2,238 matches
-
publicul", le-a strigat, printre gratiile ușii, un glas cu barba neagră. Mai veniră și alți oameni, de prin alte părți, tot cu necazuri, înfrigurați și înfricoșați ca și dânșii. Când s-a deschis poarta, s-au îmbulzit înăuntru. Portarul, scund, urâcios și cu barba până-n brâu, i-a oprit: ― Încet, hăi, c-aici nu e teatru!... Ce poftiți și pe cine căutați? Începură respectuos să-i povestească durerea lor. Satisfăcut, portarul se înmuie și nu-i ascultă până la capăt: ― Domnul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gros, nu era loc de nedumeriri. În fața atâtor lucruri neobișnuite, nimic nu îl mira mai puțin decât absența mirării. Așa și casa. Era la fel, cu tencuiala neîngrijită peste pereți înjghebați din chirpici, cu acoperișul din păpuriș cenușiu, cu ușa scundă și clanța încovoiată, de parcă sta tristă, cu colțurile buzelor lăsate, cu stâlpii prispei dând întregii case înfățișarea unei femei gârbovite, cu bărbia rezemată în coate. Și totuși, casa părea nouă ; toate culorile ei palide, muchiile șterse și ferestrele mici și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mâinile de umerii lui, în aceeași poziție ca în fotografia de pe policioară făcută când se întorsese el de pe front, apoi părinții, tineri, și fratele lui, mort de tuberculoză la șapte ani. Totul era ca atunci, masa de lemn negeluit, scaunele scunde, fără spetează, lavița cu cerga înflorată, covorul de pe perete înfățișând căprioare care vin să se adape. Își amintea fiecare detaliu, redesco perindu-l cu bucurie. Era atât de fericit, încât îi dădură lacrimile, nu și le putea opri, nici nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se îndesase în trunchi. Încât, judecând după mărimea pieptului, Coltuc ar fi trebuit să fie un flăcău înalt și vânjos. Așa însă abia dacă măsura, cu glugă cu tot, vreo doi coți, dacă socotim și căruțul, cu rulmenții de dedesubt. Scund, dar cu chip de- acum bărbătesc, cu nas încovoiat, tot așa, bărbătește, și cu tuleiele mijite ca niște cârcei de viță, Coltuc arăta ca un copil bătrân. Iar ochii tocmai de aceea se încăpățânau să rămână copilăroși. Alerga de-a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vag, antiseptic, mirosul alcoolului. Rămase o vreme așa. Nu auzi de la început pașii care veneau pe alee, abia vocea o făcu să tresară. — Vai, ce m-am speriat ! se auzi un glas de femeie. Dumneata erai, duduie Rada ? Femeia era scundă și durdulie, rămăsese cu palma dusă la gât, într-un gest de apărare. — Bună seara, madam Gavrilescu, spuse Rada, fără să iasă la lumină. Și adăugă, pentru a ocoli o altă întebare : Ce mai faceți ? — Nici nu mai știi, spuse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Clipită, însă legea interzicea lucrul acesta. Așa că l-am observat pe călău din spatele unui paravan. — Cuvântul „a hăcui“ sau „a măcelări“ este incorect pentru a-mi descrie meseria, a început el pe un ton surprinzător de blând. Era un bărbat scund și gras, cu capul mic și brațe scurte și groase. Cuvântul corect este „a tăia“. Asta fac eu. Tai. O să țin de mâner cuțitul întors - asta înseamnă cu marginea netăioasă lângă cotul meu și cu lama în afară. Când voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
aflat aici În această seară, oftă Elisa și toată lumea de la masă dădu din cap cu Înțelegere. El a creat tot conceptul de Sanctuary și a pus Întregul proiect pe picioare... Nu-i așa, Danny? —Mda. Mă Întrebam de ce evreul ăsta scund care venea din Great Neck sau Dix Hills Încerca să vorbească de parcă fusese crescut pe terenurile de joacă și de baschet de la Cabrini Green. — A, deci tu ești cel care l-a angajat pe paznicul ăla fermecător, nu? am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dificultăți în dezvoltarea limbajului și a jocului imaginativ. Deși copiii cu autism își însușesc sintaxa (înțeleg cum se formează frazele), prin comparație cu alții copii de aceeași vârstă mintală (Tager-Flusberg et al., 1990), lor le este greu să asocieze conceptele (scund, înalt), să pună în evidență dorința sau intenția (vreau, cred) și să folosească pronumele în mod corespunzător (eu și tu). Conform studiilor efectuate, chiar dacă au un repertoriu de gesturi, acești copii nu îl folosesc în mod spontan pentru a comunica
