4,125 matches
-
Cluj-Napoca, 2010, vezi capitolul " Ponciful și geneza romanului", pp. 106-110. În opinia exegetei clujene, pe care o justifică și sensul argumentației din paginile de față, "[...] plecând de la clișeu, romancierul întrevede posibilitatea unei scriituri uniforme și în același timp a unei scriituri mecanice, care nu riscă nici un fel de blocaje". 48 Apud Ligia Tudurachi, op. cit., p. 107. 49 Idem, p. 110. 50 "D.E. Lovinescu vorbește Gazetei despre romanul Diana", în Gazeta, an 3, nr. 828, 10 dec. 1936 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
culturale, cenzura și vocația hermeneutică. În al patrulea capitol, Mihaela Burlacu are în vedere și procedează cu multă justețe la analiza discursului diaristico memorialistic din Jurnal și La apa Vavilonului. Chestiuni particulare de instanțiere narativă, grefate pe natura stilistică și scriitura etică, angajată în vocația adevărului și a valorilor sunt analizate cu mult rafinament. Capitolul al cincilea privește același tip de conștiință narativă, același tip de narator, identificat de data aceasta în discursul ficțional. Noutatea monografiei realizate de Mihaela Burlacu rezidă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
evitarea a tot ce se abate de la dimensiunile obișnuite"6. Literatura trebuie să slujească partidul, mai ales pe linie educativă și propagandistică. Departamentul "Direcția Literatură" a "Comitetului pentru Presă și Tipărituri", aflat în subordinea partidului, impune un anumit tip de scriitură și respinge materialele necorespunzătoare. În anii '70 valorifică literatura interzisă în primii ani de după război, însă critica de atunci recuperează și reabilitează valorile din perioada interbelică fără să aibă acces la textele originale, deoarece volumele au fost distruse. Acest aspect
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în mod independent linia politică, obiectivele, metodele de lucru și poate aduce propria contribuție în marea familie a comunismului. În fine, "Tezele din iulie" alcătuiesc unul dintre cele mai sinistre programe anti-cultură. Caracterul demagogic al măsurilor obligatorii de adaptare a scriiturii la noile viziuni despre lume, falsifică traseul devenirii culturale românești. În prima emisiune reținută în Unde scurte, autoarea compară romanul Scrinul negru (1960) al lui G. Călinescu cu Bietul Ioanide (1953), analizând aspecte ce țin de receptarea și adaptarea romanului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
face referire la etica estului denumire generică a țărilor cu regimuri comuniste din blocul sovietic. Pragul, cel de-al cincilea volum din Unde scurte, diferă, din punct de vedere structural, de primele patru. El este construit dintr-o succesiune de scriituri suprapuse acelorași evenimente. Paginile de jurnal dublează cronicile, le însoțesc, le conferă veridicitate și le accentuează dimensiunea confesiunii empatice. Jurnalul direct redă însă numai anul 1989, anul revoluției împotriva dictaturii ceaușiste. Jurnalul se ascunde, ca o apoziție printre rândurile Pragului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
intelectuală, de demersul culturii în general; de aceea opera sa conține elemente definitorii pentru istoria literaturii, pentru limbajul folosit, pentru simbolistica vremii. Nici criticul nu este ferit de influențele orizontului său, dar dacă autorul își poate permite să-și polueze scriitura cu elemente din mediul înconjurător, cu prejudecăți sau cu izbucniri temperamentale, criticul se obligă să-și folosească abilitatea de a interpreta textele fără să se lase influențat. Interpretul este un individ real, liber să aleagă textul și metodele de descifrare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
individual: memoriile au la bază jurnalele; discursul cultural din jurnal, memorii și emisiuni se împletește cu cel politic; intertextualitatea camuflează legătura dintre emisiuni și jurnal, oferind modalități diferite de a intra în contact cu semnificațiile aceluiași eveniment. Jurnalul este o scriitură confesivă, Unde scurte o scriitură publică, La apa Vavilonului le combină pe cele două. Stilul este diferit: caracterul fragmentar al jurnalului se diminuează considerabil, făcând loc narațiunii și literaturii. Monica Lovinescu schimbă fără efort oralitatea cu scrisul atunci când face trecerea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
jurnalele; discursul cultural din jurnal, memorii și emisiuni se împletește cu cel politic; intertextualitatea camuflează legătura dintre emisiuni și jurnal, oferind modalități diferite de a intra în contact cu semnificațiile aceluiași eveniment. Jurnalul este o scriitură confesivă, Unde scurte o scriitură publică, La apa Vavilonului le combină pe cele două. Stilul este diferit: caracterul fragmentar al jurnalului se diminuează considerabil, făcând loc narațiunii și literaturii. Monica Lovinescu schimbă fără efort oralitatea cu scrisul atunci când face trecerea de la cronicile radio la Unde
