KorAP: Find »[drukola/base=scrutin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...240 >

5,987 matches

Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641

acestor organizații ale societății civile. Ca și în Bulgaria, o serie de campanii de informare au fost organizate și în România. Președintele Parlamentului European, Hans Gert Pöettering a efectuat o vizită la București pentru a da o mai mare vizibilitate scrutinului. Si Camera Deputaților s-a lansat în acțiuni de informare sub sloganul "Prima dată alegător european". Dezbateri pe tematici europene au fost organizate și la Bruxelles, cu două luni înainte de scrutin. "Europarlamentarii față în față cu Europa" a fost tema

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
la București pentru a da o mai mare vizibilitate scrutinului. Si Camera Deputaților s-a lansat în acțiuni de informare sub sloganul "Prima dată alegător european". Dezbateri pe tematici europene au fost organizate și la Bruxelles, cu două luni înainte de scrutin. "Europarlamentarii față în față cu Europa" a fost tema dezbaterii organizată de Societatea Academică Română, Grupul pentru Dialog Social și Euractiv, însă nu la nivel național ci la Bruxelles, cu participarea comunității române stabilite în Belgia. Rezultatele electorale ale primelor

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
rânduri promovate atât de Președintele Traian Băsescu, cât și de Premierul Tăriceanu la nivelul Consiliului UE. În noiembrie 2007, Președintele Parlamentului European, Hans Gert Poettering, a urat bun venit în cadrul Parlamentului de la Bruxelles celor 35 de deputați români, aleși în urma scrutinului organizat la nivel național. Cu această ocazie, Președintele instituție își exprima speranța ca noii membrii să ia parte "rapid și pe deplin la activitățile Parlamentului" și să "își valorifice experiența și cunoștințele în beneficiul alegătorilor lor și al proiectului european

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
vizând în principal elitele politice și economice 4. Înainte de alegerile din 2009, Jacques Barot, la acea dată Comisar European pentru justiție și afaceri interne, afirma că existența unui spațiu public european este crucială în a suscita interesul cetățenilor pentru acest scrutin. Cum poate fi stimulată formarea unui spațiu public european? Din punct de vedere normativ, soluțiile vizează în principal rolul media în formarea unei culturi comune și participării la dezbaterile politice. Criticat sau lăudat, spațiul mediatic a contribuit în mod decisiv

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
și nu numai) de astăzi contribuie la formarea unui spațiu public european? Această problematică este abordată în acest ultim capitol, examinată în contextul alegerilor europene din 2009. Așadar, nu mai este vorba numai de a vedea în ce măsură rezultatele de la acest scrutin verifică sau nu ipotezele alegerilor de ordin secundar, ci și de vizibilitatea Uniunii Europene în presa scrisă din statele membre în contextul electoral. Cum este prezentată Europa 60 de ani de la Declarația lui Robert Schuman, text ce stă la baza

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
consultate privește atitudinile față de Uniunea Europeană. Astfel, observăm că în ceea ce privește percepția asupra importanței alegerilor europene, încă de la începutul campaniei, jurnaliști, politologi și oameni politici au pus accent pe importanța secundară pe care cetățenii și chair și partidele politice o accordă acestui scrutin. Este vorba despre vulgarizarea sau banalizarea concluziilor ce rezultă din analizele bazate pe modelul teoretic mai sus menționat. Politologii au contribuit și ei în alimentarea acestui discurs, punând accentul, așa cum se observă într-un articol publicat în 15 mai în

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
Parlamentul European este o adevărată confruntare între grupuri rivale, o legătură directă între între competiție, program, rezultate și așteptările cetățenilor. Ideile sunt preluate ulterior în același cotidian, Irish Times, pe data de 3 iunie 2009, pentru a reaminti că acest scrutin nu este politic, iar partidele nu au reușit să își clarifice poziția asupra unor politici de interes precum bugetul european, schimbările climatice, crearea de noi locuri de muncă, extinderea Uniunii... Într-o serie de țări, jurnaliștii au publicat constant liste

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
asupra unor politici de interes precum bugetul european, schimbările climatice, crearea de noi locuri de muncă, extinderea Uniunii... Într-o serie de țări, jurnaliștii au publicat constant liste enumerând motive pentru care cetățenii ar trebui (sau nu) să participe la scrutin. Dacă în Belgia și în România, de exemplu, accentul a fost pus pe importanța Parlamentului în procesul decizional, în Italia și în Letonia, chiar dacă episodice, au apărut articole în care foști deputați europeni caricaturizau activitatea parlamentarilor europeni. Pe 8 mai

