2,561 matches
-
Sturmgewehr 43 și "44" și versiunile din 1945, "Stg 45", concepute în Germania de echipa de tehnicieni condusă de Hugo Schmeisser și fratele său Hans (fiii unui celebru constructor de arme, Louis Schmeisser). Aceștia au construit și serii de arme semiautomate anterioare pentru dotarea armatei republicii de la Weimar apoi a Germaniei naziste, fiind salariați ai firmei C. G. Haniel. O parte din producție a fost executată de firma Carl Walther din Zella-Mehlis. Iar o versiune "Stg 45", ușor modificată, a fost
AK-47 () [Corola-website/Science/311003_a_312332]
-
Orange Avenue. Clubul a fost scena altui incident armat în mai 2013. Mateen a ajuns la club cu o furgonetă în primele ore ale zilei de 12 iunie. Acesta era înarmat cu o pușcă de asalt AR-15 și un pistol semiautomat Glock 17. Inițial s-a crezut că suspectul avea și o bombă asupra sa, însă autoritățile au spus ulterior că este vorba despre un semn de ieșire sau detector de fum care a căzut. Un agent de pază înarmat, care
Atentatul din Orlando (2016) () [Corola-website/Science/336382_a_337711]
-
victime. Până pe 13 iunie, 48 din cele 49 de victime au fost identificate. Pe 14 iunie a fost identificată și cea de-a 49-a victimă. Șeful poliției din Orlando, John Mina, a declarat că un pistol și o armă semiautomată de tip SIG Sauer MCX, precum și mai multe cartușe, au fost recuperate de la cadavrul lui Mateen. Mina a descris atacul ca pe un act de terorism pus la cale de un "lup singuratic". Șeriful Comitatului Orange, Jerry Demings, spunea: "Acesta
Atentatul din Orlando (2016) () [Corola-website/Science/336382_a_337711]
-
poate măsura diferența de altitudine dintre oricare două suprafețe plane. Este o instalație complexă care funcționează la sol și determină, pe baza principiului radar, înălțimea de zbor a mijloacelor aeriene. Înălțimea poate fi determinată de către un operator sau în mod semiautomat. În ambele situații două din coordonatele mijlocului aerian - azimutul și distanța înclinată - sunt furnizate radioaltimetrului de un radiotelemetru (radar bidimensional). Coordonatele pot fi transmise prin voce, de către un operator, sau în mod semiautomat prin poziționarea unui marker. l terestru este
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
determinată de către un operator sau în mod semiautomat. În ambele situații două din coordonatele mijlocului aerian - azimutul și distanța înclinată - sunt furnizate radioaltimetrului de un radiotelemetru (radar bidimensional). Coordonatele pot fi transmise prin voce, de către un operator, sau în mod semiautomat prin poziționarea unui marker. l terestru este un radar mobil care lucrează în impulsuri, în gama undelor centimetrice. Sistemul activ al radioaltimetrului asigură formarea în spațiu a unei caracteristici de directivitate a antenei sub forma unui fascicul îngust în plan
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
era de 250.800 de mărci germane, iar complet echipat se situa la 300.000 de mărci germane. Primele tancuri Tiger I nu s-au bucurat de încrederea echipajelor din cauza fiabilității reduse. Tancul avea inițial probleme din cauza cutiei de viteze semiautomate, cu incendii spontane, cu scurgerile lichidului de răcire și cu scurtcircuitele de la instalația electrică. În plus, tancul pierdea în medie 15 litri de ulei pentru fiecare 100 de kilometri parcurși. Aceste defecte de natură tehnică au fost considerate a fi
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
