KorAP: Find »[drukola/base=scală & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...295 >

7,371 matches

Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328

Approach. Boston: Allyn & Bacon. Goldstein, R. H. (2005Ă. Successful repeated hypnotic treatment of warts in the same individual. American Journal of Clinical Hypnosis, April. Gonsalkorale, W. M., Houghton, L. A. & Whorwell, P. J. (2002Ă. Hypnotherapy in irritable bowel syndrome: A large scale audit of a clinical service with an examination of factors influencing responsiveness. American Journal of Gastroenterology, 97(4Ă, 954-961. Gonsalkorale, W. M., Miller, V., Afzal, A. & Whorwell, P. J. (2003Ă. Long term benefits of hypnotherapy for irritable bowel syndrome. Gut

Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins (2009) [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
Fearon, R., Hunter, E. C. M., Frasquilho, F. & Oakley, D. A. (2005Ă. Are there two qualitatively distinct forms of dissociation? A review and some clinical implications. Clinical Psychology Review, 25, 1-23. Holmes, T. H. & Rahe, R. H. (1967Ă. The social readjustment rating scale. Journal of Psychosomatic Research, 11, 213-218. House of Lords Select Committee. Select Committee on Science and Technology: Sixth Report. 21-11-2000. Howsam, D. G. (1999Ă. Hypnosis in the treatment of insomnia, nightmares, and night terrors. Australian Journal of Clinical and Experimental

Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins (2009) [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
New York: Plenum. Moos, R. H. & Swindle, R. W. (1990Ă. Stressful life circumstances: Concepts and measures. Stress Medicine, 6, 171-178. Moreno, J. L. (1946Ă. Psychodrama (Vol. 1Ă. New York: Beacon House Inc. Morgan, A. H. & Hilgard, J. R. (1978Ă. Stanford Hypnotic Clinical Scale for Adults. American Journal of Clinical Hypnosis, 21, 134-147. Morgan, A. H. & Hilgard, J. R. (1978Ă. Stanford Hypnotic Clinical Scale for Children. American Journal of Clinical Hypnosis, 21, 148-168. Morgan, M., McCreedy, R., Simpson, J. & Hay, R. J. (1997Ă. Dermatology

Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins (2009) [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
J. L. (1946Ă. Psychodrama (Vol. 1Ă. New York: Beacon House Inc. Morgan, A. H. & Hilgard, J. R. (1978Ă. Stanford Hypnotic Clinical Scale for Adults. American Journal of Clinical Hypnosis, 21, 134-147. Morgan, A. H. & Hilgard, J. R. (1978Ă. Stanford Hypnotic Clinical Scale for Children. American Journal of Clinical Hypnosis, 21, 148-168. Morgan, M., McCreedy, R., Simpson, J. & Hay, R. J. (1997Ă. Dermatology quality of life scales a measure of the impact of skin diseases. British Journal of Dermatology, 133, 202-206. Morimoto, R.

Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins (2009) [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

momente diferite de timp. Preocuparea dominantă pentru constant, invariant a dus în interiorul psihometriei la o scindare în două ramuri oarecum paralele: ramura cantitativistă și ramura calitativistă (Anastasi, 1968). Prima operează cu etaloane exprimate în valori numerice (cantitative) riguroase și cu scale de clasificare cu etaloane și bareme aproximative, exprimate, cu precădere, în categorii calitative, care nu se pretează la clasificări univoce după criteriul inferior/superior, bun/rău. În mod similar, și testele au fost divizate și grupate în teste de performanță

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
încadrați în fiecare nivel sunt constante de 1σ (o abatere standard). Întrucât există o ordonare a scorurilor în funcție de nivelul de performanță pe cinci intervale, iar distanța dintre mediile pe intervale e relativ constantă, cele cinci niveluri se pot asimila unei scale de intervale, cu o eroare de 1-3% (dată de ajustarea intervalelor/claselor 1 și 5 la 2,5σ față de medie). Ca atare, ele se pot combina în medii ponderate. De subliniat că media ponderată a nivelurilor aptitudinilor care dă valoarea

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Company, Lexington, D.C. Lisievici, P. (1997), Calitatea învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Lisievici, P. (1998), Teoria și practica consilierii, Editura Universității, București. Moos, R.H. (1974), Evaluating Treatment Environments: A Social Ecology Approach, Wiley, New York. Moos, R.H. (1974a), Ward Atmosphere Scale Manual, Consulting Psychologists Press, Palo Alto, California. Nelson-Jones, R. (1995), Theory and Practice of Counselling, Cassell Educational Limited, London. Skinner, B.F. (1974), „The social environment”, in Moos, R.H.; Insel, P.M. (eds.), Issues in Social Ecology: Human Milieus, National, Palo Alto