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să folosim stilul ca un criteriu sigur de departajare a scrierilor diaristice. Regula, aici (într-un spațiu al neregulilor) este că orice diarist are stilul său și orice jurnal intim poate să-și impună (depinde de calitatea confesiunii și a scriiturii confesive) stilul lui"352. Există totuși câteva aspecte ce permit dihotomia memorii jurnal pe modelul oferit de Eugen Simion. La apa Vavilonului se încadrează în modelul flaubertian, deoarece autoarea îi dă o formă intenționată de literatură, programată unui cititor, supusă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
evenimentelor și a deselor anamneze, numai că o anume ordine se păstrează în fundalul textului pentru conturarea spațiului temporal narat. "Memorialistica Monicăi Lovinescu are o configurație într-atât de laxă încât pune timpul și spațiul la grea încercare. E o scriitură în continuă și fluidă metamorfoză"365. Digresiunile conștientizate încurcă cititorul în reconstruirea istoriei, motiv pentru care autoarea încearcă să-și reprime fluxul amintirilor sau cel puțin să motiveze ieșirea din timp: "am revenit prea îndelung asupra copilăriei. Aveam însă nevoie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
despre masacrele comuniștilor, despre drama omului surprins fără voie în iureșul războiului. Acestea sunt temele întâmpinate cu omagii. Etalarea alegorică a realității comuniste nu impresionează la fel de mult ca cea descriptivă, fie ea ficțiune sau realitate. Autoarea calculează temeinic efectele ambiguității scriiturii sale asupra cititorului pentru a nu pierde obiectivul inițial, acela de a demasca nedreapta istorie. Experiențele originare ale scriitoarei se regăsesc în Cuvântul din cuvinte și pot fi retrăite prin lectură, în interiorul operei. Textul nu este doar un produs autonom
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
oglindește soarta omului alienat de frică, înfrânt, oprimat, supravegheat, controlat, disprețuit. El va îmbrăca anumite trăsături psihice, în funcție de conjunctura fiecărei părți a romanului. Conform teoriei lui Jean Burgos, "Spațiul textului poetic, cel pe care îl organizează și îl umple o scriitură ce exprimă o realitate în neîncetată devenire și în același timp răspunde anumitor principii atemporale, legiferându-și diferențele posibile, este totodată spațiul pe care îl are de înfruntat cititorul"391. Lectorul romanului Cuvântul din cuvinte descoperă că nu se poate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
au la bază informațiile din jurnale, discursul cultural se regăsește în jurnal, laboratorul emisiunilor e redat în agende. Intertextualitatea ascunde legătura dintre emisiuni și jurnal, oferind modalități diferite de a intra în contact cu semnificațiile aceluiași eveniment. Jurnalul este o scriitură confesivă, Unde scurte o scriitură publică, La apa Vavilonului le combină pe cele două. De aceea, am recomandat o lectură în paralel a memoriilor și a cronicilor. Numai astfel se poate reconstitui vocea care a îndrăznit să vorbească împotriva comunismului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
jurnale, discursul cultural se regăsește în jurnal, laboratorul emisiunilor e redat în agende. Intertextualitatea ascunde legătura dintre emisiuni și jurnal, oferind modalități diferite de a intra în contact cu semnificațiile aceluiași eveniment. Jurnalul este o scriitură confesivă, Unde scurte o scriitură publică, La apa Vavilonului le combină pe cele două. De aceea, am recomandat o lectură în paralel a memoriilor și a cronicilor. Numai astfel se poate reconstitui vocea care a îndrăznit să vorbească împotriva comunismului. Bibliografie I. OPERA A. Traduceri
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
141 Partea a III-a / 251 Epilog / 365 Prefață Fluviul Uitării Propunându-și să transfigureze istoria controversată a unei generații (așa-zisa generație în blugi, o generație pierdută, sacrificată pe altarul comunismului), Anton Petrovschi Bacopiatra reușește să revele sub o scriitură balzaciano sadoveniană, cunoscuta Idee din Glossa eminesciană: Tot ce-a fost ori o să fie/ În prezent le-avem pe toate. Idee "uitată" de fiecare generație ispitită de cântecul de sirenă al unei Istorii, proteică și imprevizibilă, ce schimbă într-un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ale acestuia, Anton Petrovschi Bacopiatra transfigurează istoria generației în blugi în corelație cu istoria universului. Amintirile suprapuse ale naratorului (extradiegetic sau heterodiegetic) sunt pătrunse de credința în metempsihoză. Așa se explică viziunea ciclică asupra Timpului, impresia de deja-vú ce străbate scriitura, sugestia că omul nu este decât rodul faptelor sale anterioare, încât hazardul pare abolit. Pare, pentru că întâmplările își au rolul lor. Suita de renașteri succesive îi apare cititorului, ca un simbol al continuității morale și biologice. Reîncarnările nu sunt pătrunse