mașini-unelte, prese, mașini de sudare etc.); ٭sistem de manipulare a materialelor; ٭sistem de calculatoare pentru a coordona și/sau a controla componentele precedente; ٭personal muncitor pentru a opera și manageriza sistemul. Mașinile de producție" pot fi mașini operate manual, mașini semiautomate sau mașini automate. În sistemele de fabricație care procesează sau asamblează piese și produse discrete, funcțiile sistemului de manipulare a materialelor sunt următoarele: ٭încărcarea elementului de prelucrat la fiecare post de lucru; ٭poziționarea elementului de prelucrat la fiecare post; ٭descărcarea
Fabricație () [Corola-website/Science/321626_a_322955]
-
personale. Colajele lui Ernst - spre deosebire de acele hârtii lipite ale cubiștilor sau de asamblajele "Merz" ake lui Kurt Schwitters - sunt fragmente de poezii dadaiste, transcripții extravagante sau descrieri banale, adeseori redactate în mai multe limbi. Max Ernst dezvoltă și alte tehnici semiautomate: amprente, zgârieturi ("grattage"), decalcomanii, fotomontaje sau "dripping"-uri (metodă constând în împrăștierea vopselei cu ajutorul unui bețișor pe pânza întinsă jos pe podea). Max Ernst nu a primit viză pentru a participa în 1921 la expoziția sa de la Paris organizată de
Max Ernst () [Corola-website/Science/300781_a_302110]
-
numit, în mod eronat, "revolver Lebel", după numele colonelului Nicolas Lebel, deși nu există nici o evidență a implicării despre vre-o implicare a lui Lebel în dezvoltarea armei sau a muniției aferente. Revolverul a fost înlocuit în serviciu de pistoale semiautomate în 1935, dar multe exemplare au fost folosite pe timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Revolverul a fost proiectat original pentru a utiliza cartușe de 8 mm, cu pulbere neagră, asemănătoare celor de tipul "O.32-20 WCF". Modelele ulterioare, produse
Revolver Saint Etienne, model 1892 () [Corola-website/Science/335504_a_336833]
-
Pirotehnia Armatei putea produce zilnic 550.000 de elemente ale cartușului model 1893 și să încarce 1,8 milioane de cartușe. Concomitent, ea putea fabrica zilnic 50.000 de cartușe pentru pușca model 1879, 100.000 de cartușe pentru pistolul semiautomat model 1912 Steyr, 30.000 de cartușe pentru revolverul model 1896, câte 2500 de tuburi-cartuș și focoase de artilerie, precum și multe alte componente ale unor muniții. Din 1913, s-a asimilat în producție proiectilul unic pentru tunul de câmp 75
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
Institutul 222 erau dezvoltate produsele aerospațiale. Producția armamentului ușor era repartizată Uzinelor Mecanice din Cugir, Sadu și Mija (pistoale Carpați și TTC, pistoale-mitralieră PM md. 63/65, pușca automată PA md. 86, pușca-mitralieră PM md. 64, mitraliera model 1966, pușca semiautomată cu lunetă PSL, aruncătoare de grenade antitanc AG-7 și AG-9). La Întreprinderea Automecanică Mârșa și Uzinele „23 August” din București erau fabricate tancuri și turele pentru tancuri (TR-580 și TR-800). Întreprinderea „Electromagnetica” se ocupa de realizarea sistemelor de ochire de
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
a trebuit decât să facă rost de arme, și să aștepte un moment favorabil. Deși de atunci și până în ziua de azi se vorbește de revolvere, denumirea este improprie. Legionarii nu au utilizat decât ocazional revolvere (tip Colt) ci pistoale semiautomate, cel mai adesea Beretta și Steyr. De această dată însă, cei trei dispuneau de un revolver "St. Etienne" cal. 8mm ("Adevărul" de a doua zi susține că era de fapt revolver "Browning"), un pistol semiautomat cal.11, și 17 petarde
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
