3,380 matches
-
viclean umilă. - Uite, să mă bată Dumnezeu, copii, dac-a fost posibil!N-am rămas un moment singur, n-am avut cum să-i vorbesc între patru ochi! G. Călinescu În fine, venea momentul când Hagienuș, care lăsase memoriul în sertarul lui de la minister, era silit să mintă: . - I l-am dat, frate, dar aveți și voi un pic de răbdare! Mi-aexplicat madam Pomponescu că trebuie să aștepte un moment când Pomponescu e mai bine dispus. . Cum Pomponescu avea obiceiul de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fauteuil de paille Louis Quinze, în lemn de nuc. Splendid! Cu o tapiserie de pekin deasupra lui, dacă reparăm împletitura, scoatem un mobilier superb. Și ce mai are? . - Douăsprezece scaune de astea și un pupitru, ăsta de aici. Lipsește un sertar. - Și ce dacă lipsește? Îi facem unul nou. E de lemn de trandafir, mobilă autentică. Facem o garnitură de epocă și o vindem cu totul. Sultana comandă la Milano țesături pentru mobile vechi, tafta, pekin, satin, moar, velour rayé, imitație
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
douăzeci și cinci s-a terminat. Nu mai sunt tânără, nu pot să-mi mai permit să sar într-un picior ori să scot limba. Bătrânețea la femeie nu mai interesează pe nimeni, toate gesturile plăcute dinainte devin deplasate. Am încă în sertar coarda peste care săream în recreație la liceu. Poftim de mai sari acum!" Puțină dreptate avea, firește, de la o anumită etate femeia e tânără numai împreună cu bărbatul, singură are o vârstă oribilă. Treizeci de ani la o celibatară înseamnă renunțarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
hotărât să adopte proiectul. Negustorul plecă și de atunci nu mai dădu nici un semn. Astfel, prima încercare profesională a lui Pomponescu, după căderea din minister, se soldă cu un eșec, și arhitectul, care pierduse comanda, aruncă toate schițele într-un sertar și reveni iarăși la lectura lui Maupassant. Își împărțise ziua după un program foarte rigid. Dimineața, după ce își făcea cu atenție toaleta, intra în sufragerie, îmbrăcat cu îngrijire, bărbierit și pieptănat, făcea ritualele civilități, lua cafeaua cu lapte și schimba
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu lapte și schimba câteva cuvinte fără importanță cu cele două femei. Apoi cerea jurnalele și le răsfoia în fața lor. După această operație săruta mâna lui maman și tâmpla lui Mamy și trecea în biroul lui, unde scotea de prin sertare hârtii și însemnări, le citea atent, le clasa, le lega cu șnur subțire, aruncând la coș, mărunțite, hârtiile netrebnice. Dacă auzea vreun zgomot în anticameră, mergea uneori până la ușă, să vadă de n-a venit cineva. După masă trecea în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca posteritatea să știe ce lucrase, ce principii aplicase și, fiindcă socotea mai obiectivă lumea de mâine, îi sugera propria sa părere despre el însuși și care se conducea de principiul relativității. Toate schițele și proiectele înrămate sau găsite prin sertare fură numerotate cu grijă, catalogate la sfârșitul memoriului și apoi așezate în ordine într-un pachet. Când termină această lucrare, Pomponescu păru foarte bine dispus, făcu o mică plimbare pe bulevard și la masă bău puțin vin și fu mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
picioare, încît a fi ajutat mergerii spre adevăr este singurul merit. Cine mai învață azi chimia după Lavoisier? (Cuvîntul chimie venea des de la o vreme în conversația lui Pomponescu, și în afară de tratatul găsit de madam Pomponescu, ex-ministrul mai avea în sertar, din vremea studiilor, câteva flacoane cu cristale mari și mici, printre care unul cu un fel de sare albă pe fund, pe care scria C.N.K.) De la această operație, Pomponescu trecu la alta. Își colectă absolut toate actele familiale: amintirile, scrisorile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o gură de lapte, zise cu umor: . G. Călinescu . - Iau notă, maman, de teoriile tale. Într-altă zi, întîlnin-du-se cu Hagienuș, Pomponescu îl rugă să vină puțin pe la ei, întîmplîndu-se a fi aproape de casă. . - Domnule Hagienuș, zise Pomponescu căutând prin sertarele biroului său, când am fost în Egipt, am cumpărat de la un anticar un zodiac, care zicea el că e autentic, adică din vremea faraonilor, uite-l. Și Pomponescu scoase o bucată de bazalt patrulateră, lungă ca o tavă și de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Caslant. Am Astronomia antică a lui Bailly. Aș putea, consultând și un astronom, să-ți spun precis. Fața lui Hagienuș râdea toată de voluptate și