3,605 matches
-
silabe fără sens, în scop experimental. În primul rând literele nu trebuie să constituie un cuvânt sau o abreviație cunoscută, silabele adiacente să nu constituie un cuvânt, consoana inițială a unei silabe să nu fie identice cu consoana finală a silabei precedente etc. În cazul când se alcătuiesc perechi asociate de silabe se recomandă ca cele două litere inițiale ale celor două elemente din pereche să nu fie litere succesive ale alfabetului; ca elementeIe unei perechi date sau ale unor perechi
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
trebuie să constituie un cuvânt sau o abreviație cunoscută, silabele adiacente să nu constituie un cuvânt, consoana inițială a unei silabe să nu fie identice cu consoana finală a silabei precedente etc. În cazul când se alcătuiesc perechi asociate de silabe se recomandă ca cele două litere inițiale ale celor două elemente din pereche să nu fie litere succesive ale alfabetului; ca elementeIe unei perechi date sau ale unor perechi în succesiune să nu fie sinonime sau antonime; să nu formeze
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
din pereche să nu fie litere succesive ale alfabetului; ca elementeIe unei perechi date sau ale unor perechi în succesiune să nu fie sinonime sau antonime; să nu formeze o legătură asociativă uzuală (de exemplu ceas-timp) etc. Uneori se utilizează silabe consonante, adică o succesiune de trei litere (trigrame), toate consoane (de exemplu RML, DPC etc.). Silabele consonante sunt cele mai dificile (de reținut) unități verbale. Mai rar se utilizează și litere izolate sau unități din două litere (bigrame), sau unități
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
unor perechi în succesiune să nu fie sinonime sau antonime; să nu formeze o legătură asociativă uzuală (de exemplu ceas-timp) etc. Uneori se utilizează silabe consonante, adică o succesiune de trei litere (trigrame), toate consoane (de exemplu RML, DPC etc.). Silabele consonante sunt cele mai dificile (de reținut) unități verbale. Mai rar se utilizează și litere izolate sau unități din două litere (bigrame), sau unități fără sens, multisilabice. Numărul silabelor într-o listă variază în funcție de intențiile experimentatorului, dar un experiment uzual
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de trei litere (trigrame), toate consoane (de exemplu RML, DPC etc.). Silabele consonante sunt cele mai dificile (de reținut) unități verbale. Mai rar se utilizează și litere izolate sau unități din două litere (bigrame), sau unități fără sens, multisilabice. Numărul silabelor într-o listă variază în funcție de intențiile experimentatorului, dar un experiment uzual conține între 8 și 14 silabe (utilizarea silabelor a fost, însă, combătută de unii autori pe motivul că sunt artificiale nu constituie un material reprezentativ pentru viața reală). În
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de reținut) unități verbale. Mai rar se utilizează și litere izolate sau unități din două litere (bigrame), sau unități fără sens, multisilabice. Numărul silabelor într-o listă variază în funcție de intențiile experimentatorului, dar un experiment uzual conține între 8 și 14 silabe (utilizarea silabelor a fost, însă, combătută de unii autori pe motivul că sunt artificiale nu constituie un material reprezentativ pentru viața reală). În cercetările asupra memoriei foarte des se utilizează un material verbal semnificativ: cuvinte (adjective, substantive, verbe), numere; fragmente
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
unități verbale. Mai rar se utilizează și litere izolate sau unități din două litere (bigrame), sau unități fără sens, multisilabice. Numărul silabelor într-o listă variază în funcție de intențiile experimentatorului, dar un experiment uzual conține între 8 și 14 silabe (utilizarea silabelor a fost, însă, combătută de unii autori pe motivul că sunt artificiale nu constituie un material reprezentativ pentru viața reală). În cercetările asupra memoriei foarte des se utilizează un material verbal semnificativ: cuvinte (adjective, substantive, verbe), numere; fragmente de proză
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
încât informația să nu fie memorizată decât în cursul unei singure percepții. Într-un experiment asupra memoriei de scurtă durată L.R.Peterson și M.J.Peterson au prezentat subiecților spre memorare auditivă o engramă din trei consoane CCC; imediat după prezentarea silabei experimentatorul prezenta un număr, cu indicația dată subiectului de a număra plecând de la acest număr înapoi cu trei după bătăile unui metronom, și se opreau din numărat la aprinderea unui bec roșu când trebuiau să spună cele trei consoane. Semnalul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
indicația dată subiectului de a număra plecând de la acest număr înapoi cu trei după bătăile unui metronom, și se opreau din numărat la aprinderea unui bec roșu când trebuiau să spună cele trei consoane. Semnalul de începere a reproducerii elementelor silabe consonante era dat după 3, 6, 9, 12, 18 sec.Timpul dintre semnalul de începere a reproducerii și începutul probei următoare era de 15 sec. Rezultatele au arătat o foarte rapidă scădere a reproducerii, ajungând la 50% după 3 sec
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
unui traseu văzut într-o oglindă folosind mâna dreaptă, apoi mâna stângă; manipularea unui dispozitiv mecanic înainte, apoi după modificarea comenzilor; învățarea complexă (pilotarea unui avion) într-o situație simulată (machetă), apoi într-o situație reală; învățarea unei liste de silabe asociate, apoi a altei liste; rezolvarea unei anumite probleme, apoi a alteia, etc. Au fost invocați diverși factori pentru a explica efectele, pozitive sau negative, ale transferului. Unii autori fac să intervină într-o orientare teoretică stimul-răspuns, gradul de asemănare