revolvere (tip Colt) ci pistoale semiautomate, cel mai adesea Beretta și Steyr. De această dată însă, cei trei dispuneau de un revolver "St. Etienne" cal. 8mm ("Adevărul" de a doua zi susține că era de fapt revolver "Browning"), un pistol semiautomat cal.11, și 17 petarde de exercițiu. Momentul favorabil s-a ivit în seara zilei de 28 decembrie 1933, atunci când Carol al II-lea l-a convocat a doua zi la Peleș pe I.G. Duca pentru a discuta despre eventualitatea
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
starea de sănătate a întregii noastre societăți.” Deși majoritatea viziunilor sale sunt catalogate drept conservatoare, și-a exprimat și unele păreri care contraziceau principiile promovate la acea vreme de conservatorii americani, cum ar fi faptul că a sugerat că armele semiautomate nu sunt de bun augur în orașele mari, el declarând de altfel și că „al Doilea Amendament nu are rost, oamenii au dreptul să dețină arme”. În 1996 Carson a declarat într-un interviu: „Întregul concept de a face profil
Ben Carson () [Corola-website/Science/333397_a_334726]
-
de simplii cetățeni, datorită ușurinței cu care putea fi folosit cu o singură mână, a tirului cu repetiție rapidă, a relativei siguranțe în exploatare și a întreținerii simple. Treptat, pe parcursul secolului al XX-lea a pierdut însă teren în fața pistolului semiautomat, deși susținătorii revolverului scoteau în evidență faptul că acesta era mai sigur în exploatare: în cazul unui rateu, pistolul trebuia armat din nou, operație ce necesita folosirea ambelor mâini, în timp ce la revolverul cu dublă acțiune era suficientă doar o nouă
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
poziția de tragere, mai exact în dreptul țevii și al percutorului. După executarea fiecărui foc poate fi necesară armarea mecanismului de percuție (în cazul „revolverelor cu simplă acțiune”) sau nu este necesară armarea (în cazul „revolverelor cu dublă acțiune”). Spre deosebire de pistoalele semiautomate, tubul gol al cartușului tras nu este aruncat după executarea focului, ci rămâne în cilindrul rotativ (butoiaș). După epuizarea cartușelor, pentru reîncărcare (la majoritatea revolverelor) trebuie rabatat butoiașul în lateral, extrase tuburile cartușelor trase și reintrodus cartuș cu cartuș în
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
cu apasarea pe trăgaci, obținându-se astfel o mânuire mai simplă și un tir cu repetiție mai rapid. Apăsarea pe trăgaci (care are o cursă mai lungă decât la revolverele cu „simplă acțiune”) generează trei efecte: Spre deosebire de revolver, pistoalele moderne (semiautomate) au o singură cameră de foc, iar cartușele sunt introduse acolo pe rând dintr-o magazie (încărcător). Acest tip de armă se armează și se reîncarcă automat, aruncând afară tubul gol al cartușului tras. Din punct de vedere tehnologic, sistemul
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
proiectilul, iar altă parte reîncarcă arma, pe când la revolver întreaga energie este transferată proiectilului - de aici rezultă diferențele de putere (dar și de zgomot) dintre cele doua tipuri de arme portabile. Din punct de vedere al cadenței de tragere, pistolul (semiautomat) este superior revolverului. La revolverul cu simplă acțiune este necesară armarea manuală a „cocoșului” înainte de fiecare foc, iar la revolverul cu dublă acțiune, chiar dacă nu mai trebuie manevrat „cocoșul”, trăgaciul are o cursă foarte lungă (comparativ cu cea de la pistol
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
rotirea „butoiașului” și abia la sfârșitul cursei declanșând trăgaciul. Și la acest capitol, pistolul este superior revolverului. Dacă în butoiașul revolverului se pot încărca, în general, între 5 și 8 cartușe (cele mai folosite fiind cele cu 6 cartușe), pistoalele semiautomate moderne ajung la 15, 17 și chiar 21 de cartușe, oferind o putere de foc mare. Acesta este și unul din motivele pentru care forțele din SUA au renunțat la revolverul lor tradițional ".357 Magnum" în favoarea pistoalelor cu o capacitate