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
contrare, în special prerogativele consolidate ale Parlamentului și nevoia de mobilizare pentru a evita ascensiunea extremei drepte în Europa. O atenție deosebită a fost acordată și modului în care s-a desfășurat campania în alte țări. Dacă dimensiunea europeană a scrutinului este redusă pentru ca nu există liste electorale cu adevărat europene, jurnaliștii au adus în atenția cititorilor temele asupra cărora s-au purtat dezbaterile în celelalte state membre. Din acest punct de vedere se remarcă imediat atenția acordată candidaților și în

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
însoțită de un oarecare grad de vizibilitate a sistemului său politic și a acțiunilor publice. 6.2. O scădere a participării relative Scrutinurile au fost organizate între 4 și 7 iunie. Diferitele tradiții naționale au împiedicat până în prezent organizarea unui scrutin în mod simultan în ansamblul statelor membre. Tot tradițiile naționale diferite au împiedicat și uniformizarea tipului de circumscripție electorală în care sunt organizate algerile. Unele state au avut scrutinuri la scară națională (România, Spania, Grecia), în timp ce altele au regionalizat alegerile

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
România, Spania, Grecia), în timp ce altele au regionalizat alegerile delimitând circumscripții mari (Franța, Marea Britanie, Polonia), sau au păstrat un sistem mixt (Germania). Totuși, din 1999 există o convergență între statele membre ale UE în ceea ce privește modul de calcul al aleșilor, fiind generalizat scrutinul proporțional pentru alegerile europene. Acesta are însă nuanțe diferite, căci mai multe variante de scrutin proporțional sunt folosiste pentru momentele electorale europene (vot preferențial, vot de listă închisă, vot unic transferabil). Scrutinul din 2009 s-a derulat în perspectiva posibilității

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
au păstrat un sistem mixt (Germania). Totuși, din 1999 există o convergență între statele membre ale UE în ceea ce privește modul de calcul al aleșilor, fiind generalizat scrutinul proporțional pentru alegerile europene. Acesta are însă nuanțe diferite, căci mai multe variante de scrutin proporțional sunt folosiste pentru momentele electorale europene (vot preferențial, vot de listă închisă, vot unic transferabil). Scrutinul din 2009 s-a derulat în perspectiva posibilității adoptării și intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Dacă acest lucru nu urma să

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
în ceea ce privește modul de calcul al aleșilor, fiind generalizat scrutinul proporțional pentru alegerile europene. Acesta are însă nuanțe diferite, căci mai multe variante de scrutin proporțional sunt folosiste pentru momentele electorale europene (vot preferențial, vot de listă închisă, vot unic transferabil). Scrutinul din 2009 s-a derulat în perspectiva posibilității adoptării și intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Dacă acest lucru nu urma să aibă efecte asupra derulării algerilor, în ceea ce privește rezultatele acestuia adoptarea tratatului urma să aibă o serie de efecte

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
2009 s-a derulat în perspectiva posibilității adoptării și intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Dacă acest lucru nu urma să aibă efecte asupra derulării algerilor, în ceea ce privește rezultatele acestuia adoptarea tratatului urma să aibă o serie de efecte. Deși scrutinul a fost organizat conform regulilor Tratatului de la Nisa, acesta trebuia să ia în calcul și Tratatul de la Lisabona, așa cum am precizat deja în capitolul consacrat deputaților europeni. Acest lucru a fost necesar întrucât tratatul ce urma să fie adoptat la

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
mărească cu 18, o serie de state câștigând locuri în PE, în timp ce Germania avea să piardă 3. Aceste posibile modificări au pus, la momentul organizării alegerilor, problema desemnării membrilor suplimentari sau a suprimării lor. Aproape toate statele au decis înainte de scrutin modul în care vor proceda pentru a desemna acești deputați în cazul în care Tratatul de la Lisabona ar intra în vigoare. Ca și în cazul scrutinurilor precedente, atenția mediatică s-a focalizat asupra nivelului de participare. Dacă rezultatele alegerilor sunt

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
asupra nivelului de participare. Dacă rezultatele alegerilor sunt cel mai des analizate într-un cadru național, fiind privite prin intermediul vieții politice interne, participarea, a contrario, poate oferi o imagine globală a interesului sau dezinteresului pentru chestiuniile europene 9. În cazul scrutinului din 2009, putem constata că la puțin mai mult de 6 luni de la scrutin, 67% dintre europeni nu știu când vor fi organizate următoarele alegeri europene și că 54% se declară complet dezinteresați. Tabelul 10: În opinia dumneavoastră când vor

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
cadru național, fiind privite prin intermediul vieții politice interne, participarea, a contrario, poate oferi o imagine globală a interesului sau dezinteresului pentru chestiuniile europene 9. În cazul scrutinului din 2009, putem constata că la puțin mai mult de 6 luni de la scrutin, 67% dintre europeni nu știu când vor fi organizate următoarele alegeri europene și că 54% se declară complet dezinteresați. Tabelul 10: În opinia dumneavoastră când vor fi organizate următoarele alegeri europene (în țara dumneavoastră)? Sursă: Eurobarometru Special, nr. 303, Alegeri