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Yerkes, profesor universitar și președinte al asociației profesionale amintite anterior. Un comitet dirijat de E.L. Thorndike se ocupa de recrutarea piloților, un alt comitet de clasificare a personalului era condus de Dill Scott și evalua competența profesională a recruților (prin intermediul scalelor de evaluare, și nu al testelor). În Europa, psihologii participă din plin la efortul de război al statelor de care aparțin. Curt Piorkowsky și Walther Moede examinează 10.251 de soldați din armata germană în privința aptitudinilor lor. Procentul celor declarați

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
c) receptivitate (ca atitudine generică), datorată unei bune informări realizate prin cursuri postuniversitare, doctorate, masterate etc. privind setul actual de probleme existente: politice, economice și culturale; d) încercarea de identificare a soluțiilor concrete (prin joc de rol, microexperimente, folosirea de scale de atitudini etc.) este încă un capitol deficitar față de cel de proiecție a calităților necesare diplomatului de perspectivă, de identificare teoretică a problematicii actuale și de viitor; e) nivelul relativ scăzut al virtualelor soluții practice în activitatea de perspectivă a

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
orientarea paradigmatică a cercetătorului. O problemă cu care se confruntă multe dintre instrumentele de diagnoză este legată de definirea conceptuală, operaționalizarea și măsurarea constructului de „stres ocupațional/profesional, organizațional”, precum și de îndeplinirea criteriilor științifice riguroase de fidelitate și validitate a scalelor utilizate. În abordările timpurii ale stresului muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele, deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele-limită frecvente

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
declarat genul. Vechimea în organizație variază de la 1 an la 29 de ani. 36,7% consumă alcool, 53,3% fumează, doar doi manageri (6,7%) au fost bolnavi în ultimele trei luni. Autoevaluarea performanțelor și eficienței în organizație (pe o scală de la 1 la 100) variază între 60 și 100 (media=82,47%, AS=10,34). 3.2. Instrumente de măsură Pressure Management Indicator - PMI, Williams, S. & Cooper, C.L. (1998)/ Indicatorul de management al presiunii socioprofesionale - IMP (tradus și adaptat în

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
PA); Nivelul de energie (PE). Varianta română a PMI (IMP) este alcătuit dintr-un cuprinzător chestionar biografic și patru dimensiuni (factori multidimensionali), care măsoară sursele și efectele presiunilor socioprofesionale, respectiv diferențele individuale (mecanisme de coping, factori de personalitate), totalizând opt scale și 24 de subscale: satisfacția muncii: satisfacția muncii - 6 itemi, satisfacția organizațională - 6 itemi; organizație: securitate organizațională - 5 itemi, implicarea organizațională - 5 itemi; sănătate mentală: stare mentală - 5 itemi, reziliență/optimism - 4 itemi, nivel de încredere - 3 itemi; sănătate fizică

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
și efecte (satisfacția muncii, sănătate etc.). PMI s-a dezvoltat în două etape: prima a constat în verificarea proprietăților psihometrice cu ajutorul analizei de itemi și analizei factoriale; în a doua etapă s-au adăugat itemi noi, în special în cazul scalelor cu o slabă fidelitate, rezultând astfel scale adiționale. La ora actuală PMI este utilizat de numeroase companii și firme internaționale, existând posibilitatea completării și prelucrării computerizate a datelor sau transmiterii prin internet a profilurilor detaliate la nivel individual sau grupal

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
s-a dezvoltat în două etape: prima a constat în verificarea proprietăților psihometrice cu ajutorul analizei de itemi și analizei factoriale; în a doua etapă s-au adăugat itemi noi, în special în cazul scalelor cu o slabă fidelitate, rezultând astfel scale adiționale. La ora actuală PMI este utilizat de numeroase companii și firme internaționale, existând posibilitatea completării și prelucrării computerizate a datelor sau transmiterii prin internet a profilurilor detaliate la nivel individual sau grupal. PMI a fost tradus succesiv și adaptat

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
programul statistic SPSS. 4. Rezultate 4.1. Analiza primară a datelor și conturarea unui profil diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați În urma prelucrării și analizei primare a datelor, am calculat mediile, abaterile standard, coeficienții alfa Cronbach pentru scalele chestionarului multidimensional de diagnoză a stresului socioprofesional (vezi tabelul 1 pentru lotul de N=30 de manageri). Tabelul 1. Date descriptive și indicii de consistență internă ai scalelor chestionarului IMP pentru N=30 de manageri români Descriptive Statistics Coeficient alfa

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
primare a datelor, am calculat mediile, abaterile standard, coeficienții alfa Cronbach pentru scalele chestionarului multidimensional de diagnoză a stresului socioprofesional (vezi tabelul 1 pentru lotul de N=30 de manageri). Tabelul 1. Date descriptive și indicii de consistență internă ai scalelor chestionarului IMP pentru N=30 de manageri români Descriptive Statistics Coeficient alfa N Minimum Maximum Mean Std. Deviation Satisfacția muncii - efect .86 30 18.00 36.00 28.0667 3.6947 Satisfacție organizațională - efect .82 30 11.00 32.00

