3,006 matches
-
și spre ascultarea povețelor unui Isaia Ieromonah Eșanul(ale cărui însemnări se pot vedea pe marginea mai multor cărți de slujbă din Iași și din "Dejani", începând de pe la 1719), sau ale unui Danil Ieromonahul, originar din "Dejani", slujitori la prestolul schitului. Incontestabil este că cei aproximativ 4 km, câți sunt între sat și schit, au fost bătuți de atâta amar de popor, mai degrabă de nevoie decât de voie, într-un fel de pribegie confesională determinată de brutalele presiuni exercitate asupra
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
vedea pe marginea mai multor cărți de slujbă din Iași și din "Dejani", începând de pe la 1719), sau ale unui Danil Ieromonahul, originar din "Dejani", slujitori la prestolul schitului. Incontestabil este că cei aproximativ 4 km, câți sunt între sat și schit, au fost bătuți de atâta amar de popor, mai degrabă de nevoie decât de voie, într-un fel de pribegie confesională determinată de brutalele presiuni exercitate asupra creștinilor ortodocși din "Dejani" de către autoritățile politico-religioase ale vremii. Probabil că refuzul de
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
de voie, într-un fel de pribegie confesională determinată de brutalele presiuni exercitate asupra creștinilor ortodocși din "Dejani" de către autoritățile politico-religioase ale vremii. Probabil că refuzul de schimbare a credinței strămoșești a fost cauza acestui masiv aflux de credincioși înspre schitul ortodox din geana muntelui, ținând cont că atât în 1733, 1750, cât și în 1758 exista biserică în sat, iar conscripția lui Adolf Nikolaus von Buccow din 1761 arată că la data acestui recensământ, în "Dejani" era un preot ortodox
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
în sat, iar conscripția lui Adolf Nikolaus von Buccow din 1761 arată că la data acestui recensământ, în "Dejani" era un preot ortodox cu 73 de familii de credincioși și trei preoți "uniți" fără nici un credincios. În vara lui 1761, schitul a fost nimicit prin foc de către soldații căpitanului cetății Făgăraș, contele Nicolae Bethlen, din ordinul generalului Buccow, fiind socotit ca și celelalte, un periculos focar de susținere a vechii credințe strămoșești. Numeroasele cărți de slujbă având prețioase însemnări pe marginea
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
mondial, satul revine în bloc, fără prea mari convulsii, la vechea credință ortodoxă pe care o abandonase silit la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, credință în care stăruie până azi în chip conștient și cu așezată înțelepciune. Pe locul vechiului schit din Poiană, în anii care au urmat căderii regimului comunist, a fost înălțată o frumoasă și importantă mânăstire purtând hramul ,"Acoperământul Maicii Domnului"” păstorită fiind de către vrednicul și smeritul ieromonah Gherontie, reînnodându-se în felul acesta firul vechii tradiții mânăstirești
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
În anul 1908, românii originari din Dejani și stabiliți în Statele Unite ale Americii, au înzestrat biserica cu un ceas de turn de fabricație germană marca Rudolf Thondel, fiind și astăzi în stare de perfectă funcționare. Primele clopote au provenit de la schitul din Poiană și au răsunat peste sat până în 1917 ,când administrația austro-ungară a confiscat clopotul cel mare, lăsându-l doar pe cel mic. În anul 1920, cu 20.000 de lei adunați din sat, s-a adus un clopot nou
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
și s-a stabilit pe aceste locuri. Prima atestare documentara o găsim la 23 iulie 1512, din vremea domnitorului Neagoe Basarab. Actul confirmă participarea a 12 boieri hotarnici, cu moșii în apropierea satelor Bășești și Băcălești, la trasarea hotarelor moșiei schitului Comanca, metoh al mănăstirii Cutlumuș de la muntele Athos. În prezent se pot vedea ruinele schitului în apropierea comunei Crîngeni. Dintre cei 12 boieri sunt amintiți cu numele Brața și Vlad Județ. Acesta din urmă se numea așa pentru că îndeplinea funcția
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
1512, din vremea domnitorului Neagoe Basarab. Actul confirmă participarea a 12 boieri hotarnici, cu moșii în apropierea satelor Bășești și Băcălești, la trasarea hotarelor moșiei schitului Comanca, metoh al mănăstirii Cutlumuș de la muntele Athos. În prezent se pot vedea ruinele schitului în apropierea comunei Crîngeni. Dintre cei 12 boieri sunt amintiți cu numele Brața și Vlad Județ. Acesta din urmă se numea așa pentru că îndeplinea funcția de judecător local. Satele reapar și în documente datate 1531 ( în timpul domniei lui Vlad Înecatul
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
