3,823 matches
-
ale căror bunuri au fost atribuite în folosință gratuită, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 , pe toată perioada de valabilitate a contractelor de atribuire a folosinței gratuite. Astfel fiind, dispozițiile legale examinate încalcă principiul constituțional al separației puterilor în stat, principiu care, fără să fie formulat textual, rezultă, în mod evident, așa cum a stabilit Curtea în jurisprudența să, din contextul prevederilor constituționale referitoare la organizarea și atribuțiile autorităților publice. Totodată aceste prevederi contravin și dispozițiilor art. 21
DECIZIE nr. 259 din 24 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinţei gratuite şi a investiţiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, ingrasarii şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 78/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151248_a_152577]
-
celor cărora li s-au dat în folosință gratuită pentru 5 ani, la expirarea acestui termen, la un preț echivalent cu 10% din valoarea bunurilor respective la momentul atribuirii ��n folosință gratuită. În legătură cu critică de neconstituționalitate bazată pe susținerea încălcării separației puterilor în stat și a accesului liber la justiție, în cazul suspendării cursului judecății unor cauze aflate în fața justiției ori a executării hotărârilor judecătorești definitive, este de remarcat că, în jurisprudența să, Curtea Constituțională a stabilit că asemenea procedee din partea
DECIZIE nr. 259 din 24 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinţei gratuite şi a investiţiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, ingrasarii şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 78/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151248_a_152577]
-
obiectul art. 1 din legea în discuție, precum și executarea hotărârilor judecătorești definitive pronunțate cu privire la asemenea bunuri". Cu privire la această prevedere a legii, Curtea a stabilit, în considerentele deciziei, ca "încalcă raporturile constituționale dintre puterea legislativă și cea judecătorească", întrucat "în virtutea principiului separației puterilor în stat, Parlamentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiției". De asemenea, Curtea a reținut că "o imixtiune a puterii legislative care ar pune autoritatea judecătorească în imposibilitatea de a funcționa, chiar dacă numai cu referire
DECIZIE nr. 259 din 24 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinţei gratuite şi a investiţiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, ingrasarii şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 78/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151248_a_152577]
-
2000, Curtea Constituțională a reținut că "o prevedere legală prin care s-ar interzice - fie și numai temporar - executarea unei hotărâri judecătorești ar reprezenta o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiției, fiind contrară principiului constituțional al separației puterilor în stat". Aceste considerente își păstrează valabilitatea și în cauză de față. Este adevărat că, prin mai multe decizii, Curtea Constituțională s-a pronunțat recent asupra dispozițiilor art. III din Ordonanță Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea și completarea
DECIZIE nr. 259 din 24 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinţei gratuite şi a investiţiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, ingrasarii şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 78/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151248_a_152577]
-
Guvernului nr. 38/2002 , aprobată și modificată prin Legea nr. 82/2003 , stabilind, cu majoritate de voturi, ca acestea sunt constituționale, constituie prin nuanțările făcute, în realitate, nu o abatere de la jurisprudența Curții Constituționale, ci o consolidare a acesteia cu privire la separația puterilor în stat și la accesul liber la justiție. Astfel, Curtea Constituțională a reținut, în esență, prin deciziile referitoare la art. III din Ordonanță Guvernului nr. 38/2002 , aprobată și modificată prin Legea nr. 82/2003 , ca acest text nu
DECIZIE nr. 259 din 24 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinţei gratuite şi a investiţiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, ingrasarii şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 78/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151248_a_152577]
-
GENERALE 1. Premise Realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient reprezintă o condiție necesară pentru supremația legii și a principiilor statului de drept. Măsurile de consolidare a independenței sistemului judiciar trebuie să ducă nu numai la afirmarea principiului separației puterilor în stat, dar și la aplicarea acestuia în practică. Reforma sistemului judiciar implică restructurarea instituțională, reformarea mentalităților care stau la baza funcționării sistemului actual, precum și eforturi financiare care trebuie asumate. Realizarea procesului de reformă este o prioritate a Guvernului
HOTĂRÂRE nr. 232 din 30 martie 2005 privind aprobarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166347_a_167676]
-
acesteia pentru perioada 2005 - 2007. 2. Principii Fundamentale Fiecare acțiune cuprinsă în prezenta Strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unui sistem judiciar modern: ▼ consolidarea statului de drept și a supremației legii; ▼ garantarea unei reale separații și a echilibrului puterilor în stat, prin consolidarea independenței puterii judecătorești; ▼ adoptarea celor mai bune practici europene legate de funcționarea sistemului judiciar; ▼ asigurarea transparenței actului de justiție; ▼ consolidarea dialogului cu societatea civilă și implicarea acesteia în procesul de reformă; ▼ crearea
HOTĂRÂRE nr. 232 din 30 martie 2005 privind aprobarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166347_a_167676]
-
