22,588 matches
-
coasă În spinare. „N-ai auzit de sexul prin computer?“ m-a Întrebat Într-o seară Olaf, În timp ce, la un pahar de bitter, Îi vorbeam despre necazurile solitudinii și despre lipsa unui element feminin cu care să Împărtășesc cele câteva senzații amoroase rămase În contul deschis cândva la banca vieții. Vorbele lui m-au luat prin surprindere. După zeci de ani petrecuți Într-o firmă de contabilitate, priveam computerul mai degrabă ca pe-un coleg de birou cu care să Împarți
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
restaurantul virtual feastforlovers.net. Am comandat pleoape de struț fierte În calvados și soté de gutui gratinat În pene de gâscă, iar ca desert, un măr albastru de Dominica. În timp ce amândoi salivam cu spor, așteptând ca programul culinar să livreze senzațiile gustative corespunzătoare, am Început să sporovăim despre vreme. La Mya, În San José, erau 108 grade Fahrenheit, la mine, - 18 grade Celsius și ningea viscolit. Ea purta o superbă rochie de seară, care-i lăsa brațele și spatele goale, eu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a devenit mai lătăreață, ca o halbă de bere cu capac, ceea ce nu i-a ciobit Însă din sex-appeal. Când am Întins mâna s-o ating, imaginea s-a tulburat, fragmentându-se În mii de așchii de cristal, și, În loc de senzația proaspătă a sânului marmoreean, am simțit arsura caloriferului. Am Încercat să-i prind coapsa, dar am răsturnat un ghiveci cu un cactus gigantic. Când m-am Întors, Amy vocifera cu o voce groasă, ca de autocamion Kamaz, agitându-și pumnul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
văd marginea draperiei vibrând ușor, la lungi răstimpuri, ca și cum În spatele ei cineva și-ar ține răsuflarea, fiind totuși obligat să expire și să inspire la câteva minute. Simt curentul, dar nu mă deranjează. Sunt mulți ani de când nu mai știu senzația unei cefe Înțepenite sau mușcătura durerii de șale. Îmi amintesc Însă mirosul mentolat și alunecarea degetelor tale peste vertebre, ca o familie de animale moi În căutarea culcușului, faptul că Încălzeai crema În palmă și suflai peste ea, ca și cum ai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mele goale au tresărit ca două urechi de elefant care-și apără posesorul de insecte. Cum tehnica Întrebărilor părea să aibă succes, am continuat: — Mai exact, cum a-ncercat? — În câteva dintre nopțile trecute, m-am trezit din somn cu senzația clară a unei prezențe străine În casă. Am chemat bodyguarzii și au verificat peste tot, dar n-au găsit nimic. Noaptea trecută, Însă, am văzut o siluetă Întunecată ieșind din dormitorul meu. Din nou, nici o urmă, cu excepția oglinzii din baie
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a Început să-mi bâzâie supărător pe lângă ureche. Cu un reflex care i-ar fi stârnit ropote de aplauze și celui mai antrenat călugăr shaolin, am prins-o În podul palmei. Eram gata să arunc pe jos leșul, când o senzație ciudată m-a curentat. Musca era zgrunțuroasă la pipăit și prea grea pentru o insectă. Am pus-o pe masă și am privit-o cu atenție prin dispozitivul optic. În repaus și cu măruntaiele la vedere, semăna cu o insectă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Cristian Teodorescu De cele mai multe ori cărțile "de notație" mă panichează. Îmi dau un fel de claustrofobie temporală: simt că pătrund într-un timp care stă. După-amiaza de sîmbătă a lui Valeriu Cristea mi-a stîrnit o asemenea senzație nelămurită în 1988 cînd am citit-o. I-am spus asta autorului, cu care plecam de multe ori împreună, de la redacția României literare pînă în stația de tramvai. În loc să-i descriu starea pe care mi-o indusese cartea, i-am
Ce era în ultimele bagaje ale lui Valeriu Cristea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9173_a_10498]
-
și în căpușe. Aproape un fel de religie a comportamentului onest, vasăzică. Cu precizarea că lucrul se produce cu o înaltă tehnică psihologică. Se minte..., se va minți cu o sumedenie de idei mascate cât mai bine, spre a crea senzația aceea de adevăr umbrit. Ceea ce nu reușesc, deși vor și ei, regimurile totalitare, cu ideologiile lor în sens unic, direcționate o dată pentru totdeauna în unul și același sens. Am trăit această prefăcătorie. Dar ea nu se compară cu ceea ce afirmă
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