și la scurte intervale trec și se așează în creierul pădurii de aici și celelalte familii de năpăstuiți venind peste Plaiul Poenii, al Pălcușii și a Muncelului. Nu trece mult timp și apărură călugării Tarasie, Melachie și Panait izgoniți din schitul lor din nordul țării de furia catolicilor. La sfatul lor, mica comunitate ridică o mică biserică-mănăstire, fără turn, fără clopote, numai cu o mică toacă așezată sub streașina. În jurul acestei bisericuțe se înșiruie câteva chilii și pentru cei ce trec
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
legată una dintre cele mai frumoase legende românești consemnată de Ioan Neculce și anume aceea a visului lui Petru Rareș urmată de vestea alegerii sale ca domn al Moldovei. Un focar de cultură medievală în aceasta zonă l-a constituit schitul Vladnic legat de familia boierească celebră a Costăcheștilor și de personalitatea deschizătorilor de drum în școala românească și primul autor de gramatică din Moldova, Gheorghe Săulescu. Ca bunuri de patrimoniu existente încă pe teritoriul comunei semnalăm zona Vladnic importantă pentru
Comuna Albești, Vaslui () [Corola-website/Science/301856_a_303185]
-
1715) și mare clucer (1715 - 1723) conform Teodor Rădulescu, după cum reiese dintr-un document din 20 iunie 1742 prin care domnul Mihai Racoviță refăcea documentele Episcopiei Buzăului pierdute în răzmerițe la începutul secolului (Arhivele Statului, București, Episcopia Buzăului, XIII / 29): "“...schitul Bordești care este făcut din temelie de răposatul Mănăilă biv vel clucer și l-au închinat Șărban polcovnic și Ștefan căpitan, feciorii lui, la Sfânta Episcopie, precum arată cartea de închinăciune...”" Mănăilă, boier credincios Cantacuzinilor, a acumulat o avere însemnată
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
și Constantin Brâncoveanu. Știm cu certitudine, dintr-o inscripție de pe ușa din lemn sculptat a bisericii (azi dispărută), că în ianuarie 1699, construcția era gata, pictura finalizându-se în 1722. Biserica a primit hramul “Adormirea Maicii Domnului” și a devenit schit de călugări, fiind înzestrată cu fosta moșie a moșnenilor din Bordești: pădure, livadă, fâneață, loc de moară, vad de han și, mai ales, vie. Biserica are un plan clasic, trilobat, cu naosul și pronaosul lărgite. Intrarea se face prin latura
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
diametrul turlelor, lungimea altarului de 3.20 m, înălțimea pereților de 6.70 m, 22 m înălțimea până în vârful crucii de pe turla mare, după arhitect Ghica Budești), împreună cu sculptura în lemn și piatră și pictura murală au făcut din biserica schitului Bordești o mică bijuterie. Sunt remarcabile realizările meșterilor sculptori, similare cu cele de la Sinaia și Stavropoleos, de pe coloanele din pridvor și dintre pronaos și naos sau de la ancadramentele ferestrelor, constând în dantelărie spiralică, formată din vreji, flori și fructe specifice
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
motive politice, a fost strămutat în curtea bisericii satului. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" a cunoscut o dezvoltare în a doua parte a secolului al-XVIII- lea de către comunitatea monahilor ce trăiau în această parte a locului. La început de proporții reduse Schitul "Precista", monument istoric Cod LMI VN -II- m- B-06515, cum s-a numit la început, are forma de arcă, fără turlă, cu pereți groși de aproximativ 1 metru prevăzută cu ferestre mici în firidele pereților. După secularizarea averilor mănăstirești de către
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
un sat în comuna Lipovăț din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în partea de vest a județului, în Colinele Tutovei. Căpușneni este un sat nou, foarte probabil, întemeiat la începutul anilor 1800, de oameni veniți din Ardeal pe moșia schitului, locuită de calugări. Împrejurarea care a determinat venirea oamenilor străini pe moșia schitului, se leagă de hrisovul domnitorului Scarlat Calimache, din 28 aprilie 1819, prin care voievodul hărăzește schitului Orgoiești (Biserica Sf. Neculai), printre alte înlesniri, și dreptul de a
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
partea de vest a județului, în Colinele Tutovei. Căpușneni este un sat nou, foarte probabil, întemeiat la începutul anilor 1800, de oameni veniți din Ardeal pe moșia schitului, locuită de calugări. Împrejurarea care a determinat venirea oamenilor străini pe moșia schitului, se leagă de hrisovul domnitorului Scarlat Calimache, din 28 aprilie 1819, prin care voievodul hărăzește schitului Orgoiești (Biserica Sf. Neculai), printre alte înlesniri, și dreptul de a aduce 12 „liudi”, oameni străini, din alte locuri, de peste hotar, „fără bir și
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
