2,502 matches
-
în lemn. Și vă sărut mâinile. Interviu cu Saul Bellow „Sunt un observator și un istoric“ (1975) Domnule Bellow, v-aș propune să pornim de la rădăcini: vă recunoașteți vreo filiație, vreo rădăcină în tradiția literaturii americane, sau vă extrageți cumva seva din backgroundul dumneavoastră european? S ar putea vorbi, în cazul dumneavoastră, de generație spontanee? SAUL BELLOW Nu sunt prea sigur în ce privește rădăcinile. Lucrul acesta prezintă multe dezavantaje, dar, pe de altă parte, este o sursă de libertate individuală. Te scutește
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
documentele de partid, cuvântarea și concluziile pronunțate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la plenara din noiembrie 1971 au devenit în toate domeniile spirituale o realitate concretă. În domeniul artelor, în speță al artelor literare, aceste documente au însemnat o infuzie de sevă tânără și curată. Orice lector al literaturii create în acești ultimi 5 ani va observa o revigorare a poeziei, a prozei și dramaturgiei, o orientare mai decisă a criticii noastre literare.“ (Flacăra, 13 mai 19760) BARASCHI Constantin O figură și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Pravilă i-a fost glia fierbinte a țării. Cu ochii izvoarelor a văzut în partid Înălțimea poporului care niciodată nu moare. Numai el a smuls din pământ, Cum se dezgroapă, primăvara, vița de vie, Într-un mănunchi de lujere îngemănând Seva neliniștită a cuvintelor: «Să fim comuniști de omenie!» [Ă]“ („Istorie“, Omagiu tovarășului Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 408) „Aceasta-i patria: izvor de imn Cântat cu-nflăcărarea unei ginte Ce din trecut și până-n comunism Un liber drum din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ține în mână destinele țării. Aceasta a creat o admirație în inima românilor de pretutindeni“. (Glasul Patriei, 10 septembrie 1971) „Auita locurile copilăriei, a rămâne surzi la vocea pământului ce ne-a generat și care nu încetează să ne transmită sevele lui înseamnă o trădare a celor mai intime simțiri a străbunilor care acolo odihnesc, care au stropit cu sângele și sudoarea frunții lor acest pământ sfânt, frământându-l și apărându-l. Nu degeaba se spune că pământul țării geme când
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
între trecut și prezent, ca o cumpănă între prezent și viitor, și cereți timpului s-aștepte. Aruncați-vă privirea înapoi spre ziua de început a acestui neam, și suntem convinși că veți zări rădăcinile de la care se trage și prin seva cărora durează și astăzi. Suntem convinși că-i veți zări pe marii, neînfricații bărbați ai acestui neam, cum vin prin secole să vi se așeze alături, fiindcă visurile lor toate s-au împlinit în ființa dumneavoastră și a partidului pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu mândrie o numim România, putem afirma cu legitimă mândrie, cu certitudine și demnitate, că trăim glorioasele momente ale «Epocii de aur», timp al marilor înfăptuiri socialiste în climatul căruia toate artele își găsesc cu prisosință terenul viu de românească sevă creatoare. Din darurile ei își extrage forța creatoare întreaga noastră artă, creând opere nemuritoare, complexe și reprezentative, demne de această strălucită «Epocă de aur» pe care, cu îndreptățită mândrie, o numim «Epoca Nicolae Ceaușescu». Ele sunt semnele unui timp ce
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Virginia „De veghe stă zborul în jurul poetului. Pe năframa tricoloră când scrie partid - Oglinda cerului coboară-n cuvinte, Grădini suspendate în noi se deschid.“ („Pe năframa tricoloră“, Contemporanul, 27 decembrie 1974) NANIA Viorica „Sclipiri adânci la guri de rai; o sevă Se-adună-n zare ca o stea ce crește. Sărbătorind femeia luminată, Întreaga țară spiritu-i cinstește.“ („Sărbătoare“ - despre Elena Ceaușescu, Săptămîna, 5 ianuarie 1979) „Sclipiri aduci la guri de rai; o sevă se adună-n zare ca o stea ce crește. Sărbătorind
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1974) NANIA Viorica „Sclipiri adânci la guri de rai; o sevă Se-adună-n zare ca o stea ce crește. Sărbătorind femeia luminată, Întreaga țară spiritu-i cinstește.“ („Sărbătoare“ - despre Elena Ceaușescu, Săptămîna, 5 ianuarie 1979) „Sclipiri aduci la guri de rai; o sevă se adună-n zare ca o stea ce crește. Sărbătorind Femeia luminată, întreaga țară spiritu-i cinstește!“ („Omagiu“, Scînteia, 6 ianuarie 1984) NEAGOE Otilian „Adevăratele sensuri ale culturii socialiste sunt legate indisolubil de concepția creatoare a partidului nostru, fundamentată cu contribuția
