5,139 matches
-
sensi tiva în aliquo șui quodammodo rationi coniungitur (ÎI Super Sent., d. 24, q. 2, a. 1, ad 3.). De exemplu, cum spune Dionisie: natură inferioară, prin partea ei cea mai înaltă, atinge [natură] superioară în partea ei inferioară; natură senzorială este unită într-un anumit mod cu rațiunea. Puterea cogitativa este o putere intermediară, este elemen tul cel mai înalt al părții senzoriale care atinge partea inferioară a intelectului. În Summa theologiae (I, q. 78, deoarece ordinea implică referință la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Dionisie: natură inferioară, prin partea ei cea mai înaltă, atinge [natură] superioară în partea ei inferioară; natură senzorială este unită într-un anumit mod cu rațiunea. Puterea cogitativa este o putere intermediară, este elemen tul cel mai înalt al părții senzoriale care atinge partea inferioară a intelectului. În Summa theologiae (I, q. 78, deoarece ordinea implică referință la un principiu, la intelect sau la origine. Pentru aceasta, a se vedea S. th. (I, q. 42, a. 3, co.): Respondeo dicendum quod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că exis tând sub o natură comună, anume cea de om. Tot dato rita puterii cogitative, atenția este direcționată către acest individual, si nu altul, fixându-l într-un timp și spațiu precis, în acest fel fundamentându-se și memoria senzorială. Și totuși, chiar dacă puterea cogitativa este cea care reușește să transmită intelectului informații despre obiectele individuale, nu ea este cea care le gândește, ci intelectul a să nu uităm că vorbim totuși despre un simț interior! Dar, pentru a putea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ceea ce avea caracteristicile unei cafele, ar descoperi că, în loc de o cafea bună, în ceașcă se află un lichid care îi provoacă dureri de cap și amețeli? În subcapitolul următor voi răspunde la această întrebare analizând felul în care funcționează memoria senzorială, potrivit lui Toma din Aquino. 3.3. Memoria senzorială Cum toate simțurile și puterile aparțin unei persoane anume, între ele se stabilesc anumite relații, în lipsa cărora cunoașterea nu ar avea loc sau, în cel mai bun caz, cunoașterea ar fi deficiență
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în loc de o cafea bună, în ceașcă se află un lichid care îi provoacă dureri de cap și amețeli? În subcapitolul următor voi răspunde la această întrebare analizând felul în care funcționează memoria senzorială, potrivit lui Toma din Aquino. 3.3. Memoria senzorială Cum toate simțurile și puterile aparțin unei persoane anume, între ele se stabilesc anumite relații, în lipsa cărora cunoașterea nu ar avea loc sau, în cel mai bun caz, cunoașterea ar fi deficiență. În această logică, senzațiile prove nite de la puterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceasta este [faptul] că începutul reamintirii la animale se face prin intermediul unei astfel de intenții, de exemplu ceea ce este nociv sau benefic. Și chiar natură trecutului la care are acces memoria se realizează prin intermediul acestei intenții. Observ, așadar, cum memoria senzorială este o putere care are capacitatea de a stoca și de a relua experiențe care se încadrează în categoria experiențelor nocive sau dezirabile, oferind subiectului în cauză, fie el om sau animal, percepția trecutului. Spre exemplu, dacă o oaie întâlnește
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anumit lucru, așadar, acum, pentru a evita consecințe nefaste, trebuie să acționeze, preferabil la fel, de vreme ce are șansa de a întâlni, pentru a doua oară în viața sa, un lup. În cazul animalelor, este relativ ușor de urmărit manifestarea memoriei senzoriale, dar cum anume se manifestă această în cazul oamenilor? Pe langă capacitatea de a stoca impresiile provenite de la puterea cogitativa și de a recunoaște experiențele trecute, oamenii mai au și capacitatea re amintirii unor senzații. Această din urmă abilitate umană
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de la acest nivel, respectiv imaginile, dar despre ele voi discuta după ce voi arăta ce anume i se întâmplă băutorului de cafea în etapa imaginației. Spuneam că X, în momentul în care ia contact cu cafeaua, primește o serie de informații senzoriale referitoare la temperatura, forma, culoarea, textura și gustul lichidului energizant. Simțul comun adună la un loc toate aceste forme sensibile astfel încât X devine conștient de apartenență celor pe care le simte la un singur obiect, pe care, cu ajutorul puterii cogitative