GENERALE 1. Premise Realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient reprezintă o condiție necesară pentru supremația legii și a principiilor statului de drept. Măsurile de consolidare a independenței sistemului judiciar trebuie să ducă nu numai la afirmarea principiului separației puterilor în stat, dar și la aplicarea acestuia în practică. Reforma sistemului judiciar implică restructurarea instituțională, reformarea mentalităților care stau la baza funcționării sistemului actual, precum și eforturi financiare care trebuie asumate. Realizarea procesului de reformă este o prioritate a Guvernului
STRATEGIA DE REFORMĂ din 30 martie 2005 a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166348_a_167677]
-
acesteia pentru perioada 2005 - 2007. 2. Principii Fundamentale Fiecare acțiune cuprinsă în prezenta Strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unui sistem judiciar modern: ▼ consolidarea statului de drept și a supremației legii; ▼ garantarea unei reale separații și a echilibrului puterilor în stat, prin consolidarea independenței puterii judecătorești; ▼ adoptarea celor mai bune practici europene legate de funcționarea sistemului judiciar; ▼ asigurarea transparenței actului de justiție; ▼ consolidarea dialogului cu societatea civilă și implicarea acesteia în procesul de reformă; ▼ crearea
STRATEGIA DE REFORMĂ din 30 martie 2005 a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166348_a_167677]
-
subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unui sistem judiciar modern: Principiul statului de drept, pe baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat. Principiul bunei guvernări, conform căruia Guvernul trebuie să-și stabilească acțiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite și de calitate și să aibă capacitatea și flexibilitatea de a răspunde rapid necesităților sociale. Principiul responsabilității, care
HOTĂRÂRE nr. 231 din 30 martie 2005 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166245_a_167574]
-
subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unui sistem judiciar modern: Principiul statului de drept, pe baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat. Principiul bunei guvernări, conform căruia Guvernul trebuie să-și stabilească acțiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite și de calitate și să aibă capacitatea și flexibilitatea de a răspunde rapid necesităților sociale. Principiul responsabilității, care
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE din 30 martie 2005 pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166246_a_167575]
-
nu există vreuna dintre situațiile cerute de art. 53 din Constituția României revizuită, pentru a fi posibilă restrângerea exercițiului acestor drepturi. De asemenea, potrivit opiniei instanțelor, prin suspendarea și prelungirea suspendării urmată de anularea dreptului câștigat este încălcat și principiul separației puterilor în stat. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 56 din 1 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , precum şi a celor ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166068_a_167397]
-
agenților economici specializați și autorizați pentru valorificarea deșeurilor industriale reciclabile, Curtea a reținut, cu același prilej, că, potrivit competenței sale, astfel cum este ea prevăzută în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , și respectând principiul constituțional al separației puterilor, instanța de contencios constituțional nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului și nici nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra înțelesului ei contrar Constituției. Curtea apreciază că în prezenta
DECIZIE nr. 14 din 20 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166105_a_167434]
-
16 alin. (1^2) din Legea nr. 137/2002 , întrucat măsură suspendării acțiunilor judiciare și extrajudiciare prevăzută de acest text legal limitează accesul liber la justiție, contravenind astfel prevederilor art. 21 din Legea fundamentală și, totodată, încalcă principiul constituțional al separației puterilor în stat. În ceea ce privește dispozițiile art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 , reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca fiind neîntemeiată, întrucat legiuitorul, în virtutea art. 51 din Constituție, poate institui anumite excepții de la dispozițiile Ordonanței de
DECIZIE nr. 365 din 30 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1^2) şi (1^3), precum şi ale art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, dispoziţii introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 208/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153430_a_154759]
-
și executarea titlurilor executorii, ca element esențial al disciplinei și politicii financiare a statului". În sfârșit, se susține că "specializarea funcțională și delimitarea atribuțiilor ce revin diferitelor categorii de autorități publice constituie o cerință constituțională ce rezultă din rigorile principiului separației puterilor în stat, care ar fi astfel încălcat". Curtea de Apel București - Secția contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate a art. 2 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 este întemeiată, întrucât textul poate fi interpretat în sensul că
DECIZIE nr. 463 din 4 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) şi ale art. 19 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 77/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155168_a_156497]
-
și instituțiile publice, statul nu are o asemenea participare, astfel încât persoanele juridice respective nu fac parte din sectorul public. [...] Specializarea funcțională și delimitarea atribuțiilor ce revin diferitelor categorii de autorități publice constituie o cerință constituțională ce rezultă din rigorile principiului separației puterilor în stat. De aceea, competenței administrației publice, în speță a organelor din sistemul Ministerului Finanțelor, așa cum este stabilită prin Ordonanța Guvernului nr. 70/1997 , nu i se poate substitui, în ipoteza prevăzută de art. 19 lit. d) din Legea
DECIZIE nr. 463 din 4 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) şi ale art. 19 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 77/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155168_a_156497]
