3,225 matches
-
alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
potecii există arbori doborâți se vor crea breșe cu lungime de 1 m cu ajutorul unui motoferăstrău pentru a facilita accesul. Elementele care pot fi urmărite în lungul potecii sunt: - Cele 6 stadii de dezvoltare a puieților pe arborii doborâți; - Arborii seculari; urmărirea exemplarelor cu un aspect special, cum ar fi aspectul columnar (relict postglaciar); - Evoluția în altitudine a vegetației, având în vedere că poteca se întinde pe o diferență de 300 de metri în altitudine; - Diversitatea speciilor într-un codru secular
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
seculari; urmărirea exemplarelor cu un aspect special, cum ar fi aspectul columnar (relict postglaciar); - Evoluția în altitudine a vegetației, având în vedere că poteca se întinde pe o diferență de 300 de metri în altitudine; - Diversitatea speciilor într-un codru secular; - Vegetația subalpină înspre capătul superior al potecii formată din scoruși, ienuperi, jnepeni. 4. Impactul antropic asupra zonei potecii tematice „Regenerarea pe arbori” din cadrul rezervației Codrul secular Giumalău. începând cu anul 1941, de când printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri este
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
pe o diferență de 300 de metri în altitudine; - Diversitatea speciilor într-un codru secular; - Vegetația subalpină înspre capătul superior al potecii formată din scoruși, ienuperi, jnepeni. 4. Impactul antropic asupra zonei potecii tematice „Regenerarea pe arbori” din cadrul rezervației Codrul secular Giumalău. începând cu anul 1941, de când printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri este înființată rezervația Codrul Secular Giumalău și până în prezent, influența intervenției umane a fost practic inexistentă cu mici excepții. Prin anii 70 s-au făcut tăieri în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
capătul superior al potecii formată din scoruși, ienuperi, jnepeni. 4. Impactul antropic asupra zonei potecii tematice „Regenerarea pe arbori” din cadrul rezervației Codrul secular Giumalău. începând cu anul 1941, de când printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri este înființată rezervația Codrul Secular Giumalău și până în prezent, influența intervenției umane a fost practic inexistentă cu mici excepții. Prin anii 70 s-au făcut tăieri în zona tampon și s-a intervenit prin realizarea unui drum de buldozer, fapt vizibil și astăzi, chiar dacă pe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
tematică în zonă, urmărind evidențierea unor puncte de atracție naturală unice din punct de vedere științific și peisagistic. în acest scop, vom propune Centrului de informare Europa din municipiul Câmpulung Moldovenesc să includă Poteca tematică - „Regenerarea pe arbori” din Codrul Secular Giumalău printre punctele de atracție turistică din zonă și să pună la dispoziție detalii privind traseul și importanța științifică a acesteia prin intermediul unor pliante. Proiectul va fi promovat prin activitatea de cercetare a unei echipe de elevi de la Colegiul Silvic
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
ecologi; - Dezvoltarea unui respect față de valorile naturale ale zonei, care sunt unice la nivel european; - Crearea unui spirit civic privind atitudinea față de voluntariat atât pentru elevi, cât și pentru membrii comunității locale. 7. Viabilitatea și continuarea proiectului Poteca tematică - Codrul secular Giumalău în lungime totală de 1200 m asigură susținerea unui principiu clar pentru vizitarea unui areal protejat și anume: Observă, conservă, admiră, învață și respectă natura prin valorile ei! Cu dublă valoare, de punere în evidență pentru peisajul unic și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
valoare, de punere în evidență pentru peisajul unic și raritatea speciilor floristice și faunistice pe de o parte și un laborator natural de cercetare în scop didactic pe de altă parte, această potecă își merită amplasamentul în inima unei păduri seculare, care a crescut mereu în umbra faimei codrului secular Slătioara, dar care are particularitățile sale ce trebuie cunoscute. Acest proiect susține un areal natural asupra căruia se fac și în prezent cercetări și poate constitui începutul unei strategii de dezvoltare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
raritatea speciilor floristice și faunistice pe de o parte și un laborator natural de cercetare în scop didactic pe de altă parte, această potecă își merită amplasamentul în inima unei păduri seculare, care a crescut mereu în umbra faimei codrului secular Slătioara, dar care are particularitățile sale ce trebuie cunoscute. Acest proiect susține un areal natural asupra căruia se fac și în prezent cercetări și poate constitui începutul unei strategii de dezvoltare pe termen lung și a altor poteci tematice în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