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pielii, a tulburării simțurilor"34. Într-o scrisoare din 1 decembrie 1918, adresată unei oarecare doamne Bulteau, Catherine Pozzi evocă această amintire care o marcase. Povestește că într-o după-amiază, aflându-se într-un salon întunecos unde, pe un pat scund, răsfoia un album de desene alături de Georgie, tânăra femeie se culcase efectiv peste ea. Georgie era probabil aplecată spre Catherine, vrând poate să-i vorbească... "Și apoi dând să apuce nu mai știu ce se apleacă dintr-odată înainte cu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-i cuprinde pieptul. Creatura e întruparea fantasmei recurente a monstrului cărnos, vorace, animalic, transpusă, în Abisul în personajul Raoul Meridian. În The Guest Room/ Camera de oaspeți (1950-1952) alte două copile se lasă bântuite de o fantasmă nocturnă - un intrus scund și puternic, ascuns sub o glugă de călău, le tulbură dormitorul cast. Din nou, un văl învolburat spre înalt semnalează amenințarea și frica, răsfrânte în zidul întunecat, din care răsare, fantomatic, un om cu chip de pasăre. Aflate sub asediu
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
la fel de ostil ca și natura de care este înconjurată: „Pereți goi și umezi, tăcere, lumini palide, tristețe (...)”. (p.23) Pentru erou speranța se transformă într o adevărată dezamăgire, întrucât „fortăreața Bastiani nu era câtuși de puțin impunătoare, cu zidurile acelea scunde (...)” (p. 21) Cu toate acestea, „Drogo se uită la ea ca hipnotizat, și o emoție inexplicabilă îi pătrunse în suflet.” (p. 21) Ea nu a încetat să reprezinte o atracție pentru cei pe care îi adăpostește și Drogo este uimit
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
anomalii fizice. Totuși la aproximativ 15% dintre copiii autiști apare epilepsia în copilărie sau la adolescență sub formă parțială. Crizele nu sunt severe și răspund la tratament anticonvulsiv. Copiii autiști cu vârste cuprinse între 2 și 7 ani sunt mai scunzi decât copiii normali de aceiași vârstă, și pot prezenta aversiune față de unele alimente ori pot avea un pattern alimentar foarte dificil de satisfăcut. Unii copii autiști pot avea manifestări anormale la stimuli senzoriali. Astfel ei pot prezenta:hipersensibilitate/hiposensibilitate la
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
totuși de neglijat. Într-o literatură unde bravurile scriiturii, serpentinele sintaxei și explorarea minuțioasă a fagurelui lexical constitruie argumentele apodictice care impun un scriitor printre confrați, lipsa de respect a lui Houellebecq față de ele frapează. Primii dușmani și-i cîștigă scundul romancier În tabăra criticilor și teoreticienilor (unul dintre ei, Antoine Compagnon), a universitarilor cu panaș, deși tot unul de-al “lor” l-a promovat. Căci editarea primului roman i se datorează venerabilului Maurice Nadeau, În 1994, Într-un tiraj de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-și mai găsește nici un suport: "stai acasă, i-am spus,/ dacă te sperie piața, mașinile,/ ochii de lup care licăre-n șiruri/ mereu curgătoare." Rămân izbutite descrierile orașului și ale străzilor bucureștene: ("Geamlâcuri de han și absurde vile maure,/ case scunde cu cișmele în curte și poteci de scânduri,/ și umbrarul de viță"), însoțite de un sentiment de însingurare dar și de înstrăinare: "Ca un câine se apropie și-mi caută în ochi/ atunci când îi fluier/ numele straniu,/ numele: Eu." Evocarea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de distribuție la o firmă de pizza congelată unde dădea el consultanță. Ca multe dintre noi, și ea își construise imaginea după standardul Barbie, însă tot nu-l înțeleg pe numărul unu: a renunțat la original pentru o copie mai scundă și cam lată, ca să nu spun îndesată...) Al doilea, extraterestrul cu MBA, m-a părăsit după încurcătura cu pâinea goală. Al treilea... Ei bine, cu acesta povestea de dragoste a fost mai lungă și cu mult mai frumoasă. Ajungem curând
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
numărul șase. L-am cunoscut într-un restaurant; intrase alene, flancat de doi colegi masivi, cu figuri sinistre, și ceruse apă cu o voce moale, dar autoritară. Aflat în amurgul celei de-a doua tinereți, era un bărbat mai degrabă scund, însă emana forță prin toți porii și se purta de parcă totul din jur i-ar fi aparținut. Era un brunet supraponderal, foarte elegant și plin de aur. Ospătarul fugise după apă ca un pompier la incendiu. Eu, într-o stare
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și mahalaua. „învăluit de sărăcie” („Plumb de toamnă”), tîrgul avea atunci, în anii cînd poetul a scris „Sonet”, dar și mult încoace, același aspect mediocru de „crîșmă umedă, murdară”, ca și mahalaua: barăci pretutindeni, locuințe „pline de mizerie, cu geamuri scunde, cu uși cîrpite, cu pereți coșcoviți și 80% din ele nedușumuite”, în care stăteau cu chirie funcționari, profesori și învățători, cum era autorul articolului din care am citat.5) „Sonet”, la fel ca „Proză” (Plouă...) și altele, excelează prin numărul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
