40,428 matches
-
și a identificării variantelor de strategii care să respecte aceste priorități. (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , S.G.G., prin Direcția coordonare politici și priorități, denumită în continuare D.C.P.P., și Departamentul pentru dezvoltare durabilă, denumit în continuare D.D.D., în sfera sa de competență referitoare la implementarea Agendei ONU 2030, colaborează cu unitățile de politici publice, denumite în continuare U.P.P., constituite conform dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel
METODOLOGIE din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253159]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Sesizările formulate de organele de constatare au un regim propriu, distinct de cel al denunțului. Noțiunea de „organe de constatare“ folosită în art. 281 din Codul de procedură penală cuprinde o sferă mai largă decât a celor prevăzute de art. 61 din același act normativ. Plângerea, denunțul, sesizarea și sesizarea din oficiu nu constituie mijloace de probă, această trăsătură privește exclusiv sesizarea înțeleasă ca modalitate de învestire a organului judiciar cu privire
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
pct. 1 lit. k) și art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, pentru partajarea competenței materiale între judecătorie și tribunal, în ceea ce privește soluționarea cererilor evaluabile în bani, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști. ... 41. Așadar, sfera de aplicare a dispozițiilor art. 687 din Legea nr. 95/2006 nu ar putea fi restrânsă pe cale de interpretare și circumscrisă exclusiv situațiilor în care părțile au sesizat, prealabil formulării cererii de chemare în judecată, Comisia de monitorizare și competență
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
o categorie particulară de relații sociale, și anume cele din domeniul sănătății, ea având deci un domeniu de aplicare specific și, pe cale de consecință, limitat. În același timp, este evident caracterul amplu și complex al acestui act normativ, în sfera lui de reglementare aflându-se, între altele, stabilirea principiilor de bază ale activității de sănătate publică; stabilirea modului de organizare și funcționare a instituțiilor furnizoare de sănătate publică, în relație cu determinarea responsabilităților în materie ale autorităților centrale, regionale și
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
comun conținută în prevederile art. 684 alin. (2) nu ar mai putea privi și determinarea instanței competente, câtă vreme aceasta își are reglementare în respectiva normă specială. Astfel spus, dispozițiile art. 687, prevalente fiind, sustrag chestiunile privitoare la competență din sfera de aplicare a prevederilor art. 684 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 și, implicit, a celor din Codul de procedură civilă care alcătuiesc dreptul comun al competenței instanțelor judecătorești, în concret a prevederilor art. 94 pct. 1 lit. k) și
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
a putea verifica aspectele de fond ale întocmirii lui. ... 87. Aprecierea în sensul existenței unui mecanism de control a posteriori care ar da drept de verificare asupra modalității în care a fost tranșat fondul raportului juridic scoate hotărârea arbitrală din sfera actelor jurisdicționale, în contra dispozițiilor legale exprese și în contra rațiunii instituirii arbitrajului, ca formă de justiție alternativă, consacrată și de art. 146 lit. d) din Constituție, la care părțile sunt libere să apeleze. ... 88. Punându-se în discuție autoritatea
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
juridice pentru încălcarea prevederilor Constituției, a legilor sau a Regulamentului. Autorii sesizării nu țin cont de considerentele Deciziei nr. 601 din 14 noiembrie 2005, ignorând că „situația care a determinat adoptarea hotărârii Senatului supuse controlului de constituționalitate se cantonează în sfera raporturilor politice dintre președintele Senatului, anume a raporturilor politice dintre grupurile parlamentare care au susținut-o pentru a candida și i-au acordat sprijinul politic prin votul membrilor săi, respectiv partidele politice care au semnat inițial un acord de guvernare
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
constituționale ce vizează revocarea membrilor birourilor permanente, prin analogie, și pentru revocarea președinților Camerelor este una contrară literei și spiritului art. 64 alin. (2) din Constituție, Curtea urmează a analiza conținutul normei invocate în scopul determinării sensului acesteia și a sferei sale de incidență. ... 43. Norma constituțională prevede obligația fiecărei Camere a Parlamentului de a-și alege un birou permanent (teza întâi) și un președinte (teza a doua). La nivel infraconstituțional, art. 22 alin. (1) din Regulamentul Senatului prevede că „după