mâinile nu i se mai desprindeau de pe bucata de bazalt. Pomponescu scoase din alt sertar o coală mare de hârtie cafenie și se apucă să împacheteze zodiacul. . - Dacă îl găsești așa de important, dă-mi voie să ți-ldăruiesc. O mică amintire din partea mea. Hagienuș plecă aproape amețit de bucurie, dar în drum spre casă se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acea vreme și care smulse de la acesta saluturi și plecăciuni. Acasă, în birou, Pomponescu părea a studia ceva în secret, căci când intra cineva, își schimba repede poziția și se făcea a privi la altceva, împingînd totodată discret cu mâna sertarul în care ținea flacoanele. Lua cu grijă cheile de la toate cutiile, ceea ce nu era în obiceiul său de până atunci. La ceaiul doamnei Pomponescu, foarte puțin frecventat și numai de rude, veni odată și madam Valsamaky-Farfara. Dispariția definitivă a lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ce evenimente catastrofale se petreceau în lume. Aceasta îi răspunse că nu e nimic important, numai comunicate de război. În cursul dimineții, Pomponescu șezu în biroul său, unde scrise un număr de scrisori, pe care, lipindule, le puse într-un sertar. Alta o lăsă pe masă, acoperind-o cu o bucată de marmură slujind ca press-papier, înainte de masa de prânz se plimbă prin anticameră, prin salonul doamnei Pomponescu și privi pe fereastră cum fulguia ușor. La masă fu suficient de comunicativ
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai spune! exclamă Gaittany. Bietul Conțescu! De altfel era de așteptat. . - Nu Conțescu, nu Conțescu! continuă a striga convulsiv Suflețel, spre uimirea tuturor. A murit Gonzalv Ionescu. Atac de cord. După o tăcere prelungită de surpriză, Gulimănescu merse la un sertar de jos al biroului lui Gaittany, unde lăsase ca o garanție de seriozitate premiul prinsoarei între el și Hagienuș, și luând capul de marmură al lui Hermes îl depuse fără comentarii în mâinile orientalistului. Merită să cităm în încheiere și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
liniștit. E straniu să vezi de câtă limbuție este capabil cel care a certat omenirea pentru lipsă de măsură în folosirea limbii. Mă sperie apoi să văd cu câtă pietate și-a păstrat prelegerile. Ne-am fi așteptat ca din sertarele lui să iasă la iveală partea a doua a lui Sein und Zeit, de pildă, despre care lăsase să se înțeleagă că nu a tipărit-o pentru a pedepsi publicul că, după prima parte a lucrării, se arătase necopt și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cunoșteam, nu ne văzuserăm niciodată. Scena care a urmat a rămas înscrisă în memoria mea ca un fragment de vis, cu atât mai mult cu cât a fost o scenă practic "mută". M-a invitat să stau jos, a deschis sertarul de la birou și a scos din el o foaie. Mi-a întins-o peste birou, s-a ridicat și a ieșit din cameră. Pagina acoperită a foii conținea o delațiune semnată "profesor dr. Alexandru Boboc". În ea, cel care îmi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
era scandalos, era mai cu seamă subversiv și trebuia în consecință semnalat. După câteva minute, adjunctul șefului de Secție a reintrat în cameră. Și-a pus degetul pe buze, a întins mâna după foaie, a pus-o la loc în sertar și m-a condus până la ușă. Asta a fost tot. Pe Boboc l-am văzut de atunci, la facultate mai ales, de câteva zeci de ori. Trecuseră 30 de ani de la scena pe care am povestit-o. Aș fi putut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îi dau de capăt. (Sare, se repede la bar și trage o dușcă uriașă dintr-o sticlă) DESIRÉE: Ha, a făcut pe el. Trebuie să-i punem scutece proaspete lui papa. BIANCA: Lui papa, mânia i-a ridicat în sus sertarul cocoșelului. Vezica lui papa s-a ușurat fără știrea lui. (Domnul Kovacic muge ca o vită și se lovește peste șolduri cu pumnii) DOMNUL KOVACIC (scos din fire): Asta... tot universul e umplut cu o grămadă de muieri împuțite. Tot
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
protejează Împotriva uscării. S-ar putea spune deci că fabricanții nu o mai neglijează. Gesturile utile Aerul și lumina sunt inamicii vitaminelor. Produsele proaspete trebuie ținute În ambalaje etanșe, la umbră și răcoare, și pentru puțin timp. Chiar și În sertarul special pentru legume al frigiderului, pierderea de vitamine continuă - mai lent, dar inexorabil. Odată deschisă o conservă, conținutul ei se alterează foarte repede. Transferați-l Într-un recipient ermetic pe care Îl veți ține la frigider, și consumați-l În
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