Gheorghe Grigurcu Analizele consacrate marilor autori pot da uneori senzația de saturație. S-ar părea că totul a fost spus în privința lor, nerămînînd de făcut celor ce se mai încumetă a-i aborda decît calea suficient de ingrată a repetiției care lesne se înfundă în encomiu convențional, în didacticism. De
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
instrumentalismul lui Macedonski. O muzică de clopot, la a cărei măsură trebuia să se conformeze poezia. Undeva peste, în sferele îndepărtate ale non-înțelegerii, unde muzica, deși respinge - "castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!" - tot ce ține de impurele senzații, se transmite tot printr-un fel de senzorialitate, e filozofia muzicală a lui Barbu. O filozofie, de fapt, supramuzicală, ca gasteropodele. Muzica de prăbușire, de "înșurupare", însoțește, jazz metafizic, nunțile necesare. De aici, și din cîte-un Morgenstimmung rătăcit într-o
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
un super-ego descifrat cel mai adesea fals ca o trăsătură megalomanică, dar care, de fapt, trădează mai degrabă o oarbă credință în literatură, mai ales în subspecia numită roman", iar pe de altă parte, "comerciant - în sensul de colportor de senzații, idei, vești și false istorii, ins sensibil la o largă clientelă, apt, se pare, de a se reface de fiecare dată când casa sa e declarată în stare de faliment" (p. 6, în volumul I). Se află aici miezul unei
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
cînd, peste un haos ce pare inextricabil, o minte vine și-și pune amprenta interpretării proprii, luminînd dintr-o dată o vînzoleală de fapte în care, pînă la apariția acelui principiu de interpretare, domnea o beznă compactă. Și chiar aceasta e senzația pe care ți-o lasă acest fizician modern, născut în 11 mai 1918 la New York, și mort 70 de ani mai tîrziu, pe 15 februarie 1988: că prelegerile lui sunt agenți de instituire a ordinii în lume; într-un loc
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
descifrat (și în Manuscriptum câteva cuvinte au fost înlocuite prin sintagma "indescifrabil"). Dar cred că cele mai multe trebuie puse pe seama culegerii și a corecturii. Iar una din cele mai dezagreabile este, mi se pare, aceea care a intervenit atunci când în descrierea "senzației de fericire" produsă lui N . Steinhardt de un concert și o slujbă religioasă la Biserica Neagră din Brașov, în loc de "predică" a apărut "pudică". (în schimb, d. Roatiș a luat drept bună o lectură total greșită apărută în Manuscriptum, unde în loc de
Primim by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9212_a_10537]
-
ca un dulce coșmar". Tania Radu, în 1995, releva "romantismul dezabuzării". Dan C. Mihăilescu, în 1998, desemna nota caracteristică prin sintagma: "proza de "urât și mizerie". Mai recent, Paul Cernat, referindu-se chiar la Proorocii Ierusalimului, remarca epicul pur și senzația copleșitoare de viață, arătând că narațiunea "are ceva din ampla respirație a prozei ruse și din caracterul cinematografic al prozei americane", realizând o "developare a subteranelor condiției umane". În ceea ce mă privește, aș prefera să folosesc și să impun noțiunea
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
Editură Humanitas a publicat recent ediția românească a romanului Irinei Egli, Terre salée. Excelenta traducere realizată de Adina Cobuz pune, de minune, în evidență impresionantul suflu epic al autoarei. Energiile contrare care se izbesc uneori, în interiorul aceleiași fraze, totul emană senzație densă de straniu. Amestecul de voluptate și moarte, frica de continua amenințare a fatalității, revelația micimii ființei umane, zdrobite sub lespedea Destinului sunt elemente definitorii ale scrisului Irinei Egli. Pământ pustiu (titlul versiunii în limba română a romanului Terre salée
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
zero). Multe tablouri sunt bune numai de aruncat la coș, chestii fără relevanță, dar nu se-ndură. Și dă-i iar pe FF și rewind, fast din nou, zoom, copy și paste la greu. Tot inventariază și categorisește detalii cotidiene, senzații - științific, cu metodă. Cea mai stufoasă, clasa Foto, cu subdiviziunile ei - Memoria contingenței, Vise și viziuni, Eterice și Întâmplări din realitatea imediată. De aici la un moment dat ar putea selecta câteva serii magnifice, cu care să-i pună în
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
