3,072 matches
-
e amplu comentat în lucrările de creatologie. Întrebarea care se articulează ca un laitmotiv este dacă procesul instructiv - educativ prestat în școala contemporană servește sau nu cauza creativității. “Din păcate, tonalitatea care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca Munteanu, 2004, p. 125) câteva opinii în acest sens sunt: după A. Beaudot “școala contemporană tradițională este o școală a imitației, a liniștii și conformismului, în care creativitatea nu este numai ignorată, ci de-
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
mai sus, însăși utilitatea academică a conceptului în a furniza înțelegerea realității internaționale de la început de mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre hiperglobaliști (sau radicali), pe de o parte, și, pe de altă parte, sceptici, cărora li se alătură așa-zișii transformaționaliști, într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic a primelor două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și o regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și o regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-un mediu economic global, scepticii consideră că statele vor rămâne principalii
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-un mediu economic global, scepticii consideră că statele vor rămâne principalii actori politici și economici, de ale căror interese și acțiuni va depinde în permanență gradul de instituționalizare internațională, în vreme ce transformaționaliștii estimează că arena internațională va consemna desfășurarea simultană a globalizării și fragmentării, fenomene opuse
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
sfârșitului Războiului Rece și triumfului democrației occidentale asupra rivalului comunist, actuala configurație a sistemului internațional fiind posibilă ca urmare a anulării bipolarismului rigid și emergenței Statelor Unite ca hegemon promotor al valorilor democratice și al principiilor economiei de piață. În viziunea scepticilor (parțial și a transformaționaliștilor), sfârșitul Războiului Rece este irelevant pentru globalizare, care a premers, a coexistat și a supraviețuit bipolarismului și, în cele din urmă, chiar a provocat sfârșitul ca urmare a penetrării și erodării monolitului comunist de către relațiile economice
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
este irelevant pentru globalizare, care a premers, a coexistat și a supraviețuit bipolarismului și, în cele din urmă, chiar a provocat sfârșitul ca urmare a penetrării și erodării monolitului comunist de către relațiile economice și culturale globale. Ba mai mult, pentru sceptici, anularea bipolarismului a provocat reacția opusă globalizării localizarea, ca urmare a sfârșitului coerenței sistemice și a eliminării constrângerilor asupra aspirațiilor etno naționaliste. Dimensiunea economică (congeneră cu ceea ce am putea numi globalizare financiară) se referă la: acceptarea la nivel global a
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
o veritabilă epocă a globalizării, complet inedită în manifestare, în care comerțul liberal și valorile democratice occidentale se extind la nivel global, frontierele dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor nonstatali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și al amplitudinii a ceea ce se numește globalizare, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră axiologic. Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului și deplâng extinderea monopolului capitalismului imperialist. Scepticii de orientare statocentristă consideră că statele sunt în continuare actorii principali ai relațiilor internaționale, politic și economic, dar eventualitatea fie și numai ipotetică a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
adevărată” (idem:121), dar că putem găsi evidențe empirice negative ce pot infirma sau falsifica o opinie sau teorie. Pentru ei o opinie sau teorie stă în picioare atâta timp cât nu s-au găsit evidențe empirice infirmatoare. Justificaționiștii deziluzionați, iraționaliștii sau scepticii, care susțin că nu putem găsi nici temeiuri pozitive, nici negative în sprijinul adevărului unei opinii sau teorii. Pentru ei, adevărul nu poate fi stabilit deoarece realitatea nu există, iar dacă există nu poate fi cunoscută, iar dacă poate fi
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile. Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă mai puține decât consideră liberalii; de asemenea, ei sunt mai sceptici decât neoliberalii în privința abilității actorilor de a atinge interesele comune. Instituțiile internaționale Rolul instituțiilor și regimurilor internaționale este, probabil, tema cea mai importantă în contextul dezbaterii neo-neo. Într-o secțiune anterioară au fost definite instituțiile internaționale și regimurile internaționale, acestea
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
chiar învingători siguri în acest duel. Modelul corporației dezlănțuite care sfidează autoritatea etatică și își impune propriile reguli asupra piețelor și a politicilor economice naționale este un produs de prim rang al teoretizărilor (hiper)globaliste. La cealaltă extremitate a spectrului, scepticii (adesea asociați programelor de cercetare realiste) readuc în atenție argumente mai vechi sau mai noi în sprijinul tezei că nu asistăm la o schimbare calitativă în relațiile internaționale, iar exagerarea rolului CTN poate conduce la pierderea din vedere a modalităților
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
ai relațiilor internaționale o consideră o mare putere în ascensiune, având în vedere creșterea sa economică; mai mult decât atât, demararea programelor PESC în UE a impus credința transformării acesteia într-o mare putere militară pe măsura puterii sale economice. Scepticii consideră însă că UE nu poate fi considerată nici măcar o mare putere economică (luând în considerare creșterea slabă pe care a înregistrat-o în acest domeniu în ultimii zece ani). Șansele ca PESC să transforme UE într-o mare putere