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ut esset homo creattus est pentru ca începutul să se producă a fost creat omul. Acest început continuu este garantat de fiecare nouă naștere; el este de fapt fiecare om /generație, lasă să se înțeleagă, în spiritul lui Augustin, autorul enigmaticii scriituri Geanta cu cinci fermoare. Tipul de intelectual propus de Anton Petrovschi Bacopiatra a trăit triumful cognitiv al totalitarismului, încât confiscarea memoriei, încurajarea celui mai abject oportunism, tratarea cinică a trecutului, consimțământul tacit, conformismul cel mai obedient și răbdător, pierderea identității
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
existențial, de raportul între istorie fantastic și science fiction, de risipirea Eului biografic în vechile/ noile obiceiuri ale spiritului, de voința Bunicului scriitor de a salva din Fluviul Uitării, valorile eterne ale umanității, de aura poetică/ parabolică ce-i străbate scriitura, de utopia unui ideal în veci neatins... etc. Într-un mod aproape exhaustiv, autorul romanului Geanta cu cinci fermoare transfigurează temele specifice viziunii literare a scriitorului etern / contemporan: viața ca vis, avatarurile intelectualului în noaptea totalitară, metempsihoza (transmigrarea sufletelor), predestinarea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
limbajul artistic/poetic ca sistem autonom de semne. Un aspect particular este evidențiat prin creațiile literare ce ilustrează stilul anticalofil/un registru stilistic prozaic, în care mijloacele expresivității artistice par a fi absente. Însă chiar această absență („gradul zero al scriiturii“, cum îl numea Roland Barthes) devine semnal al funcției poetice, sugerând o lume banală, mediocră, absurdă, lipsită de fru musețe și de armonie. FUNCȚIA METALINGVISTICĂ este orientată spre cod, urmărind acordul interlocutorilor asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă (cunoaștere artistică și delectare estetică), prin convenționalitate (ficționalitate și literaritate a discursului). Textul literar este permisiv în raport cu toate celelalte stiluri funcționale (cele mai diverse tipuri de discurs și de limbaje specializate sunt „absorbite“ în scriitura operei literare). Comunicările specifice sunt scrise sau orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă sincretică a comunicării artistice), diferențiate prin apartenența la genuri și specii. CARACTERISTICI: - discursul literar este construit pe o pluralitate de convenții estetice: referent ficțional, instanțe ficționale ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sintactice specifice sti lului direct/indirect/indirect liber, de pildă); - nivelul stilistic este cel mai puternic dintre straturile de producere a sensului, fiind caracterizat prin originalitate, prin mărci ale personalității și opțiunilor estetice ale fiecărui scriitor (chiar și în cazul scriiturii „de grad zero“, cum numește Roland Barthes sti lul neutru/nonstilul). Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate și prin procedee artistice de construcție și de semnificare, prin elemente ale viziunii artistice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
stilistică, ori ginalitate. Registrul stilistic oral vizează două straturi stilistice: un strat primar, specific lite raturii populare și tuturor creațiilor teatrale, și un strat derivat, caracteristic vorbirii directe a unor personaje din proza cultă și stilului marilor povestitori, a căror scriitură si mulează circumstanțele comunicării orale. - Particularități: comunicare directă, preponderent colocvială, afectivă și spontană, cu relative libertăți față de normele limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei criteriu valoric este originalitatea, pentru un limbaj autoreflexiv, conștient de forța sa de a întemeia universuri autonome, dar și de limitele acestor lumi semantice: - nivelul fonetic, caracterizat prin armonii imitative, ritmuri în eufonie sau rupturi de ritm
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva descriptorului poate fi obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator anonim, creditabil/neimplicat, persoana a IIIa descriptivă, repere spațiotemporale obiective, „efectul de real“, „gradul zero al scriiturii“ (Roland Barthes)], subiectivă (proza homodiegetică/ autodiegetică modernistă și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică (proza mitică/fantastică, proza absurdului; pastelul psihologic, pastelul simbolist, elegia etc.), ludică ori parodică (creații postmoderniste). Dialogul este modul de expunere care pune în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sociale dinamice, burghezia. Trăsături ale realismului - Năzuința de a oglindi veridic realitatea contemporană se realizează prin „decu parea“ unor „felii de viață“ semnificative și semnificarea acestora pe coordonatele unei logici riguroase. - Crearea iluziei autenticității este posibilă prin disimularea codurilor specifice scriiturii: estomparea planului naratorului (narator obiectiv), focalizare difuză (mai multe perspective narative), contaminare între discursul naratorului și cel al personajelor, enunțare tipic realistă (persoana a treia narativă, narațiune ulterioară, cronologică). - Descrierea mediului social, prin dezvoltarea observației și a reflecției morale, a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]