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
tabelul 1, se constată oscilația consistenței interne între.32 (stresuri/tracasări zilnice) și.86 (satisfacția în legătură cu postul). Urmărind diferența dintre lotul românesc și eșantionul englezesc (Williams, Cooper, 1998, p. 311, 22.997 de subiecți), se constată medii superioare la majoritatea scalelor obținute de managerii români și, în general, de eșantionul românesc de 939 de subiecți, pe care s-a realizat etalonarea. În schimb, coeficienții alfa sunt inferiori. Nu s-au constatat diferențe semnificative între subiecții manageri - femei și bărbați la vreuna

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
bărbați la vreuna dintre variabilele luate în calcul. De asemenea, pentru a raporta datele noastre la un etalon românesc și a realiza un profil psihodiagnostic multidimensional al stresului, s-a procedat în prealabil la etalonarea pe o populație românească a scalelor și subscalelor Indicatorului de Management al Presiunii (939 de subiecți). IMP permite realizarea unor profiluri multidimensionale individuale, grupale, interorganizaționale sau interculturale ale stresului ocupațional, prin raportare la etalon. În urma raportării la etalonul românesc, s-a realizat profilul diagnostic multidimensional al

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
J.C. (1998), „Introduction to the measurement of stress at work”, Journal of Occupational Health Psychology, vol. 3, nr. 4, pp. 291-293. Spector, P.E.; Jex, S.M. (1998), „Development of four self-report measures of job stressors and strain: Interpersonal Conflict At Work Scale, Organizational Constraints Scale, Quantitative Workload Inventory, and Physical Symptoms Inventory”, Journal of Occupational Health Psychology, vol. 3, nr. 4, pp. 356-367. Vagg, P.R.; Spielberger, C.D. (1998), „Occupational Stress: Measuring Job Pressure and Organizational Support in the Workplace”, Journal of Occupational

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
to the measurement of stress at work”, Journal of Occupational Health Psychology, vol. 3, nr. 4, pp. 291-293. Spector, P.E.; Jex, S.M. (1998), „Development of four self-report measures of job stressors and strain: Interpersonal Conflict At Work Scale, Organizational Constraints Scale, Quantitative Workload Inventory, and Physical Symptoms Inventory”, Journal of Occupational Health Psychology, vol. 3, nr. 4, pp. 356-367. Vagg, P.R.; Spielberger, C.D. (1998), „Occupational Stress: Measuring Job Pressure and Organizational Support in the Workplace”, Journal of Occupational Health Psychology, vol

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Test. Este un test care evidențiază abilitățile cognitive generale (factorul g), măsurând abilități verbale, matematice și spațiale. Consistența internă a testului este între 0,88 și 0,94 (conform manualului testului). Conștiinciozitatea și deschiderea spre nou au fost măsurate cu scalele corespunzătoare din Inventarul de Personalitate NEO-PI-R (Costa, McCrae, 1992). Fiecare scală conține 48 de itemi, cuprinzând subfactori ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
măsurând abilități verbale, matematice și spațiale. Consistența internă a testului este între 0,88 și 0,94 (conform manualului testului). Conștiinciozitatea și deschiderea spre nou au fost măsurate cu scalele corespunzătoare din Inventarul de Personalitate NEO-PI-R (Costa, McCrae, 1992). Fiecare scală conține 48 de itemi, cuprinzând subfactori ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive, valori. Consistența internă la cele două scale ce vizează conștiinciozitatea și deschiderea spre nou este de .86 și, respectiv, .89. 6.5. Rezultate 5.1. Statistici descriptive Am calculat mediile și abaterile standard pentru fiecare variabilă, precum și coeficienții de corelație. Prezentăm în tabelul 1 corelațiile și statisticile

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
cerut subiecților să aprecieze în ce măsură acestea au fost cerute explicit sau implicit de șefii direcți. Subiecții eșantionului au apreciat astfel că, doar la categoria comportamentală CR3 (preocuparea pentru sarcină), așteptările șefilor au fost transmise explicit (m=3,82, pe o scală de la 1 la 5), considerând acest lucru ca fiind prioritatea îndeplinirii misiunilor. La celelalte categorii comportamentale așteptările explicite ale șefilor direcți au fost nesemnificative din punct de vedere calitativ EMBED Equation.3 . Tendința generală exprimată de subiecții eșantionului a fost

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Corola-publishinghouse/Science/248_a_790

al doilea mod de analiză se pot constata diferențe majore. La studenții de la FEFS se poate evidenția gruparea lor mai accentuată spre partea de constituție normală a corpului față de studenții de la celelalte facultăți unde valorile sunt repartizate și spre extremitățile scalei. Astfel la fete se poate observa o ușoară tendință de alunecare a valorilor spre grupa subponderală ce se poate explica prin grija lor mai mare față de aspectul lor exterior și prin aceea că ele participă la lecțiile de aerobic și

STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]