-
nu-i conferă această posibilitate atâta vreme cât doar Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate ce poate dispune cu privire la sancționarea judecătorilor. Curtea de Apel Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât textele criticate înfrâng prevederile constituționale invocate, precum și principiul separației puterilor în stat. Astfel, independența și inamovibilitatea judecătorilor reprezintă o garanție pentru o bună administrare a justiției și, în egală măsură, un mijloc de protecție în fața oricărei ingerințe de ordin politic sau administrativ. Prin posibilitatea ministrului justiției de a emite
DECIZIE nr. 4 din 13 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155559_a_156888]
-
garanție pentru o bună administrare a justiției și, în egală măsură, un mijloc de protecție în fața oricărei ingerințe de ordin politic sau administrativ. Prin posibilitatea ministrului justiției de a emite avizul pentru cercetarea magistraților se aduce atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, deoarece acesta este membru al guvernului, care face parte din autoritatea executivă. Mai mult decât atât, în opinia instanței textul contestat excede nepermis dispozițiilor constituționale, întrucât doar Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de consiliu de disciplină
DECIZIE nr. 4 din 13 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155559_a_156888]
-
Art. 12 alin. (1) teza a doua: Judecata se face în regim de urgență, cu participarea reprezentantului Ministerului Public." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 125, art. 11, art. 20 și principiul separației puterilor în stat din Constituția României, precum și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. După aprobarea Legii de revizuire a Constituției României, Constituția a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 33 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1^1) teza a doua şi art. 12 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 506/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155594_a_156923]
-
României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile constituționale invocate fiind cuprinse în art. 126, art. 11, art. 20 și art. 1 alin. (4), cu următorul conținut: - Art. 1 alin. (4) din Constituție: "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale."; - Art. 11 din Constituție: "(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament
DECIZIE nr. 33 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1^1) teza a doua şi art. 12 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 506/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155594_a_156923]
-
ce pot fi soluționate pe această cale și înlăturarea cheltuielilor de judecată. Așa fiind, existența organelor administrative de jurisdicție nu poate să ducă la înlăturarea intervenției instanțelor judecătorești, în condițiile stabilite de lege. Această consecință rezultă și din exigențele principiului separației puterilor în stat care, în ceea ce privește relația dintre administrația publică și autoritatea judecătorească, exclude posibilitatea ca un organ al administrației publice, chiar cu caracter jurisdicțional, să se substituie autorității judecătorești. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Faptul că
DECIZIE nr. 34 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 şi ale art. 63 lit. i) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155619_a_156948]
-
aplicarea ordonanței, prevederi potrivit cărora contestațiile împotriva modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru se soluționează prin dispoziție motivată a primarului, iar împotriva acesteia se poate introduce acțiune la judecătorie, "sunt neconstituționale în raport cu principiile constituționale ale independenței justiției și separației puterilor în stat, precum și cu jurisprudența instanței de contencios constituțional". În sprijinul acestor susțineri se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 127 din 17 martie 2003 . Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile
DECIZIE nr. 28 din 27 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor pct. 61.01 din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155650_a_156979]
-
și revine, în exclusivitate, instanței judecătorești învestite cu soluționarea pricinii", astfel că prin "darea în competența unor autorități ale administrației publice a soluționării contestațiilor împotriva modului de stabilire, de către instanța de judecată, a taxei judiciare de timbru" se încalcă principiul separației puterilor în stat consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și, implicit, prevederile constituționale ale art. 126 alin. (1). Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul
DECIZIE nr. 28 din 27 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor pct. 61.01 din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155650_a_156979]
-
prin Legea de revizuire a Constituției nr. 429/2003 , și ale art. 125 alin. (1), modificat prin aceeași lege și devenit art. 126 alin. (1) din Constituția republicată, dispoziții care prevăd: - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale."; - Art. 126 alin. (1): "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege." Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că
DECIZIE nr. 28 din 27 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor pct. 61.01 din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155650_a_156979]
-
Finanțelor Publice, conform cărora se soluționau, potrivit dispozițiilor ordonanței, "și contestațiile împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru". În motivarea deciziei, Curtea a reținut că dispoziția legală menționată contravine prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituție și principiului separației puterilor în stat. Curtea a observat că rațiunile care au motivat decizia menționată, prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2001 , subzistă și în cazul dispozițiilor art. 18
DECIZIE nr. 215 din 6 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158730_a_160059]