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se poate împlini, în lipsa imaginilor (phantasmata). Afirmația este una foarte tare: fără aceste entități intermediare care populează trei dintre simțurile interne (imaginația, puterea cogitativa și memoria) nu poate exista cunoaștere; fără ele nivelul la care se rămâne este unul pur senzorial. To tuși, de ce anume cunoașterea nu este cu putință în absență imaginilor? Care este rolul pe care acestea îl înde plinesc în procesul cunoașterii? Joacă ele un rol asemănător rolului jucat de speciile sensibile? Au ele doar un rol cauzal
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
extramental, cât și în mintea mea, rezultă că au o dublă existența în obiect, unde îndeplinesc rolul de principiu structurant, și în imagine, unde asigura conținutul cognitiv. Oare nu cumva, asigurând conținutul cognitiv, imaginile sunt obiecte ale vreunei puteri cognitive senzoriale sau în telec tive? În Quaestiones disputatae de anima, Toma din Aquino afirmă: (ÎI.4.2.) Ad octavum dicendum quod phantasmata non sunt obiectă intellectus nisi secundum quod fiunt intelligibilia actu per lumen intellectus agentis (Q. de anim., a. 15
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de lumea înconjurătoare. Eleonore Stump, încercând să explice rolul imaginilor în procesul cunoașterii umane, propune un exemplu foarte sugestiv: în lipsă imaginilor ne-am comportă asemenea pacienților care suferă de „vedere oarbă“, care, deși au capacitatea de a recepta impulsurile senzoriale și datele vizuale transmise de obiecte, nu au capacitatea de a le transmite mai departe cortexului; altfel spus, desi imaginile obiectelor extramentale sunt percepute, ele nu sunt conștientizate. Pacienții care suferă de „vedere oarbă“ fie nu recunosc fețele oamenilor, fie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
au perceput culoarea, forma, textura, dimensiunea, aroma, mirosul și gustul unui obiect extramental, simțul comun preia toate aceste informații, toate aceste forme accidentale care traduc călita tile obiectelor, si le pune laolaltă, acționând asemenea unei pâlnii prin care toate datele senzoriale disparate sunt adunate la un loc. Farfuria în care se scurge tot acest melanj formal este puterea cogitativa, care are capacitatea de a alcătui, împreună cu imaginația, entitățile intermediare care populează acest nivel secund al cunoașterii, si anume imaginile care sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
loc. Farfuria în care se scurge tot acest melanj formal este puterea cogitativa, care are capacitatea de a alcătui, împreună cu imaginația, entitățile intermediare care populează acest nivel secund al cunoașterii, si anume imaginile care sunt mai apoi stocate în memoria senzorială. Aceste imagini trebuie înțelese, așa cum spuneam, nu asemenea unor imagini pictografice, ci într-un sens mai larg, asemenea unor imagini care cuprind și informații auditive, tactile, gustative etc. Între puterile cognitive și imagini se instaurează o relație cauzala, iar când
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? După cum a putut fi observat până acum, atunci când Toma din Aquino discuta despre obiectele stă rilor mentale, cănd prezintă procesul cunoașterii umane, o face proiectând un sistem de etape succesive. Speciile sensibile sau formele senzoriale, care transmit proprietățile obiectelor extramentale, sunt receptate de către simțurile externe ale subiectului cunos câtor. Pornind de la datele furnizate de simțurile externe, simțurile interne ale subiectul cunoscător formează o imagine (phantasma) a obiectului perceput. Până în acest moment al procesului cunoașterii, datele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
au un caracter actual inteligibil, ci unul potențial inteligibil. Din acest motiv, caracterul inteligibil al formelor, al imaginilor, trebuie să fie actualizat. În același timp, nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este cel care se află tot timpul în act și care se ocupă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nuanță de anterioritate termenului lângă care stă; (2) râdă cină intelligo este folosită, în acest caz, deoarece activitatea se desfășoară la nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în acest caz, deoarece activitatea se desfășoară la nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului inteli gi bil al speciilor pentru a putea fi receptate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
