2,440 matches
-
nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în mers cât și în stațiunea bipedă. Din fascia lata se desprind teci pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul feței profunde a lasciei lata se desprind septuri intermusculare, lateral și medial, prin intermediul cărora se delimitează lojele musculare, anterioară și posterioară. Din dedublarea fasciei late se formează și teaca pentru vasele femurale. FASCIA CRURALĂ (fascia cruris) Fascia crurală este denumită și fascia gambierilor deoarece îmbracă mușchii gambei. Fascia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capului peroneului; - posterior se continuă cu fascia poplitee; - inferior se continuă cu fascia piciorului; - superficial este despărțită de piele prin intermediul țesutului conjunctiv și a celui adipos în care se găsesc vasele și nervii superficiali. Fascia crurală trimite spre profunzime două septuri musculare: unul anterior și altul posterior ceea ce face posibilă formarea a trei loje musculare: una anterioară, una posterioară și una externă. RETINACULELE GÂTULUI PICIORULUI Retinaculele gâtului piciorului sunt îngroșări ale fasciei crurale la nivelul la care tendoanele își schimbă direcția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fiind implicat în situații private. Pariziana simbolizează depășirea cadrului comun al condiției feminine. Modelul tradițional este pentru ea inhibitiv și neinteresant, plictisind-o de moarte și împingând-o la diferite aventuri și extravaganțe: "Cette existence, qui durăit à présent depuis sept ans, sans la fatiguer, sans lui paraître monotone, car elle adorait cette agitation incessante du monde, lui laissait pourtant parfois désirer d'autres choses" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. Că revers al societății de plăcere apare nevroza plictiselii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ans" [Zola, L'Argent, pp.52-53]. 277 "Chaque mardi, Hélène avait à dîner M.Rabaud et l'abbé Jouve. (...) Puis, ces dîners du mardi étaient devenus une véritable institution. Leș convives s'y retorouvaient, comme à un devoir, juste à sept heures sonnantes, avec la même joie tranquille. (...) Le dîner du mardi était le seul événement de la semaine qui mettait en l'air la maison" [Zola, Une page d'amour, p.55, 56]. 278 "C'était une folie d'empiler cinq
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la masă (1982) 235 Străinul (1964) 108, 111, 115, 147, 149-151, 284 Străzile au amintiri (1962) 111, 115 Sub cupola albastră (1962) 116 Subteranul (1967) 111 Ș Șah la rege (1966) 111 Șantaj (1981) 234 Șapte băieți și o ștrengăriță (Sept hommes et une garce) (1967) 116 Șapte zile (1973) 191, 194 T Tată de duminică (1974) 196 Tatăl risipitor (1974) 191-193 The Battle Cry of Peace (1915) 29 Toamna bobocilor (1975) 192, 196-197, 247 Toamna cheyennilor (Cheyenne Autumn) (1964) 188
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular se realizează prin masa miocardului atrial, dar sunt descrise și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dar sunt descrise și căi preferențiale: banda internodală anterioră sau căile internodale anterioră, mijlocie și posterioară. Conducerea în nodul atrio-ventricular implică o întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nodului sinusal, astfel încât până la 75 de ani numărul lor scade semnificativ. Cu vârsta, apar o serie de calcificări, în grade variabile, la nivelul structurilor scheletice ale cordului stâng, care include inelul aortic și cel mitral, corpul fibros central și zona septului interventricular. Datorită relației de proximitate cu aceste structuri, nodul AV, fasciculul His, bifurcația și zona proximală a ramului stâng și ramului drept pot fi afectate de acest proces degenerativ. Ca urmare, intervalul PR se alungește odată cu avansarea în vârstă, ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
