2,609 matches
-
omului, în acord cu vorbele Sfintei Tereza: "A suferi sau a muri". Utopie și luciditate Credem că filosoful Cioran a trăit mica tragedie a compromisului pe care spiritualul (în oastea căruia se angajase voluntar încă de la 15 ani, dominat și sedus de ideea eminesciană de fragmentarium) l-a făcut cu temporalul 151. O experiență tulbure și tulburătoare prin care a încercat să afle o soluție pentru mai binele celuilalt, dar și pentru izbăvirea singurătății sale. Singurătatea și exilul lui Cioran atît
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
modul exhaustiv: "Masele sunt "feminine". Ca atare, ele doresc să fie conduse de către un mascul dominant. Acest mascul, un orator, le curtează - și, când le-a cucerit, le comandă. Pe de altă parte, masculul rival, evreul ticălos, încearcă să le "seducă". Dacă reușește, le otrăvește sângele, amestecându-l cu al său"364. Astfel, constată Burke, printr-o "pură asociere de idei"365, Hitler descrie tipurile de "otrăvire" posibile, întreprinse de "evreul seducător", care variază de la boli sexuale, prostituție și incest, la
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mânecă "instinctul de turmă"449, atribut al gregarității evreiești, care îi ajută pe indivizi să se alieze în vederea realizării unui scop: evreii "nu manifestă nici un fel de solitaritate adevărată (real, în limba engleză), însă se unesc, oportuniști, pentru a îl seduce pe arian"450. Ultima "problemă tehnică"451: dacă persoana este atât de importantă, din punctul de vedere al doctrinei arianismului, cum putem continua să denigrăm "individul" evreu? Iată cum: "evreul reprezintă individualismul; arianul reprezintă "super-individualismul""452. A nu se confunda
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
dacă nu afli un seducător care să te ia deoparte, să-ți devieze traiectoria pe care o ai ca un ins oarecare din mulțime, spre propriul tău destin. Din acest punct de vedere, Manolio e un seducător, el însuși fiind sedus de Hristos în sensul că Îl întâlnește pe Hristos care-i schimbă radical devenirea. Gabriel Liiceanu scutură seducția de excesul de frivolitate cu care suntem tentați să-l încărcăm. De altfel, este explicită teza că Hristos este un seducător, că
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
deoparte și te duce pe o altă traiectorie În această interpretare, seducția mizează chiar pe spiritualitate. Seducția are atâta frivolitate câtă suntem noi înclinați săi dăm. Cu văduva Caterina a lui Kazantzakis, teza lui Gabriel Liiceanu se împlinește: femeia este sedusă de Manolio, adică luată de o parte din traseul carnalității sale, și condusă spre o spiritualitate creștină de cea mai înaltă autenticitate. Ca și în cazul prietenilor săi, hidoșenia feței lui Manolio, nu înspăimântă, ci dimpotrivă. Într-un fel ea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
într-o direcție sau alta. Ne bucurăm când vedem că un critic de origine română, de circulație internațională, atacă direct, fără prejudecăți și cu o competență de netăgăduit o serie întreagă de tabu-uri formaliste actuale, nu se mai lasă sedus de mirajul panlingvistic și știe să deosebească ceea ce este principal și secundar în cultură. 4. între etic și politic A apărut (noiembrie 1990) un important document românesc de epocă. Este cartea Doinei Cornea: Libertă? Entretiens avec Michel Combes 1. Raportat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se produc toate referințele necesare, se discută întreg aparatul critic, se aduc argumente și precizări suplimentare. Fiecare capitol are, deci, dublura sa bibliografică. Ea poate fi citită paralel și chiar separat. Autorul vrea să convingă și să dovedească. Nu să seducă. Nu este un eseist (din fericire). Adevăratul eseu este de fapt un punct final și nu unul de plecare. Iar în acest aparat critic de tip nou se produce osmoza reală și în același timp asimilarea critică și tehnică între
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dar riscul împrăștierii se cere nu mai puțin semnalat cu claritate. El există în mod incontestabil. Și se dovedește cu atât mai mare în cultura actuală unde, pe de o parte, din cauza izolării anterioare, astfel de forme de colaborare științifico-publicistice seduc, sunt chiar strict necesare și, pe de alta, unde din lipsă încă de specialiști, o mie de inși (cifră simbolică) trebuie să facă mereu, și în același timp, de toate: și publicistică și universitate și cercetări și politică și multe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ni le reprimăm (azi?), fiindcă, oricum, istoria literară reține și salvează doar opera (mâine?). De fapt, în acest caz precis, opera jurnalistică, profund caducă, nici nu există. Histrionismul distractiv exhibiție într-adevăr insolită pe atunci în universitate pare să fi sedus definitiv pe unii studenți, preocupați și amuzați doar de spectacol, deveniți azi buni comentatori literari, însă total indiferenți la criteriile exigente amintite. Un exemplu, în același sens, de rigorism când deviat, când ocultat, este și cel al... colaboratorilor. Logic ar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