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
calități fiind interdependente, revocarea nu poate opera decât simultan din ambele funcții de conducere. ... 46. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile art. 64 alin. (2) teza a patra, care reglementează instituția revocării din funcție a membrilor birourilor permanente, cuprind în sfera lor de incidență inclusiv revocarea din funcție a președinților celor două Camere, norma constituind temeiul constituțional al aplicării unei astfel de sancțiuni membrilor aleși ai birourilor permanente și membrilor de drept ai acestor organe de conducere, deopotrivă. ... 47. Curtea constată
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
abateri de la cerințele de legalitate necesare exercitării funcției, înseamnă că revocarea dispusă nu se subsumează instituției revocării ca sancțiune juridică. ... 52. De asemenea, Curtea observă că motivul care a stat la baza hotărârii adoptate nu se încadrează nici în sfera motivelor care pot conduce la încetarea de drept a mandatului. Curtea reține că motivul de încetare de drept a mandatului reprezentat de pierderea calității de membru al grupului parlamentar sau a sprijinului politic de care persoana s-a bucurat nu
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
păstrând distincția între sancțiunea juridică și cea politică, a statuat că excluderea din partid, deci pierderea sprijinului politic, „nu poate rămâne fără consecințe juridice în ceea ce privește funcția dobândită, funcție eminamente politică“. Curtea a scos „pierderea sprijinului politic“ din sfera de incidență a instituției revocării, deci a prevederilor art. 64 alin. (2) teza a patra din Constituție, și a stabilit că aceasta are drept consecință „încetarea de drept“ a funcției obținute prin susținere politică, caz reglementat de dispozițiile Legii nr.
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
alin. (2) teza a patra din Constituție, și a stabilit că aceasta are drept consecință „încetarea de drept“ a funcției obținute prin susținere politică, caz reglementat de dispozițiile Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor. Implicit, Curtea a limitat sfera de incidență a revocării doar la cazurile care atrag aplicarea unei sancțiuni juridice. În continuare, în cauza soluționată prin Decizia nr. 467 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 28 septembrie 2016
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
astfel încât să permită Parlamentului să fie cel care încuviințează măsurile adoptate de Guvern chiar și cu modificări, a fost introdus art. 5 care include seria de măsuri sectoriale ce pot fi aplicate gradual de către Guvern și autorități din sfera executivă, au fost introduse art. 6 și 7 care reglementează hotărârile Guvernului, au fost introduse art. 65, 66 și 67 prin care se reglementează contravențiile, precum și regimul aplicabil acestora. ... 11. Autorul excepției consideră că, în prezent, Guvernul poate adopta
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
alin. (1) din Constituție. ... 20. În ceea ce privește lipsa avizului Consiliului Economic și Social, precizează că măsurile adoptate în conținutul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 privesc politici în domeniul sănătății, educației, drepturilor și libertăților cetățenești și în sfera relațiilor de muncă și a administrației publice. În concret, instituirea obligativității purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă constituie o prevedere de natură a intra în sfera drepturilor
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
în sfera relațiilor de muncă și a administrației publice. În concret, instituirea obligativității purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă constituie o prevedere de natură a intra în sfera drepturilor și libertăților cetățenești și în domeniul sănătății; reglementarea muncii la domiciliu sau în regim de telemuncă, precum și organizarea programului de lucru de către angajatorii din sistemul privat, autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, regiile autonome, societățile naționale
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
regiile autonome, societățile naționale, companiile naționale și societățile la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativteritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariați, constituie prevederi de natură a intra în sfera relațiilor de muncă și a administrației publice; măsura suspendării activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activităților didactice în sistem online sunt de natură a intra în sfera educației. ... 21. Autorul
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