naive a realismului, de felul realismului (I.A.1), chiar plecând de la identitatea dintre speciile inteligibile și concept. Eleonore Stump, în cartea pe care o dedică lui Toma din Aquino, tratează conceptul ca fiind analog, la nivelul intelectiv, cu imaginea senzorială. Abstragerea speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în momentul în care speciile inteligibile sunt transformate într-o intenție intelectiva, un concept, care permite intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept este co respondentul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectul propriu al cunoașterii, atunci primul obiect reprezintă universaliile, iar cel propriu esențele obiectelor hilemorfice. Totuși, cineva familiarizat cu manieră în care scrie Toma din Aquino ar putea căuta o anumita simetrie între cele două niveluri ale cunoașterii a nivelul senzorial și nivelul în te lectiv a și, astfel, având ideea de simetrie în minte, să ridice următoarea întrebare: de ce Toma din Aquino nu are nevoie de o entitate intermediară, similară conceptului, la nivelul senzorial? Pentru a nu întârzia în acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
două niveluri ale cunoașterii a nivelul senzorial și nivelul în te lectiv a și, astfel, având ideea de simetrie în minte, să ridice următoarea întrebare: de ce Toma din Aquino nu are nevoie de o entitate intermediară, similară conceptului, la nivelul senzorial? Pentru a nu întârzia în acest loc, spun doar că diferența dintre nivelul intelectiv și cel senzorial constă în faptul că simțurile au posibilitatea unui contact direct cu obiectele lor proprii, pentru că sunt ca atare în lumea reală, astfel încât introducerea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de simetrie în minte, să ridice următoarea întrebare: de ce Toma din Aquino nu are nevoie de o entitate intermediară, similară conceptului, la nivelul senzorial? Pentru a nu întârzia în acest loc, spun doar că diferența dintre nivelul intelectiv și cel senzorial constă în faptul că simțurile au posibilitatea unui contact direct cu obiectele lor proprii, pentru că sunt ca atare în lumea reală, astfel încât introducerea unei entități cognitive intermediare la nivelul simțurilor nu ar fi decât un adaos inutil. Din ceea ce am
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în intellectu. Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). În partea senzorială sunt efectuate două operații. Una [este] doar în acord cu schimbarea, si, în felul acesta, operația simțurilor are loc prin schimbarea provenită de la obiectul sensibil. Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
În fond, intrebarea sub semnul căreia stă demersul acestui subcapitol ridică problema funcției pe care o îndeplinesc toate entitățile intermediare în procesul de cunoaștere. Sunt entitățile intermediare cele care cauzeaza procesul cunoașterii prin asimilarea lor? Sau pentru a putea cunoaște, senzorial sau intelectiv, un obiect extramental este necesara transformarea acestor entita ți în obiecte prime ale cunoașterii? Îndeplinesc entitățile intermediare aceeași funcție pe tot parcursul procesului de cunoaștere sau nu? Pentru a putea oferi un raspuns acestor întrebări, voi începe prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dimpotrivă, măi multora. De pildă, speciile sensibile nu pot fi receptate de către intelectul agent, cum nici speciile inteligibile nu pot fi receptate de către vreun simt intern sau extern, pe când la imagini au acces toate simțurile interne. Așa cum pentru fiecare obiect senzorial propriu există câte un simț extern pe măsură, la fel pentru fiecare tip de entitate intermediară aferentă obiectului senzioral există o anumită putere care o poate percepe. Între speciile sensibile și simțurile externe există o concordanță, ceea ce înseamnă că văzul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deci și speciile sensibile care le transmit, au două instantieri diferite (dublă existența), în obiectul extramental și în organele de simt. Dat fiind faptul că speciile sensibile nu pot fi reificate, că nu pot deveni obiectele prime ale puterilor cognitive senzoriale, deoarece, dacă ar deveni, tot ceea ce am cunoaște ar fi contaminat de subiectivism, rezultă că ele nu pot juca un rol cognitiv în procesul cunoașterii, ci doar unul cauzal. Această concluzie la care am ajuns și mai sus, în urma unor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]