la începutul anilor 1800, de oameni veniți din Ardeal pe moșia schitului, locuită de calugări. Împrejurarea care a determinat venirea oamenilor străini pe moșia schitului, se leagă de hrisovul domnitorului Scarlat Calimache, din 28 aprilie 1819, prin care voievodul hărăzește schitului Orgoiești (Biserica Sf. Neculai), printre alte înlesniri, și dreptul de a aduce 12 „liudi”, oameni străini, din alte locuri, de peste hotar, „fără bir și fără nici un amestec cu locuitorii țării acesteia spre a avea schitul pentru ajutorul și înlesnirea slujbelor
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
1819, prin care voievodul hărăzește schitului Orgoiești (Biserica Sf. Neculai), printre alte înlesniri, și dreptul de a aduce 12 „liudi”, oameni străini, din alte locuri, de peste hotar, „fără bir și fără nici un amestec cu locuitorii țării acesteia spre a avea schitul pentru ajutorul și înlesnirea slujbelor sale.” Sigur că schitul a acționat spre a se bucura de prerogativele documentului. Conducerea schitului nu avea de ce să se ostenească pentru a-și aduce oameni pe moșie; Ardealul era izvorul nesecat de români doritori
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Neculai), printre alte înlesniri, și dreptul de a aduce 12 „liudi”, oameni străini, din alte locuri, de peste hotar, „fără bir și fără nici un amestec cu locuitorii țării acesteia spre a avea schitul pentru ajutorul și înlesnirea slujbelor sale.” Sigur că schitul a acționat spre a se bucura de prerogativele documentului. Conducerea schitului nu avea de ce să se ostenească pentru a-și aduce oameni pe moșie; Ardealul era izvorul nesecat de români doritori de emigrare, din cauza persecuțiilor de ordin politic, religios și
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
oameni străini, din alte locuri, de peste hotar, „fără bir și fără nici un amestec cu locuitorii țării acesteia spre a avea schitul pentru ajutorul și înlesnirea slujbelor sale.” Sigur că schitul a acționat spre a se bucura de prerogativele documentului. Conducerea schitului nu avea de ce să se ostenească pentru a-și aduce oameni pe moșie; Ardealul era izvorul nesecat de români doritori de emigrare, din cauza persecuțiilor de ordin politic, religios și social. Conform legiuirilor din Ardeal românii nu erau recunoscuți ca națiune
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Bogdănești, 1887 în comuna Vlădești, 1902 în comuna Bogdănița, 1908 în comuna Orgoiești, Vaslui, 1925 formează o comună, cu satul Fundu Văii, 1929 comuna Orgoiești iar din 1950 comuna Lipovăț . Vecinii satului Căpușneni sunt Locuitorii satului, au lucrat pe moșia schitului ca, clăcași până la 14 august 1864 când, s-a desființat claca și au fost împropietăriți. Împropietărirea s-a făcut în funcție de numărul de vite astfel; 4 boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
apare fanfara. Cel mai longeviv om, din satul Căpușneni, a fost o femeie - Ciocan Catrina, născută în anul 1808, care a trăit până în anul, 1928(120 ani). Se zice că a venit Cuza îmbrăcat cu un suman și în apropierea schitului care era la marginea satului, a luat o căruță cu doi cai păcătoși. Cuza auzea cu urechile lui despre cum călugării, jefuiau și băteau oamenii. Când mai avea un pic până la schit, a oprit căruța, a dezhămat caii, și le-
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Cuza îmbrăcat cu un suman și în apropierea schitului care era la marginea satului, a luat o căruță cu doi cai păcătoși. Cuza auzea cu urechile lui despre cum călugării, jefuiau și băteau oamenii. Când mai avea un pic până la schit, a oprit căruța, a dezhămat caii, și le-a dat drumul să pască, iar el se făcea că e stricată o roată. Starețul, l-a observat și a trimis doi oameni care l-au adus pe sus până la schit. Băgați
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
până la schit, a oprit căruța, a dezhămat caii, și le-a dat drumul să pască, iar el se făcea că e stricată o roată. Starețul, l-a observat și a trimis doi oameni care l-au adus pe sus până la schit. Băgați-l la beci, porunci starețul. A doua zi cere călugărilor; „Ia, duceți-vă și-i dați drumul să vedem cine este ". Și Cuza Vodă lepădându-și sumanul, iese îmbrăcat în hainele de „Domn al Moldovei cu sabia la brâu
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
îngenunchează implorând iertare. Nu sfinția ta! zise Cuza răspicat; biserica va fi a oamenilor acestor locuri, iar pământul va fi împărțit la toți, să aibă cu ce să se hrănească familiile lor. Cu accente de telenovelă, s-a perecut în preajma schitului Căpușneni între anii 1841-1846. Între conducerea schitului, reprezentată de egumenul Chiril, apoi de Teodor și paharnicul Neculai Jora din Suceveni, dăinuie de câțiva ani un conflict încrâncenat. Un țigan, Marin de la schit răpește pe Sofica, țiganca roabă a lui Jora
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]