personajele picturii murale canonice au chipul amantului său Ottaviano. Asta după ce urzise planurile unei cetăți mărețe construite după criterii astrologice, lucru absolut imposibil în Valahia. Personajele lui Marin Preda ratează în general opera lor. Petrini scrie un eseu filosofic de sertar care e găsit de securitate. Din fericire scapă, cu ajutorul unor referenți care închid ochii la conținutul manuscrisului și fac referate favorabile. Dar e condamnat trei ani pentru altă culpă imaginară. Un profesor, Ion Mincu, forțat să predea I. PăunPincio în locul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
care-și câștigau pâinea ca redactori (obligatoriu originea muncitorească și răs-verificați de partid și de stat, nici o angajare fără acordul secretarului cu propaganda) destul de puțini numeric. Dar și dintre ace știa (și profesori) s-au ales autori cu literatură de sertar: chiar multă. S-a văzut imediat după 1989, când sute de autori au apărut în piața jurnalistică și literară. De aici și dificultăți metodologice. O clasificare, fie și "preliminară", diferențiază pe cei născuți până în 1947, alții între 1940 - 1989, dar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
autor (vitivinicol) mare personalitate, între primi 20 oameni de seamă ai științei agricole românești (colaborator permanent la MERIDIANUL) ș.a. Aproape fără excepție toți aceștia și-au câștigat pâinea la ziar sau la catedră și și-au păstrat multișor creațiile în sertar, știind că fără ode, cui trebuia, nu se putea reuși. Ar fi fost de mare mirare să nu fi ieșit ca ghioceii (sau alte flori) imediat după 1989. Nu vrem să provocăm un bal al ipocriților sau o listă a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vârtejul acesta al datelor legate de viața de zi cu zi, selecția joacă cel mai important rol. întrebări: câte vor fi culturale, câte divertisment, câte utilitare, câte informaționale, etc. ? b) CULTUR| ȘI PUBLICISTIC| ! Dintotdeauna au existat autori cu opera în sertare, slab percepuți în public; au existat mereu gălăgioși cu puterea cuvântului în văzul lumii, dacă nu chiar politicieni; dar tot așa, au existat îndrăzneți care-au bulversat contemporanii. Care, și în ce măsură, și când sunt din GENERAȚIA ACTIV| ? Totul se leagă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
poporului. De sufletul acestui popor, de cultura lui nu se îngrijește nimeni. Există, se pare, la acest sfârșit de secol un straniu orgoliu - demn de tot disprețul - de a domni peste o populație înfometată și incultă. septembrie, 1995 Literatura de sertar Cu timiditate și cu un ușor aer conspirativ (probabil pentru o mai mare credibilitate, deși se putea, era voie să spui ce crezi) s-a vorbit în mediul literar basarabean - în primii ani ai dezghețului totalitar - și despre literatura de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Cu timiditate și cu un ușor aer conspirativ (probabil pentru o mai mare credibilitate, deși se putea, era voie să spui ce crezi) s-a vorbit în mediul literar basarabean - în primii ani ai dezghețului totalitar - și despre literatura de sertar. Literatura disidenței literare, cea care a fost interzisă, care nu a apărut (nici nu ar fi avut cum) în epoca dominației ideologiei comuniste, o ideologie inumană și profund antinațională. Impulsul discuțiilor, așa timide cum au fost, a venit desigur de la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
că vom intra și noi, basarabenii, în concertul literaturii de rezistență anticomuniste din Est, dovedind lumii că avem nu numai scriitori talentați, dar și adevărate conștiințe, oameni cu caracter. Îmi spuneam că nu se poate să nu existe și în sertarele scriitorilor basarabeni cărți valoroase, care să spună adevărul despre noi, despre tragedia acestui colț de pământ românesc. Din păcate, la atâția ani de libertate de publicare, trebuie să constat (vă invit să constatați) că aceste cărți ale „demnității noastre” - cum
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din simplul motiv că nu au fost scrise. Romanul lui Vladimir Beșleagă „Viața și moartea nefericitului Filimon” tipărit, din motive de cenzură, la mai mulți ani de la scrierea sa, este unicul exemplu cu care putem bifa la capitolul literatură de sertar. (Au mai existat, trebuie să consemnăm acest lucru, și pagini cenzurate din romanele, editate totuși, ale lui Serafim Saka și Lidia Istrati, pagini însă restabilite la o nouă reeditare.) În rest - nimeni și nimic. Abolirea cenzurii, care a dirijat scrierea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]