și în prezent cercetări și poate constitui începutul unei strategii de dezvoltare pe termen lung și a altor poteci tematice în zonă, care să ofere vizitatorului posibilitatea de a cunoaște natura și echilibrele care se stabilesc în timp la scară seculară, fapt evidențiat prin cele patru grade de dezvoltare ale semințișului pe arborii doborâți. Pe de altă parte acest proiect care vizează un traseu scurt de 1200 de metri asigură existența unui turism controlat și a unei minime intervenții umane la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
țări și care au diferite religii. Atunci când iau în calcul nivelul de religiozitate, Inglehart și Norris constată că țările cele mai sărace din Asia și Africa, precum Nigeria, Uganda, Filipine și Zimbabwe apar drept cele mai religioase, iar cele mai seculare sunt țările nord europene și fostele republici socialiste, Cehia și Germania de Est. Există și excepții de la relația dintre religiozitate și bogăție, anume Statele Unite, la fel de religioase ca acum 60 de ani, sau țări mai puțin religioase decât ne-am aștepta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
încrederea ca "așteptarea ce apare într-o comunitate caracterizată de un comportament constant, onest și cooperant, bazat pe norme împărtășite, din partea membrilor acelei comunități. Aceste norme pot fi legate de valori profunde precum credința în Dumnezeu, dar cuprind și norme seculare precum standarde profesionale sau coduri de comportament". Putnam (2002), așa cum am văzut deja, face din încredere un fundament al oricărei cooperări între indivizi. Încrederea este măsurată prin întrebarea dacă poți avea încredere în majoritatea oamenilor. Și aici există o diferență
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sub numele simplist de chestiune orientală”. Mai cinic, Disraeli credea că “Chestiunea orientală nu este condiția câtorva milioane de supuși ai Porții. [Ea reprezintă problema] împărțirii Imperiului otomanilor”. Pentru istoricul rus Soloviov, chestiunea orientală era doar „un moment din lupta seculară dintre Asia și Europa”. Dimpotrivă, unul dintre exponenții slavofilismului, N. Danielewski, afirma tranșant ca „chestiunea Orientului nu e lupta dintre Asia și Europa, ci doar cea a lumii germano-romane și catolice cu lumea greco-slavă și ortodoxă”. Dincolo de aceste afirmații reducționiste
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a crede, într-un anumit fel, în raportul natural dintre nume și esențe: funcția poetică, în sensul cel mai larg al termenului, s-ar defini astfel printr-o conștiință cratyleeană a semnelor, iar scriitorul ar fi povestitorul acestui mare mit secular care susține că limbajul imită ideile și că, în mod contrar precizărilor lingvistice, semnele sunt motivate. (Roland Barthes, "Proust și numele" în Gradul zero al scriiturii urmat de Noi eseuri critice) Teoria numelui propriu este aceea a limitei limbajului finit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
explică evoluția superstițiilor, a vrăjitoriei și spaima colectivă. Or, în general, Biserica este incapabilă să răspundă acestor aspirații spirituale. Numai ordinele cerșetorilor își exercită în orașe activitatea lor pastorală. Încă de la începutul secolului XIV, papalitatea, victorioasă totuși în confruntarea ei seculară cu Imperiul, este în plină criză. Pentru a se debarasa de facțiunile rivale, care își dispută puterea la Roma și sub presiunile suveranilor germanici, papalitatea se instalează la Avignon pentru cîteva decenii. Ea se transformă aici într-o monarhie administrativă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
solidei lor instrucții intelectuale și teologice, acestea constituie în secolul al XIV-lea și al XV-lea gruparea pe lîngă care cei care caută un răspuns la frămîntările lor pot găsi ospitalitate și înțelegere. In ciuda dușmăniei declarate a clerului secular, a dezbinărilor care îi slăbesc și denaturării regulilor străvechi, Franciscanii 20 și Dominicanii 21, considerați mai buni cunoscători ai căilor spre mîntuire, atrag credincioșii, care părăsesc parohiile. Sînt foarte numeroși acei care, la apropierea morții, vin să caute adăpost în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Loyola, Ordinul Iezuiților, aprobat de Paul al III-lea (1540), se pune în serviciul papei și jură să se consacre mîntuirii sufletelor. Membrii Companiei lui Isus sînt instruiți mai ales în domeniul teologiei și predicii. Ei poartă veșmîntul preoților seculari și acceptă o supunere totală față de superiorul lor, generalul ordinului, ales pe viață. Legămintelor monastice clasice, ei le adaugă un legămînt special, de supunere față de papă. Controlat de papă și de iezuiți, Sinodul de la Tyrol (1545-1563) fixează pentru patru secole