ajung să fie unanim recunoscute, încât astăzi Paulescu este descoperitorul de necontestat al hormonului antidiabetic, pancreină denumită de el și insulină cunoscută în limbajul științific și medical internațional (Murray I - Insul/n,:Credit for its isolation, British medical Journal, 13 sept, 16, pg. 651 și Pavel I. - Corespondență în sprijinul priorității lui Paulescu în descoperirea insulinei, Ed. Academiei, Buc. 182). Or acest fapt este inacceptabil și de netolerat în viziunea autorilor cărții, pentru că opiniile lui Paulescu față de anumite realități ale timpului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Autor al volumelor Civilizația greacă și originile democrației, Societatea greacă arhaică și clasică, Cetatea greacă, între real și imaginar, Practica nemuririi. O lectură critică a surselor antice referitoare la geți. În colaborare cu Liana Lupaș, a publicat volumul Commentaire aux SEPT CONTRE THEBES d'Eschyle, lucrare distinsă cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române. Autor a circa 100 studii de specialitate. Catherine Durandin, Zoe Petre, România post 1989 (c) 2008, Editions l'Harmattan (c) 2010, Editura Institutul European Iași, pentru prezenta ediție
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
livres pour l'éducation el la culture civique - publiées à partir de la fin du 18e siècle jusqu'au présent ont constitué le corpus textuel de l'analyse. Il a été basé sur ces primaires sources que nous avons pu reconstruire sept configurations successives de la mémoire collective roumaine pendant les deux derniers siècles de l'existence historique roumain. Une conclusion importante de notre étude est que la forme du passé (c'est à dire, la mémoire historique) suit de près les flux
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
près les flux et reflux de l'idée nationale (et de l'idéologie nationaliste) à travers l'histoire. En termes de la présence de l'idée nationale dans la politique et la culture roumaines, nous avons réussi à délimiter entre les sept configurations de mémoire historique roumaine: a) un état des mémoires collectives distinctes cultivées par chacun des trois pays roumains (la Transylvanie, la Valachie, et la Moldavie) au cours d'une période caractérisée par un patriotisme civique pré-nationaliste qui a duré
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Green, Richard Firth, Further evidence for Chaucer's representation of the Pardoner as a womanizer, în „Medium Aevum”, fall 2002, vol. 71, nr. 2, pp. 307-310. 37. Idem, Chaucer's man of law and collusive recovery, în „Notes and Queries”, Sept 1993, vol. 40, nr. 3, pp. 303-306. 38. Gruenler, Curtis, Desire, Violence and the Passion in Fragment VII of The Canterbury Tales: A Girardian Reading(1), în „Renascence: Essays on Values in Literature”, fall 1999, vol. 52, nr.1, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
74. Masciandaro, Franco, Melchisedech's Novelletta of the Three Rings as Irenic Play (Decameron I.3), în „Forum Italicum”, vol. 37, nr. 1, spring 2003, pp. 2039. 75. Matheson, Lister M., The Legend of Good Women, în „Notes and Queries”, Sept 1997, vol. 44, nr. 3, pp. 382-384. 76. McGrady, Donald, Boccaccio Repeats Himself: Decameron II, 6 and V, 7, în „MLN”, vol. 116, nr. 1, January 2001, pp. 193-197. 77. McWilliam, G.H., Diana's Hunt, Caccia di Diana: Boccaccio's
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ales, în „T of Law's pring 2001 of The Mi r. 2, fall 19 m and pen nd Studies” ic struggle n „Philolo ook of th 4, nr. 1, pp egend of G , nr. 3, pp. of Law's , Sept 1997 of Madonn arterly”, sp Alatiel: A l 2001, pp. the Man of Prologue , 1997, pp. occaccio: 51-353. e confirme . 93-117. ogress. (T . 131, nr. 45 adrid, nr. 4 he Critica Tale: Teac , vol. 28, nr ller's Tale: 70