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care manifestă atitudini de toleranță față de neîmpliniri, de fapte antisociale, care erodează însăși baza alcătuirii noastre sociale - proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție.“ („Spirit revoluționar, creație revoluționară“, Săptămîna, 18 noiembrie 1988) PEREȘ Pavel, scriitor „El e cârmaciul ce unește Destinul sevelor și-l simți În inimă pulsând deodată Cu fiii toți și cu părinți. Am învățat ce-i adevărul Avându-l veșnic lângă noi, Cuprins mereu de grija păcii, Cum naște patria eroi.“ („Aprinsă stea în tricolor“, Scînteia, 19 martie 1982
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de măr, Pentru tot cuprinsul pâinii, pentru stema de izvoare Este fiica României, fapta-i stând în adevăr. Om de știință și de pace, viața mai presus își pune Pentru-a patriei mărire în prezent și în viitor, Către creșterile-aievea sevele să se adune, Ne-nfricate să-nlumine verbele din tricolor. Inima bătând alături de al Țării Președinte, Neodihna-i legendară veghetoare e-n temei De iubire și măsură câte trepte înainte Sunt în comunista vreme și-n fertilele idei. („Gând frumos“, România literară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
plânge sufletul când vede întinderi mari de pământ pârlogite, unele întinse cât îi cuprindeau privirile. Dacă i-ar sta în puteri - gândește cu obidă, - i-ar pune la zid pe toți cei din cauza cărora agricultura țării s-a degradat, iar seva ogoarelor este suptă de mărăcinișuri, ciulini și buruieni, în timp ce bieții români se hrănesc cu produse din import, modificate genetic și otrăvite cu chimicale, date în exces, pentru a le grăbi creșterea și a le spori producția. Își mai amintește că
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
al-său-propriu, care i-ar fi permis să înfrunte secolii cu demnitate, dar fără care n-o poate face nici măcar cu decență. Iașul e un adolescent care și-a pierdut surâsul și cu el farmecul vârstei. E o floare lipsită de sevă care se ofilește înainte de a se fi realizat pe sine însăși. Asemănarea e astfel numai la suprafață, la ceea ce ochiul poate privi de la înălțime și din depărtare. Și încă, numai ochiul atent, plin de bunăvoință și de înțelegere... Nu oricare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cu Iașul, să recunosc simbioza care explică tot ce e comun în existențele și în destinele noastre. Odată, vorbind de plecarea mea din Iași, am spus: Plecând, am știut că duc cu mine fructul copt al vieții mele, hrănit din seva solului Moldovei, format în atmosfera și sub cerul toamnelor Iașului. Și am înțeles că, dacă vreodată cineva ar găsi că gândul meu, că sentimentele mele, că acțiunile mele ar putea fi privite cu oarecare interes, că dacă cineva ar găsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nu-mi lipsește cînd mă tăvălesc În nisipul plin de soare și mă simt ca o tulpină care pentru a se usca trebuie smulsă din pămînt. Tot trupul meu se umple atunci de amintiri, cum se umplu măslinii primăvara de sevă. Și sînt fericit că nu m-am Înstrăinat. Deasupra mea păsările zboară, țipînd de bucuria zborului, Însă eu știu că dincolo de gloria care uită se ascunde moartea. Brațele lipite de nisipul fierbinte zvîcnesc și-n loc de sînge curge parcă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
trupul aceleiași zeițe care-i dă puteri proaspete lui Anteu? Ca, dealtfel, și piatra În care a fost cioplit sfinxul slut și indiferent de la piramide? Aceasta nu demonstrează decît că În același pămînt se află și viața, și moartea, și seva hrănitoare, și indiferența și dacă grecii au lăsat neatins pămîntul colinelor pe care și-au construit templele au făcut-o tocmai simțind că totul depinde de ce va spune marmura de deasupra. Condiția lui Anteu e să nu se Înstrăineze de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Noli me tangere, cum spune și Dumnezeul lui Correggio. Pe drumul rîvnit de cei care ne-au Îndemnat să facem versuri antice pe idei moderne nu putem ajunge Însă decît la un Apolo prea aseptic pentru a fi un ideal. Seva dogoritoare a vieții trebuie să se adreseze altui zeu, lui Dionysos, ca să poată țipa de bucurie sau de durere. Toate poveștile despre mîntuirea apolinică se ruinează. Trăim pentru a deveni vinovați, ar vrea să ne reproșeze Apolo... Dar ce mi-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ploi reci. Aștepta o alinare de la soartă, ca un pom care așteaptă binecuvântarea cerului și a pământului pentru a supraviețui. În fiecare dintre noi freamătă și înmugurește ceva. Ea se așeză cu capul pe umărul copacului din ea, sorbi din seva lui pentru echilibrul ei mental de care avea nevoie pentru a păși pe un tărâm necunoscut și pentru a trăi într-o altă formă și dimensiune, zicându-și: ,,Durerea este inevitabilă, dar suferința are alternativă.” Înțelesese că nu mai avea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