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
altfel magistral desenată, a ceea ce numește „portrete fără chip”, „un soi de semipreparate, gata să evolueze în orice direcție, în funcție de bucătăria conjuncturilor”. Excelență, nu e un exces, ba chiar o măgărie? „Foști disidenți combativi și principiali își oferă, după lupte seculare, serviciile aparatului de campanie voiculescian”, scrie biograful îngerimii. Asemeni dlui Pleșu, aș fi avut prilejul, după decembrie 1989, să-mi „ofer serviciile” mai fiecăreia dintre administrațiile care au pustiit România de atunci încoace. Spre deosebire de dl Pleșu, care și le-a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ca de exemplu, în Nehoiu-Buzău, sau Brezoi-Vâlcea). La început am considerat ca necesară, o prezentare schematică a trăsăturilor esențiale ale franciscanismului, insistând pe ideea de ideal de viață autentică, ca model-modelare a sensului vieții personale iar în capitolul despre mișcarea seculară, am sugerat posibilitatea angajamentului social al laicilor. Dincolo de exactitatea informațiilor istorice, acest studiu nu are caracter strict istoric; m-au motivat profund recunoștința și admirația față de înfăptuirile misionarilor franciscani, de-a lungul istoriei, pentru acest încercat popor român. După reconstituirea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
O.F.M Conv.) 3. Ordinul Fraților Minori Capucini (O.F.M. Cap.) Și Ordinul clariselor (ordinul II franciscan, partea feminină) a cunoscut fenomenul divizionar (Damianite, Urbaniste, Colletine, etc.) Cu timpul s-a format și al III-lea Ordin: Terțiarii Franciscani - Seculari (T.O.F sau O.F.S.) din care s-a născut în 1401 al treilea Ordin Regular, T.O.R. Dominantele O.F.M. sunt: Fraternitatea: disponibilitatea de a trăi în armonie cu frații, surorile, oamenii și cu tot ceea ce există
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ideal, cândva imposibil de realizat: o biserică greco-catolică în București. Să ne amintim de strădaniile lui Demetriu Radu, de preotul doctor Ioan Bălan, de episcopul Vasile Aftenie și de atâția alți nenumărați credincioși, cu conștiință națională. Capitolul IV - Ordinul Franciscan Secular 1. Activitatea terțiarilor în Țara Românească În timpul vieții sfântului Francisc existau deja trei ordine: 1. Ordinul fraților minori; 2. Ordinul clariselor; 3. Ordinul penitenței, sau la III-lea, al terțiarilor, din care pe parcurs s-a desprins Ordinul Regular (ce
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în care nimeni n-a mai înotat de mult... Oricît ar părea de ciudat, furnicarul mai suferă încă o supremă îndesare. Lumea continuă să intre, tăcută și pestriță, de parcă o uriașă Arcă ar aduna toate tipurile umane, între zidurile ei seculare. De undeva, din înălțimi, primul acord se prăvălește peste sufletele noastre. Pădurea de trupuri încremenește într-o nemișcare de vrajă. Ochii îmi alunecă, drept în fața mea, spre o admirabilă coloană vie, alăturată coloanelor de piatră cenușii: doi tineri înalți, frumoși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cafenea europeană; or, în Orient, ceaiul nu se bea în cafenele europene. În spatele ei, se aflau pavilioanele de lemn: adevăratele pavilioane ale unei adevărate ceaihanale, cu covoare roșii și moi, cu măsuțe joase, lîngă care te puteai așeza în poziția seculară a orientalului băutor de ceai. Doar că toate erau ocupate... Suntem patru și privim triști spre covoarele populate de făpturi atît de deosebite de noi, cu ochii oblici, "tiubiteică" neagră pe creștetul capului, bărbi sure și caftane colorate. Sorb liniștiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
380 este deja o mare aventură... Avionul înalt cît un bloc de opt etaje, lung de 74 m și cu o anvergură de 78 m ne dă senzația de a fi un mușuroi de furnici amărîte, la picioarele unui stejar secular. O armată de stewardese de o uluitoare frumusețe ne întîmpină de cum punem piciorul în burta monstrului. În clasa economică suntem vreo 400 de pasageri și fiecare dintre noi este îndrumat spre aleea în care își va găsi locul. Fluxul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
găsească altă sursă de venituri. Se angajează mecanic și fierar la moara lui Iamandi de la Epureni, sat la 5-6 kilometri depărtare de Huși, frumos așezat în amfiteatrul unei văi cu deschidere spre miazăzi, la nor și apus pe dealuri, păduri seculare care începeau din marginea satului. Pe unele locuri, între sat și pădure, vii și livezi. Casa noastră, lângă clădirea școlii, ceva mai la deal, biserica și pe urmă pădurea, locuri de paradis pentru jocurile copilăriei și pentru asta, se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]