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de bază de discuții. Extrasul din România medicală din Biblioteca Academiei Române, cota I 108.052, lipsește din depozit, astfel că textul de bază, din revistă, deși e greu de găsit, rămâne totuși singurul doveditor. Mai este reluat în „România”, 3 sept. 1938 (nu l-am consultat). O știre care înconjoară lumea Textul este comentat imediat după publicare numai în Viitorul (oficios liberal) din 4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăușan, filosof, comentatorul și traducătorul în românește al „Eneadelor” lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de sulfină. RĂGUȘEALA Este un semn caracteristic al laringitei, a inflamației mucoasei laringelui cauzată de diferiți factori: climaterici (frig, umezeală), infecții traheo-bronșice, virotice și bacteriene, efort vocal prelungit, fumat excesiv, alcool, de impurități atmosferice (praf, gaze, vapori toxici), deviații de sept etc. În laringitele acute, răgușeala poate duce la afonie completă, fiind Însoțită de dureri de gât, senzație de arsură și uscăciune, tuse, stare febrilă etc. Tratamente populare Ceaiuri de arnică, fenicul, mentă, lumânărică, mac de câmp, mușchi de piatră, nalbă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
România, Bruxelles-București, 2013, pp. 217-229, 266-267, 336- 340, 387-391 (o versiune în limba franceză în Identitate, cultura și politica în Sud-Estul Europei. Două colocvii româno-bulgare, actes du colloque Culture et politique dans le Sud-Est de l'Europe, XIXe - XXe siècles, sept. 2013, coordonatori: Cătălina Vătășescu, Elenă Koytcheva, Constantin Iordan, Blagovest Njagulov, Editura Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2014, pp. 143-175 / colecția Bibliotecă de Studii și Cercetări Sud-Est Europene, V). • Studenți români ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903/1904), în
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în România, Bruxelles-București, 2013, pp. 217-229, 266-267, 336-340, 387-391 / (o versiune în limba franceză în Identitate, cultura și politica în Sud-Estul Europei. Două colocvii româno-bulgare, actes du colloque Culture et politique dans le Sud-Est de l'Europe, XIXe - XXe siècles, sept. 2013, coord.: Cătălina Vătășescu, Elenă Koytcheva, Constantin Iordan, Blagovest Njagulov, Editura Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2014, pp. 143-175 / colecția Bibliotecă de Studii și Cercetări Sud-Est Europene, V). Vlad, Laurențiu, Studenți români ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pentru realități atunci cînd devin obiecte ale comunicării sugerează un fenomen similar: traducerea cosmosului în glosocosmos. 320 Etapele acestui transfer au fost analizate de Eugene A. N i d a (vezi Science of Translation, în "Language", vol. 45, num. 3, sept. 1969, p. 483498). 321 Paul Ricoeur, Despre traducere, Polirom, Iași, 2005, p. 61. 322 De obicei, cînd se manifestă îndoieli în legătură cu posibilitatea traducerii se au în vedere diferențele dintre limbi, în primul rînd incongruențele sintactice și lexicale, dar nu se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
diagnosticul anatomo-patologic impune diferențierea de fibroza hepatică congenitală (în care se realizează expansiunea spațiilor porto-biliare prin creșterea numărului de ducte biliare anormale ca formă, dilatate, înconjurate de țesut conjunctiv fibros, din care pleacă benzi largi de fibre de colagen, formând septuri și segmentând ficatul în teritorii neregulate) asociată frecvent cu ARPKD sau prezentă la persoane cu rinichi normali, dar cu diverse alte defecte de dezvoltare moștenite. 2. Chiștii pancreatici Chiștii pancreatici congenitali sunt rari, prezența lor fiind de obicei corelată cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
comunist. Relații româno-sovietice (documente), vol. II, Ed. Tritonic. RIDER, Jacques Le, Mitteleuropa, Polirom, Iași, 1997. ROBSON, Mark, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945, All, București, 1992. SARMANT, Thierry, Entre aigle allemand et coq gaulois, în "Armées d'aujourd'hui" nr. 213, sept. 1996, pp. 65-67. SAVA, Ionel Nicu, Geopolitica. Teorii și paradigme clasice. Școala geopolitică germană, Ed. Info-Team, București, 1997. SCHULZE, Hagen, Klein deutsche Geschichte, Deutscher Taschenbuch Verlag, München, 2003. SEIBT, Ferdinand, Karl V. Der Kaiser und die Reformation, Berlin, 1998. STEED
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]