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
nou record în termeni de absență la vot a fost atins. Tabelul 11: Următoarele alegeri europene vor avea loc în iunie 2009. Cât de interesat sau dezinteresat considerați că sunteți de aceste alegeri?11 La nivel structural, în 2009, față de scrutinul din 2004, principala modificare a fost aderarea României și Bulgariei. Nivelul scăzut de participare înregistrat în 2007 în aceste state la alegerile europene ne pot face să ne gândim că aderarea lor a diminuat media de participare europeană, observația fiind

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
12. Aceste date ne confirmă, totuși, tendința participării electorale de a fi mai scăzută în Europa Centrală și Orientală, unde media este de 32.2%13. Între altele, ipoteza potrivit căreia organizarea scutinului european în aceași zi cu un alt scrutin tinde să mărească prezența la vot, apare ca fiind corectă în măsura în care țările ce se găsesc în această situație (Germania, Belgia, Danemarca, Irlanda, Italia, Letonia, Luxembourg, Malta, Marea Britanie) sunt printre cele care au înregistrat cel mai ridicat nivel de participare 14

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
care au înregistrat cel mai ridicat nivel de participare 14. Totuși, în afară de cazul Letoniei și într-o anumită măsură de Danemarca, niciunul dintre celelalte state unde nivelul de participare a progresat nu a organizat alte algeri în aceași zi cu scrutinul european. Creșterile semnificative înregistrate de Suedia (+7.68), Danemarca și Estonia (+17) se explică deci prin alți factori decât algerile simultane. Astfel, în cazul Estoniei, această creștere semnificativă poate fi corelată cu introducerea votului electornic prin internet. În ceea ce privește Danemarca, un

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
multor factori, care nu au toți legătură cu UE: "culturile politice ale națiunilor, progresul valorilor individualiste, miza percepută a alegerilor, atitudinile față de Uniunea Europenă, evenimentele conjucturale din momentul votului"16. 6.3. Rezultate clasice ? Pe lângă chestiunea nivelului redus de participare, scrutinul din 2009 corespunde predicților modelului alegerilor naționale de ordin secundar 17. În primul rând, s-a înregistrat înfrângeri ale marilor partide în favoarea celor mici. Astfel, conform anelizei lui Alexander Trechsel, 73% dintre partidele mici au înregistrat rezultate mai bune la

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
2009 corespunde predicților modelului alegerilor naționale de ordin secundar 17. În primul rând, s-a înregistrat înfrângeri ale marilor partide în favoarea celor mici. Astfel, conform anelizei lui Alexander Trechsel, 73% dintre partidele mici au înregistrat rezultate mai bune la acest scrutin decât la ultimele alegeri naționale la care au participat, ceea ce înseamnă că 41 dintre cele 56 de partide "mari" au înregistrat scoruri inferioare 18. În ceea ce privește ipoteza potrivit căreia partidele la putere sunt sancționate în primul rând în alegerile europene, aceasta

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
la care au participat, ceea ce înseamnă că 41 dintre cele 56 de partide "mari" au înregistrat scoruri inferioare 18. În ceea ce privește ipoteza potrivit căreia partidele la putere sunt sancționate în primul rând în alegerile europene, aceasta și-a dovedit pertiența în scrutinul din 2009. Partidele la putere au pierdut în 23 dintre cele 27 de state membre, o pierdere mai mare chiar decât cea din 1979, care i-a motivat pe Reif și Schmitt să dezvolte teoria alegerilor de al doilea ordin

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
23 dintre cele 27 de state membre, o pierdere mai mare chiar decât cea din 1979, care i-a motivat pe Reif și Schmitt să dezvolte teoria alegerilor de al doilea ordin 19. Putem observa, de altfel, că în acest scrutin, guvernele de stânga și de centru-stânga au fost suferit înfrângeri seminficiative, nefiind învingători decât într-un stat membreu dintre cele 27 (Slovacia)20. În sfârșit, ultima dintre ipotezele alegerilor de ordin secundar se referă la partidele contestatare și anti-UE care

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
fel. Astfel, partidele de nișă precum Lista din Iunie din Suedia sau Mișcarea din Iunie din Danemarca și-au pierdut reprezentarea în Parlamentul European 22. Mai mult decât atât, partidele stângii radicale au suferit și ele o înfrângere în acest scrutin, grupul GUE/NGL nereprezentând decât 4.8% din Parlamentul European (față de 5.2% în legislatura precedentă). În al doilea rând, forțele eurosceptice din sânul Parlamentului European nu au crescut în mod semnificativ, acestea reprezentând în jur de 20% din Parlamentul

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]