trăite șințelese. Viața e ca o carte. Are un început, are capitole și un final. - Da, inima răspunde pentru toate faptele făcute din dragoste. - Dragostea trebuie să curgă ca o dulce poezie, ca o rugăciune spusă din inimă, ca o sevă dulce și parfumată. Numai așa poți fi fericit. Când eram mic o auzeam pe mama oftând și zicând: „Unde ești tu dragostea mea, fericirea mea?” Iar eu îi spuneam: „Lasă mamă, când am să mă fac mare am să le
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ca creanga de pom, să auzim pârâitura despărțirii; dar eu doresc ca această creangă să-și găsească și în altă parte pământ de aclimatizare și înflorire, chiar dacă ruptura a fost atât de adâncă, încât a făcut să se piardă întreaga sevă a copacului mutilat. Mouetta, Mica, trec prin momente grave, din ce în ce mai grave, dar îți făgăduiesc să rezist până la maximum de rezistență. Aș vrea să te întreb urlând: „Ce să fac, Mica dragă?“ Cât voi putea, voi lucra și voi aștepta viaticul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vezi frumoasa ei gură de altădată, acum cu contururi de gură de mormânt, prăbușită. Mă uit la ea cu disperare, ca și cum și-ar fi luat deja adio de la viață, de la pământul celor vii, ca și cum ar fi început deja să sugă seva florilor pe la rădăcină. Cred că există ceva din toate astea în tristețea, în melancolia exasperantă pe care-o târăște după ea ca pe un steag în bernă. Și-apoi Ly asta, imposibilă, care făcea o dramă când rămânea fără proteză
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Mouette, eu, una, nu mai sper. Și dacă-ți spun asta, o fac pentru că și tu, la rândul tău, trebuie să ai în vedere această eventualitate. Ai văzut vreodată un lăstar de copac care să nu mai vrea să soarbă seva din pământ, fiindcă a fost transplantat departe de trunchiul părintesc? Nu, el crește; la început cu greu, dar apoi din ce în ce mai puternic și mai personal, în propriul lui folos. Și devine copacul care păstrează savoarea fructelor părintești... Sigur, mă doare să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spicuiesc astăzi, pentru tine, din noianul de amintiri, frunze moarte care zac risipite pe pământul meu pierdut. Soarele de astăzi, umed încă de iarna recentă, îmi amintește de o vacanță de Paște în luna martie, de pămân tul mustind de sevă și de brazdele negre și late. Ne întor ceam acasă în vacanță, sau mai bine să vorbesc în numele meu, mă întorceam în trăsura splendidă, abia cumpărată. Caii noștri ungurești, Nonius și Totka, cumpărați de tata de prin pusta maghiară, înghițeau
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
imposibil să răzbești în așa-numita afacere cu moda? Privește în jur ca să fie sigur că toată lumea e atentă la el. Nu vreau nimic altceva decât să-mi aduc ideile în fața celor care le vor îndrăgi. Și fiecare gram din seva mea creatoare mi-l pun în munca mea. Plâng, țip de durere, îmi storc la maxim fiecare strop de sânge creativ. Dar instituțiile de modă nu dau doi bani pe noile talente! Nu sunt interesate să-l sprijine pe nou-venitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În rest, ideologie găunoasă și răsuflată, ca și tărtăcuțele tovilor de nădejde făuritori ai celei mai dezvoltate societăți din istoria lumii: comuna primitivă În varianta ei modernă, combinată și cu orânduirea sclavagistă din care partidele comuniste de pretutindeni Își trăgeau seva și originile. Vechea aversiune a temutului cenzor de partid și de gramatică bolșevică a partidului comunist, P. Necula, s-a manifestat și cu ocazia apariției altei reviste literare... Publicația se numea „Făclia” și numele ei fusese amintit la greu În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
violenței și a sexualității), dar atmosfera lor are ceva din atmosfera de sub un clopot de sticlă. Vechile noir-uri, ca și vechile comedii sofisticate sînt produsele unui anumit climat sociocultural, ale unui anumit moment din istoria mentalităților ; de-acolo își trag seva. Un Millers Crossing și un Hudsucker Proxy nu au cum să aibă aceeași sevă, iar Coenii rareori au îndrăznit să înmoaie vechile tipologii și convenții în niște seve mai moderne. Millers Crossing ar putea fi considerat o addenda
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]