși de puțin folosite în practica politică, aceasta din urmă fiind mai interesată de policy papers decât de opuri savante. Odată cu trecerea timpului, formidabilul Hayek, alături de alt mare autor „paleoliberal”, Ludwig von Mises (de la care, între altele, Hayek a preluat un viguros antistatism), a devenit referința unei forme dogmatice de liberalism, greu de îmbrățișat după sfârșitul Războiului Rece fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de știut că nivelul polemicii e foarte ridicat, deoarece Dworkin are de combătut adversari redutabili, universitari ca și el ori „practicieni” cu solidă formație filozofică precum judecătorul Richard A. Posner, preopinentul său în speță, prolific și respectat autor de publicații savante. Asemenea dezvoltări istorice nu sunt triviale, și ele constituie un puternic argument împotriva lui Rawls. Poate mai puternic și mai ușor de tranșat decât alte argumente subiacente ale lui Gray contra lui Rawls, bazate pe premisa că viziunile (mai raționale
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cunoaștere, de reflecție și de acțiune. În România, unde conversațiile publice despre societatea bună sunt aproape exclusiv înfruntări de „animale politice” puțin școlite filozofic, deci ascultând de regula darwiniană a „supraviețuirii celui mai adaptat” mai curând decât de sugestiile disputelor savante, asemenea lucrări sunt (deocamdată?) menite să formeze un mediu profesional și publicistic în stare să se angajeze în și să disemineze polemici doctrinare. Totuși - în acest sens am scris și eu aici -, ar fi bine ca specialiștii, atâția câți sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
televizor meciuri de baschet și a mânca pizza - distracție de plebeu care ar trebui să arate că „Abe” rămâne un parvenit, deși un parvenit ar fi poate mai prudent și ar ține să-și epateze anturajul, invitându-l la discuții savante, audiții de operă și sherry. În această logică intolerantă a amintirii, chiar calitățile lui „Abe” sunt constant asociate cu defecte majore: „Abe” trăiește din plin sfâșierile psihologice ale intelectualului evreu (american) ateu, ceea ce îl apropie de „Chick”, dar îl detestă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sistem; cursa înarmărilor și corupția sistemului militaro-industrial american. și, desigur, (re)construcția unei societăți bune în America, o preocupare constantă care și-a găsit treptat făgașul comunitarist. Cele mai recente publicații ale lui Etzioni continuă să combine impresionantele sale cunoștințe savante cu experiența sa directă în mediile în care se elaborează și se analizează politicile publice, cu activismul său comunitarist și cu stilul deopotrivă frontal și persuasiv al intelectualului public; pe lângă frecvente apariții la radio și televiziune, la conferințe și congrese
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
kommunitarische Idee (Picus Verlag, Viena, colecția Wiener Vorlesungen, 1999). E vorba de un text de 64 de pagini, bazat tot pe o conferință publică, despre Martin Buber (1878-1965), eminentul filozof, teolog, traducător de texte sacre alături de Franz Rosenzweig, traducător, editor savant și repovestitor de imens succes literar al hasidismului (cunoscut în această calitate și la noi), pedagog, publicist și fondator de publicații (cum ar fi Der Jude, 1916-1924), activist civic și politic. Buber este fără îndoială cea mai importantă personalitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]