animalele sălbatice, coboară în infern, capul său servește de oracol. Cel care îmblânzește oamenii prin verb și poezie este simbolul și patronul unei mișcări inițiațice și populare, cunoscută sub numele de orfism 554 (Eliade apropia această mișcare concomitent "populară" și seducând elitele, comportând "inițieri" și dispunând de "cărți", mai degrabă de tantrismul indian și de neodaoism 555). În felul acesta devin limpezi celelalte "sensuri" "doar sugerate în nuvelă" și adăugate cunoscutului scenariu mitologic al lui Orfeu, sensuri care trebuie privite într-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a speciei, nici cea a unui individ. El conchide că simțul moral își are originea în instinctele sociale, ambele fiind în relație cu comunitatea 195. În opinia mea, Darwin susține aici o perspectivă holistă, chiar aceea de care va fi sedus Leopold. Virtuțile sociale se corelează cu bunăstarea comunității, aserțiune care nu ignoră faptul că aceste virtuți sunt practicate în mod individual. Leopold era bine conectat și la discuțiile din perioada în care publică primele sale studii pe teme de mediu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a țărilor din Est, dornice de reformă după lunga hibernare comunistă. Izolate, aliniate ideologic, universitățile din Est au fost invitate să renunțe la această moștenire și să intre În modelul european, iar studenților din acest spațiu, „să voiajeze”. Au fost seduse de această inovație și țări cu universități reputate, dar nereformate de secole. Ciclurile scurte și accesul rapid la piața muncii au sedus Germania, de pildă, unde tinerii se „eternizau” pe băncile facultăților, Împovărând contribuabilii. În Spania, Bologna a fost un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la această moștenire și să intre În modelul european, iar studenților din acest spațiu, „să voiajeze”. Au fost seduse de această inovație și țări cu universități reputate, dar nereformate de secole. Ciclurile scurte și accesul rapid la piața muncii au sedus Germania, de pildă, unde tinerii se „eternizau” pe băncile facultăților, Împovărând contribuabilii. În Spania, Bologna a fost un bun pretext pentru a pune taxe la master, ciclu neobligtoriu. În Franța, reforma finanțării universităților se desfășoară sub același Încăpător acoperiș Bologna
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
foști demnitari, descendenți din Înalți colaboratori și susținătorii lor și refuză să vadă prăpastia În care s-au aruncat. Acum lucrurile nu sunt Încă vizibile, dar nu peste mult timp ar putea fi asemuiți cu cei care s-au lăsat seduși după instalarea noii puteri, În 1944. Ce tristețe! Libertatea și democrația au făcut posibilă afirmarea unei noi clase. Clasa profitorilor s-a organizat cu repeziciune, a impus noi standarde de comportament, noi norme și criterii de reușită socială. Principala lor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Creative Altruism) �nainte s? fie ales la pre?edin?ia ASS, �n 1949. Parsons manifest? totu?i pu?în interes pentru cercet?rile de teren, f?r? a neglijă clasicii americani. c? proiectul s?u intelectual ?i orient?rile socio-filosofice seduc. �n prima sa lucrare (1937), Pareto, Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora le caut? punctele de convergen?? �ntr-o original? concep?ie a ac?iunii pe care a vrut-o la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi umane (Geiger, 1952; Dahrendorf, 1958; Schelsky, 1959; K�nig, 1964), �n timp ce, de la cercetarea empiric? se a?tepta s? furnizeze material descriptiv pentru fundamentarea ?tiin?ific? a acestei teorii. Pentru moment, chiar ?coală de la Frankfurt [34] va fi sedus? de demersurile sociologiei americane. �ns? Adorno care, �ntors de la Columbia, se f?cuse mesagerul ei, redevine repede critic �ntr-o dezbatere ce afecteaz? sociologia german? de-a lungul anilor ?aizeci, opun�nd �teoria critic?� nu numai lui Popper ci � prin ?coală