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
dacă lucrau din greu nu le era garantată o viață mai bună. Aceste rezultate indică faptul că percepția motivațională a muncii asidue este semnificativ redusă după criză deoarece nu au fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație plauzibilă a acestor descoperiri ar putea fi adusă de faptul că respondenții preferă un stil managerial bazat pe recompensă. Pe de altă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
care l-a rugat să doneze măduvă. Ceea ce a urmat l-a luat prin surprindere chiar și pe doctor. Analizele regulate luate din măduva, sănge si alte organe au arătat o lipsă completă a virusului H.I.V.. Deși mulți încă sunt sceptici, au trecut 20 de luni de cănd această persoană încă a rămas tratată de H.I.V.. De asemenea în tot acest timp, această persoană a renunțat complet la tratamentul antiretroviral.” De asemeni cred că fie persoana de la care s-a făcut
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
R1 cu boală reziduală microscopică, R2 cu boală reziduală macroscopicăă. Datorită metastazelor limfatice frecvente în acest stadiu, limfadenectomia trebuie să fie cel puțin D2. Extinderea limfadenectomiei. Beneficiul extirpării stațiilor 13-16 ganglionare a fost raportată numai în Japonia, chirurgia vestică rămânând sceptică la extirpările D3 și D4, și preferă terapia adjuvantă. Gastrectomia radicală supraextinsă este cea mai radicală rezecție gastrică, cunoscută și sub numele de eviscerația cvadrantului stâng superior, este recomandată în cancerele avansate proximale și cancerele cu invazia organelor adiacente, pentru
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
efectele dezastruase ale paradigmei renascentiste, eșuată în nostalgia vârstei de aur ce destructurase pînă aproape de haos conștiința europeană. Principalul efect al eșecului Renașterii este dezvoltarea vertiginoasă, în secolele XVI-XVII, a “scepticismului în materie religioasă”. Ca urmare, în filosofie apar marii sceptici: Charron, Sanchez, Montaigne, Pascal și de asemenea analiști și metodiști ai erorii și îndoielii ) : Bacon și Descartes. Secolul al XVII-lea este un secol al contradicțiilor, antinomiilor și dualismului, dar și un secol de trecere de la contradictții conflictuale, la înțelegerea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cunoașterii, cogito-ul, raportul spirit-corp și încercarea de a concilia Dumnezeul bun cu existența erorii omenești. Nici una dintre ele nu este abordată în premieră absolută de către Descartes. În secolul IV, Sfîntul Augustin le analizase deja pe toate. El îi confrunta pe scepticii Academiei cu posibilitatea certitudinii nemuririi sufletului, pe care înțelege să o obțină supunîndu-se preceptelor Rațiunii. Ca și Descartes, dar cu mai mult de 1000 de ani înainte, Augustin vede în îndoială, metoda și instrumentul principal al rațiunii, căci e convins
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
la adevărurile libere de timp, căci este autonomă, dar nu va putea niciodată să cuprindă Marele Absolut care, în contrapondere i se refuză, lăsînd-o închisă în sine în măsura în care ea însăși închide orgolios celelalte căi spre acesta . La polul opus îndoielii sceptice, interogație sterilă și fără sfârșit, se situează îndoiala cartesiană care datorită faptului că este hyperbolică, reușește să evite starea de suspensie, aflînd în final un prim și singur răspuns, dar unul cert. În Meditația I-a, Descartes aruncă sub semnul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fapt și Descartes pleacă tot de la o convingere, anume aceea că tocmai curățirea minții de unele obișnuințe și prejudecăți îl va conduce la cel puțin o certitudine. ) Referitor la ideea «îndoielii metodice» (le doute methodique) V.Brochard apreciază că .) Îndoiala scepticilor e un scop, cea a lui Descartes e un mijloc ; Descartes însuși subliniază, la sfârșitul Meditațiilor, caracterul provizoriu al îndoielii. Așadar, pentru că este doar un mijloc, îndoiala nu poate fi decât provizorie, atât în demersul augustinian cât și în cel
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 99 4.4. Palatul Farnese Este palatul pe care și l‑a dorit papa Paul al III‑lea, proiectele și execuția încredințându‑le arhitectului Antonio da Sangallo. Pe parcursul lucrărilor papa a devenit mai sceptic, de aceea a organizat un concurs pe care l‑a câști‑ gat Michelangelo. Papa a afirmat referitor la proiecte: sunt originale și făcute frumos. După moartea lui Sangallo continuarea lucrărilor i‑a revenit lui Mi‑ chelangelo. La ce stadiu se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în totalitate, el stă ca o statuie puternică, contemplând scena într-o tăcere prevestitoare. Iar mama așezată cu copilul are acum deasupra capului o mulțime zgomotoasă, personajul lui Iosif aplecându-se înapoi și întinzând urechea spre a asculta fiecare idee sceptică spusă în șoaptă de prietenul său și soldatul înarmat părând să înfigă brutal sulița în capul Fecioarei. Avem din nou sub privire o scenă lumească de un adânc simbolism datorită aparenței de pe suprafața frontală care rămâne, la urma urmei, spațiul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
măr de discordie numai între doi aversari izolați, oricare ar fi valoarea lor. In curând ea ajunse tema de luptă a celebrelor școli filosofice grecești. "Academia", stoicii, "Portica", s-au declarat partizane, apărătoare și colportoare ale științelor stelelor; cinicii, epicurienii, scepticii, adversarii și detractorii ei. Diogene cinicul spunea: "filosofia și medicina i-au făcut pe oameni cele mai înțelepte animale; divinația și astrologia, cei mai nebuni; superstiția și despotismul, cei mai nenorociți". Lupta a fost aprigă, dar rezultatele au început să
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]