se mira ea Însăși cum e posibil să-l asculte cu atîta atenție și totuși să nu audă ce spune. Ca să se poată concentra, ar fi trebuit mai Întîi să urineze, dar Întîrzia să se ridice, căci În acest stadiu senzația Îi provoca o ușoară excitație sexuală. Poate că tocmai această senzație o Împiedica să-l audă pe John. În schimb, Îl vedea pe Vic În pat cu Lenutza, sub o plapumă roșie, pradă voluptăților adulterului În brațele ei fragile și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
atîta atenție și totuși să nu audă ce spune. Ca să se poată concentra, ar fi trebuit mai Întîi să urineze, dar Întîrzia să se ridice, căci În acest stadiu senzația Îi provoca o ușoară excitație sexuală. Poate că tocmai această senzație o Împiedica să-l audă pe John. În schimb, Îl vedea pe Vic În pat cu Lenutza, sub o plapumă roșie, pradă voluptăților adulterului În brațele ei fragile și reci, Îi vedea apoi Îmbrățișați sau goi, În poziții dintre cele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o văzu Înroșindu-se toată, pe urmă roșeața obrajilor viră cumva spre violet, o culoare care semăna foarte mult cu a copertelor acelei cărți. Mai tîrziu, Christina Îi va mărturisi că simțise un mare gol În abdomen, Însoțit de o senzație de slăbiciune - și se temuse că va leșina. Ceea ce, din fericire nu se Întîmplă. Atunci cînd simțea că urmează să leșine, Christina Își repeta În gînd fraza pe care o citise În copilărie Într-un roman intitulat Eroii nu mor
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În acest local infect și Își alesese drept interlocutor acest român imbecil. Votca i se evaporase din stomac, lăsînd În urmă, prin efectul de cavitație, un fel de vacuum uleios care i se ridica uneori pînă În gît, provocîndu-i o senzație de vomă. Îi venea să-și scoată limba și să se uite la ea. În loc de asta, se ridică de la masă și, fără a spune un cuvînt, se Îndreptă, clătinîndu-se, spre toaletă. Unul din tipii de la masa vecină Îl urmă. După ce
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fost o Înțelegere prealabilă, ca să se recunoască Între ei... — Nu a fost nici o Înțelegere. S-au Îmbrăcat astfel fără să știe de ce. De fapt, În noaptea precedentă visaseră că le e frig. Mai precis, dispozitivul meu le-a indus acea senzație de frig și le-a menținut-o În subconștient atîta timp cît a fost nevoie. Pentru orice observator lucid, este cel puțin straniu, și În orice caz inexplicabil, cum o neînsemnată măsură administrativă aplicată de autorități În cazul unui pastor
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
e zi sau noapte. Poate că nici nu-l interesa. Își amintea cu deosebită claritate discuția lui cu Michel, ca și cum s-ar fi petrecut cu doar cîteva minute mai devreme. Avea impresia că știe precis ce ar urma să facă, senzație care Îi procura, la rîndul ei, o mare Încredere În sine. GÎndurile i se Înșiruiau Într-o ordine reconfortantă. Mintea Îi era ca o cameră dereticată de curînd, bine luminată și cu puține obiecte. Se aflau acolo niște eprubete Înșirate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
căci privirea se duce dincolo de el, mult mai departe, și vede o mulțime lucruri inexistente, ocolind obiectul care-i stă În cale fără contur, lipsit de culoare, transparent, dizolvat În fantomele reveriei. Era un fel de amețeală plăcută, asemănătoare Întrucîtva senzației de plutire sau de zbor, adică implicînd pericolul permanent al căderii. Nu se mai temea de Michel. Dimpotrivă, Îl iubea și ar fi vrut să-l Îmbrățișeze ca pe un frate, deși acesta părea să nu se fi trezit Încă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trebuit să recunosc că prezența lui avea și un mic avantaj. Mă scutea de a relua discuția cu Meluța, pe o temă oricum neplăcută. Nu știu la ce s-a gîndit ea tot drumul, Însă Îi simțeam ostilitatea. Aveam aceeași senzație de penibil și de ciudă pe care o mai avusesem cu cîteva luni În urmă, cînd o educatoare cu care mă culcasem de cîteva ori mă anunțase că a rămas Însărcinată. Era nemăritată și Încerca, În acest fel, să forțeze
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
susținu pe neașteptate Pablo. — Folosit drept antenă pentru emisia În jurul insulei a undelor unui ecran de invi-zi bilitate! completă Bazil, Împleticindu-și un pic limba la ultimul cuvînt. E vorba de un zgomot electromagnetic care determină alterarea percepției prin modificarea senzațiilor și reprezentărilor empirice. Ce spun eu acum nu-s gogoși, există studii serioase pe această temă, n-ai decît să le citești. Dintr-o dată m-am relaxat, dîndu-mi seama că nu avea rost să contrazic un om beat. Era mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]