disprețul poetului se întîlnește cu disprețul omului modern pentru forme economice depășite. Chiar dacă nu i exprimată direct, comparația există, e inclusă în ansamblul fiecăruia dintre poeme. Bacovia avea, pe de o parte, imaginea dughenelor (cele mai multe niște improvizații) din tîrgul natal - scunde, aglomerate, fără ordine interioară - iar pe de altă parte pe cea a magazinelor cu vitrine somptuoase din Capitală. Lumea „cu dugheni”, în speță tîrgul „plin de dugheni”, evocă mediocritatea, stagnarea, meschinăria. O lume captivă, indiferentă sau incapabilă de a gîndi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că fotografiile îl reprezentau, în ce privește fizionomia, foarte realist. G. Bacovia este atît de slăbit încît se clatină cînd merge. Mișcările-i sînt, totuși, nervoase. Poate și din cauza perpetuei reechilibrări. Parcă și-ar pierde mereu direcția. Din cauza staturii, devenită și mai scundă din cauza curbării ușoare a spatelui, G. Bacovia pare mai mic decît te-ai aștepta, după ce îi vezi fotografia. După ce a luat loc în fotoliul rezervat dînsului și după ce a stat, un timp, ca și cu desăvîrșire absent, și-a regăsit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
splendidă și chinuitoare apropiere indirectă cu opera sa un motiv pentru care a căutat să se extragă din lucrările ei de ficțiune. Obiectivul ei era să scrie ca și când ar fi fost doar un observator angelic, ce reconstruiește adevărul ca și când franțuzoaica scundă, grasă și neatrăgătoare de-abia depășind un metru cincizeci, cu ochi inteligenți, ar fi alcătuită dintr-un spirit neîntinat. Marguerite Antoinette Jeanne Marie Ghislaine de Crayencour s-a născut pe 8 iunie 1903, pe Avenue Louise 193 din Bruxelles. (Yourcenar
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
încarnarea femeii care iubește femei. Cu toate acestea, curând mi-am dat seama că visa să fie amanta bărbaților care iubesc bărbați. Și era încăpățânată ca în orice altceva ce făcea". Poate să fi fost tenace, dar aspectul ei exterior scundă, grasă și totdeauna îmbrăcată bizar nu era unul cu care să farmeci pe cineva ca Fraigneau. Așa cum își amintește într-un fel tulburător: "Fizic, o găseam destul de urâtă... Înțeleg de ce a reușit să atragă femei care iubesc femei, dar în
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pază la ziduri, 505 Ei o porniră, și-n frunte purceseră Palas și Ares, Care din aur erau și numai cu straiul de aramă, Mari și frumoși în podoabe de arme cum zeii s-arată Și vederoși între ei. Mai scundă-n făptură-i oștirea. Cînd după asta sosiră la locul ce lor li se pare 510 Bun de pîndire la rîul, din care beau vitele apă, Dînșii s-ascunseră acolo cu armele lucii de aramă, Iar mai încolo departe se-
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Zola, La Bête humaine, Livre de Poche, pp. 114-118 Astfel, în Germinal, numeroase pasaje în care groapa zisă "le Voreux" (onomastica ne obligă) este zoomorfizată, anunțînd catastrofa finală. (69) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea... acea respirație greoaie și prelungă, acel neîncetat gîfîit ca horăiala gîtuită a monstrului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Asupra problemei atît de importante a aspectului fizic al domnului Knott, din nefericire, Watt nu avea nimic de spus sau foarte puțin. Pentru că el într-o zi putea să fie înalt, gras, palid și brunet, iar a doua zi uscat, scund, rumen și blond, iar doua zi voinic, mijlociu de statură, galben și rumen, iar a doua zi scund, gras, palid și blond, iar a doua zi mijlociu de statură, rumen, uscat și roșcat, iar a doua zi înalt, galben, brunet
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
spus sau foarte puțin. Pentru că el într-o zi putea să fie înalt, gras, palid și brunet, iar a doua zi uscat, scund, rumen și blond, iar doua zi voinic, mijlociu de statură, galben și rumen, iar a doua zi scund, gras, palid și blond, iar a doua zi mijlociu de statură, rumen, uscat și roșcat, iar a doua zi înalt, galben, brunet și voinic, iar a doua zi gras, mijlociu de statură, roșcat și palid, iar a doua zi... ............................................................................................ iar
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]