a intra în sfera relațiilor de muncă și a administrației publice; măsura suspendării activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activităților didactice în sistem online sunt de natură a intra în sfera educației. ... 21. Autorul excepției susține și că lipsa avizelor Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social înfrânge principiul colaborării loiale între instituțiile/autoritățile statului. ... 22. În ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
a efectelor pandemiei de COVID-19, dar și imperativul respectării caracterului proporțional al restrângerii exercițiului unor drepturi prin raportare la acest obiectiv și datele concrete ale realității. S-ar putea ajunge astfel în situația în care obligațiile impuse să aibă aceeași sferă de aplicare, deși gravitatea fenomenului s-a redus, justificând restrângerea acestei sfere sau chiar neaplicarea măsurilor. ... 38. Cu același prilej, Curtea a precizat că formularea generală a dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
restrângerii exercițiului unor drepturi prin raportare la acest obiectiv și datele concrete ale realității. S-ar putea ajunge astfel în situația în care obligațiile impuse să aibă aceeași sferă de aplicare, deși gravitatea fenomenului s-a redus, justificând restrângerea acestei sfere sau chiar neaplicarea măsurilor. ... 38. Cu același prilej, Curtea a precizat că formularea generală a dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, nu trebuie să conducă la concluzia că faptele care constituie
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
10.000 euro; (...). Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție reglementează distinct, în cadrul capitolului III, infracțiunile de corupție (secțiunea a 2-a) și infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție (secțiunea a 3-a). În accepțiunea Legii nr. 78/2000, sfera infracțiunilor de corupție cuprinde exclusiv infracțiunile de luare de mită, prevăzută în art. 289 din Codul penal, dare de mită, prevăzută în art. 290 din Codul penal, trafic de influență, prevăzută în art. 291 din Codul penal, și cumpărare de
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
o semnificație diferită în interpretarea dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, în condițiile în care nu există niciun indiciu că legiuitorul primar sau delegat ar fi extins sfera noțiunii de infracțiuni de corupție utilizată în art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, prin includerea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută în art. 13^2 din Legea nr. 78/2000
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
abuz în serviciu prevăzute în art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal. Așadar, se constată că prin considerentul nr. 32 al Deciziei nr. 458/2017, Curtea Constituțională poziționează condiția privind obținerea unui folos necuvenit în sfera urmării imediate a infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute în art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal; în consecință, pe calea recursului în interesul legii, condiției privind obținerea unui folos necuvenit nu îi poate
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
Codul penal; în consecință, pe calea recursului în interesul legii, condiției privind obținerea unui folos necuvenit nu îi poate fi atribuită o altă semnificație decât cea stabilită de instanța de contencios constituțional, condiția privind obținerea unui folos necuvenit poziționată în sfera urmării imediate neputând fi repoziționată în sfera obiectului infracțiunii. În ipoteza particulară în care paguba produsă se convertește într-un folos necuvenit, ipoteză la care se face referire în considerentul nr. 33 al Deciziei Curții Constituționale nr. 458/2017, condiția privind
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
în interesul legii, condiției privind obținerea unui folos necuvenit nu îi poate fi atribuită o altă semnificație decât cea stabilită de instanța de contencios constituțional, condiția privind obținerea unui folos necuvenit poziționată în sfera urmării imediate neputând fi repoziționată în sfera obiectului infracțiunii. În ipoteza particulară în care paguba produsă se convertește într-un folos necuvenit, ipoteză la care se face referire în considerentul nr. 33 al Deciziei Curții Constituționale nr. 458/2017, condiția privind obținerea unui folos necuvenit își menține caracterul
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
serviciu prevăzute în art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal și nici în această ipoteză folosul necuvenit obținut nu poate fi transformat în obiect al infracțiunii. Folosul necuvenit obținut, inclus de Curtea Constituțională în sfera urmării imediate, rămâne circumscris acestei sfere, indiferent de actul normativ care se referă la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal. Așadar, chiar dacă s-ar admite
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]