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
din Cluj. Niculae Cristescu a inventat prima mașină de balamale de ochelari, în anul 1947, si a produs în România primele balamale pentru ochelari. În 1974 a început producția de rame prin pantografiere, iar în 1976 prin injecție manuală și semiautomata. Prima serie de ochelari prin injecție a fost realizată de către Cornel Cristescu în 1976. Grupul Cris activează pe 3 divizii: producție de rame de ochelari sub brandul Cris, distribuție de rame de ochelari și retail în 23 de centre de
Opticris () [Corola-website/Science/322407_a_323736]
-
1928. Aceste modele, numite Flak 18, foloseau o singura țeavă cu o lungime de 56 de calibre ceea ce a dus și la desemnarea numelui de "L/56". Tunul era montat pe un afet cruciform. Aceasta avea un sistem de operare semiautomat simplu, care ejecta cartușele după tragere, permițând soldaților să încarce rapid unul nou. Împotriva avioanelor și a țintelor vii erau folosite proiectile explozive, iar împotriva tancurilor și altor vehicule blindate erau folosite proiectile antitanc. Producția în masă a început după
Tun antiaerian Flak 88 mm () [Corola-website/Science/327600_a_328929]
-
în spital) și 6 adulți, directorul școlii, un psiholog personal, alți patru profesori. După aceea, atacatorul s-a sinucis cu arma sa. Atacatorul a sosit la școală cu mașina mamei sale, în care de asemenea a fost gasită o pușcă semiautomată. Se pare că armele aparțin mamei sale. Poliția locală a sosit la fața locului și a intrat în incinta școlii, o jumătate de oră mai târziu. La 09:30 poliției locale i s-a alăturat și poliția statului Connecticut. O
Masacrul de la școala din Sandy Hook () [Corola-website/Science/328106_a_329435]
-
iar de pușca-mitralieră prin dimensiuni și capacitatea magaziei (încărcătorului). Ca orice pușcă automată, poate executa atât trageri în regim automat, arma utilizând energia de recul a gazelor rezultate din arderea încărcăturii cartușului, cât și trageri „foc cu foc” (în regim semiautomat). Într-o definiție strictă, o armă de foc trebuie să aibă cel puțin următoarele caracteristici pentru a fi considerată ca pușcă de asalt: Armata SUA definește pușca de asalt ca fiind „o armă de foc scurtă, compactă, capabilă de a
Pușcă de asalt () [Corola-website/Science/334803_a_336132]
-
principala armă de foc individuală a trupelor americane, înlocuind pușca automată M14. M16 folosește ca muniție cartușe 5,56x45 mm, având o cadență de tragere de 700-950 gloanțe/minut (în regim de tragere automat) sau 45-60 gloanțe/minut (în regim semiautomat). Viteza inițială a prioectilului este de 948 m/s, iar încărcătorul are 20 de cartușe (sau, mai rar, 30 de cartușe). Arma are o greutate de 3,39 kg (sau 3,84 kg cu încărcătorul cu 30 de cartușe) și
Pușcă de asalt () [Corola-website/Science/334803_a_336132]
-
și închizătorului la poziția inițială. În timpul acestui proces, închizătorul antrenează cartușul din partea superioară a încărcătorului și îl împinge în camera cartușului. Pe piața americană, PM Md. 1963 este cunoscută sub denumirea AIM (AIMS pentru PM Md. 1965), fiind o versiune semiautomată pentru a respecta legislația locală. Importatorii de arme de pe piața civilă americană folosesc denumiri diferite pentru AIM precum: SAR-1, WASR 10 (inclusiv varianta WASR-10/63), Romak 1 și WUM 1. STG-2000 și STG-2003, reproduceri semiautomate de calibrul 7,62×39mm
PM Md. 1963 () [Corola-website/Science/325584_a_326913]