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se negociaz? finan??rile, dac? nu ?i pe pia?a intelectual? ?i editorial? unde se c�?tig? prestigiu social. Astfel, �n cursul anilor ?aptezeci � �deceniul c?r?ilor� [57:283] � sociologia va cunoa?te formidabilă favoare a unui public vizibil sedus de natură temelor abordate ?i de impertinen?a tonului mai mult dec�ț de valoarea cognitiv? ?i de rigoarea demersului sociologic. �n timpul deceniului urm?tor, form?rile superioare se diversific? (DEA, DESS) ?i ele �ncearc? s? ofere o cunoa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dar nu independenți. Bag seamă că după ce mă va fi considerat puțintel cam “încremenit în proiect” și prea încruntat pentru gusturile Domniei sale privind portretul-robot al disidentului autohton - care trebuie să duduie de „energie tonică”, să iradieze „cordialitate tinerească” și să seducă prin „echilibru nobil” - dl Pleșu mă înghesuie cu coada pensulei într-o galerie, de altfel magistral desenată, a ceea ce numește „portrete fără chip”, „un soi de semipreparate, gata să evolueze în orice direcție, în funcție de bucătăria conjuncturilor”. Excelență, nu e un
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
familiei lui Jeanne, mai puțin prestigioasă, dar mai înstărită decât a sa, vicontele înțelege că trebuie să-și joace cu abilitate cărțile pentru a câștiga mâna tinerei domnișoare. Iată de ce își pune la bătaie tot farmecul, nu pentru a o seduce pe Jeanne, ci pentru a-i cuceri părinții. Sigur de puterea sa de seducție, Julien o curtează mai curând pe mamă decât pe fiică. O antrenează pe baroană în conversații nesfârșite despre căsătorii, date și legături de rudenie, măgulind astfel
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întâmplare, ochii Jeannei. Și sub privirea aceea bruscă, repede întoarsă în altă parte, în care străbăteau o admirație mângâietoare și o caldă simpatie, fata încerca o impresie ciudată". La rândul ei, tânăra se ferea și ea să-și arate gândurile. Seduși de farmecul lui Julien, părinții Jeannei sunt cei care înlesnesc o mai mare intimitate între cei doi tineri. Îi lasă să se plimbe încoace și încolo pe marginea falezei, să hoinărească, să schimbe confidențe. În scurt timp, Julien își face
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
atingeri echivoce neașteptate, la care nu prea știe cum să reacționeze. Așa se întâmplă în 1905, atunci când o cunoaște pe Georgie Raoul-Duval, o americancă măritată și bisexuală care frecventează cercul scriitoarei Colette. Atrasă imediat de Catherine, Georgie încearcă să o seducă. Aceasta, deși profund tulburată de tânăra femeie, se eschivează totuși imediat, înspăimântată de aspectul blasfemator al unei asemenea relații. Georgie nu abandonează cu una cu două partida și, pentru a trece de rezistențele înverșunate ale Catherinei, încearcă să apuce "calea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sexuale? Totuși, în anii '30 nu se ajunsese încă acolo. Anaïs Nin rămâne atipică pentru că este înaintea timpului său. Dacă există multe soții necredincioase, sunt puține burgheze care îndrăznesc să meargă atât de departe. Majoritatea se mulțumesc să flirteze, să seducă, să se dichisească. "Pariziencele anilor treizeci-patruzeci, își amintește istoriografa și scriitoarea Dominique Desanti, se fardau în mod ostentativ. La restaurant, când ieșeau la masă în oraș, în trenuri, în mașină, numai ce le vedeai că își scot pudriera cu pămătuful
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să doarmă, fără să poată fi acuzată de nimic, învăluită în "căldura delicioasă" a trupului unui băiat, Michel, "frățiorul ei adoptiv". Bab își petrece vacanțele cu aceeași bună-dispoziție. Așa procedează și la Trouville, în vara anului 1947, unde tânăra îl seduce cât ai bate din palme pe un oarecare Jean, de 16 ani, ca și ea. Cu acesta, fata se scaldă în bikini, "sare în mijlocul valurilor", merge la pescuit de crabi, se întrece la alergat. Joacă volei pe plajă și hoinărește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dragoste. Căci o "tipă bine" nu trebuie să cedeze. Mai mult ca oricând, tinerele americane sunt prinse într-o menghină de contradicții care le poate face să devină incoerente, chiar crude. Pe de o parte, conformismul social le somează să seducă. America nu numai că încetase a fi puritană, dar devenise pe deasupra hollywoodiană, capitala mondială a industriei cinematografice, această imensă cutie de visuri. O țară întreagă aclamă, celebrează frumusețea care vrăjește, strălucirea starurilor și a sex-simbolurilor sale, al căror arhetip este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
seamă în anii '40-'50, când pilula contraceptivă se află încă în stadiul de experiment în laboratoarele cercetătorilor. Prin urmare, tinerele americance au de jucat un rol dificil în acest joc al flirtului. Sunt nevoite să concilieze exigențe ireconciliabile. Să seducă, și în același timp să se apere. Cum se întâmplă mereu, unele dau dovadă de sinceritate și pot să sufere uneori la fel de mult ca băieții. Este cazul lui Deanie, eroina filmului din 1961 al lui Elia Kazan, Splendoare în iarbă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]