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
același, însă răspunsul variază. Alți autori fac să intervină mai mult activitatea subiectului așa cum este ea suscitată sau modificată de sarcina A. S-a putut pune în evidență, în anumite cazuri, intervenția în transfer a unui răspuns verbal mediat. Fiecare silabă dintr-o listă este asociată cu un cuvânt. Apoi aceleași silabe sunt asociate cu alte cuvinte. Se va observa un transfer pozitiv ? Numai dacă cele două cuvinte asociate succesiv cu aceeași silabă sunt asociate în limbă frecvent cu același al
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
activitatea subiectului așa cum este ea suscitată sau modificată de sarcina A. S-a putut pune în evidență, în anumite cazuri, intervenția în transfer a unui răspuns verbal mediat. Fiecare silabă dintr-o listă este asociată cu un cuvânt. Apoi aceleași silabe sunt asociate cu alte cuvinte. Se va observa un transfer pozitiv ? Numai dacă cele două cuvinte asociate succesiv cu aceeași silabă sunt asociate în limbă frecvent cu același al treilea cuvânt care constituie, în încercare, un răspuns mediat implicit. De
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în transfer a unui răspuns verbal mediat. Fiecare silabă dintr-o listă este asociată cu un cuvânt. Apoi aceleași silabe sunt asociate cu alte cuvinte. Se va observa un transfer pozitiv ? Numai dacă cele două cuvinte asociate succesiv cu aceeași silabă sunt asociate în limbă frecvent cu același al treilea cuvânt care constituie, în încercare, un răspuns mediat implicit. De exemplu, se va învăța mai ușor asocierea MZV-roșu după asocierea MZV-fruct, pentru că, în limbă (este vorba în acest exemplu, de limba
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
multe idei de acest fel fiind socotiți cu o trebuință ridicată de performanță, iar ceilalți cu o trebuință scăzută. Într-un experiment al lui Lowell, subiecților li s-a dat să rearanjeze, timp de 20 minute, anagrame, de exemplu din silaba fără sens WTSE se poate face cuvântul cu sens: WEST. S-a constatat că subiecții cu o trebuință de performanță mai ridicată (stabilită prin metoda lui McClelland) obțin, la această probă, o cotă mai ridicată, decât cei cu o trebuință
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
sănătoasă a cremei de mâini sau de față. Vroia să trimită un protest la OMS, în care să dezvăluie dedesubturile afacerii cremelor trucate și să ceară deconspirarea formulei optime și sancționarea celor vinovați de „excrocherie“. Chiar așa spunea, în două silabe, emoționându-se de nervi când trecea pe lângă o farmacie: „Es-crocilor!“, și eu încercam să-mi păstrez seriozitatea și s-o încurajez. O iubeam enorm în astfel de momente, cu un amestec de căldură și atenție cum nu vă puteți închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se ridicau, bubuind frenetic. Îi vedeai pe toți în picioare, la orice porcărie; te simțeai și prost că stai jos, se uitau actorii urât la tine. Entuziasmul dura minute în șir, unii mai răcneau „Bravó!“ (cu-accent franțuzesc, pe ultima silabă), mie-mi venea să intru în pământ sau să țip „Bis!“ peste capetele mulțimii. Bineînțeles că mi-era rușine de generozitatea senină cu care împărțeau urale, așa cum țiganii împart semințe înainte de film. Mă jenau spiritul de hoardă și lipsa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
De senzație! Te-aș aplauda, dar există două hibe.“ „Care, dom’ profesor?“ Cezar s-a trezit și el și, brusc indispus, s-a dus la bar, să-și recupereze bocancul: „Fa-fac eu cinste!“ M-am aplecat spre Mihnea, savurând fiecare silabă: „Prima hibă. N-ai inventat nimic. Formula ta algebrică există de când lumea. Și n-are nimic matematic. E-un procedeu literar. Se cheamă textualitate ergodică.“ „Adică?“ „Din grecește: ergon + hodos. Nu mă pune să-ți traduc. Pot să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
deschis, al cărui conținut determină în mod fundamental elementele de improvizație și spontaneitate ale formei. Poemul transferă, prin medierea autorului, energia experienței codată în forma câmpului deschis, care este o extensie a conținutului, după Olson. În această compoziție de câmp, silabele, nu cuvintele, au o funcție esențială, construind prin forța lor expresivă și constituind liantul de energie al operei văzută ca spațiu energetic în ansamblu. Poeții de la Black Mountain (Olson, Duncan, Levertov, Creeley, Williams, Dorn) au avut legături strânse cu poeții
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai îndeaproape, versurile 4-5 descoperă o asemenea convergență la nivel fonetic, dar și sintactic dezvăluind în plus ceva din mecanismul producerii textului: Vântul se regăsește în cuvintele, reverențele fac ecou în sonurile „arbitrarului” trei(oprit, nu întâmplător, totuși, la această silabă rămasă suspendată la capăt (de vers), pentru ca silaba zeci, trecută în versul următor, să se prelungească în finalul aceleiași unități, în garnizoană. O extindere a analizei ar scoate la iveală și alte subterane relații de natură pur textuală, situabile pe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la nivel fonetic, dar și sintactic dezvăluind în plus ceva din mecanismul producerii textului: Vântul se regăsește în cuvintele, reverențele fac ecou în sonurile „arbitrarului” trei(oprit, nu întâmplător, totuși, la această silabă rămasă suspendată la capăt (de vers), pentru ca silaba zeci, trecută în versul următor, să se prelungească în finalul aceleiași unități, în garnizoană. O extindere a analizei ar scoate la iveală și alte subterane relații de natură pur textuală, situabile pe mai multe axe. De exemplu: amurg / alpenstock / apa
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de inspirația populară), contrapunctul refrenului și al Witz-ului, al poantei finale, i-au asigurat, fără Îndoială, prețuirea redacției brașovene și a publicului transilvan. Din punct de vedere formal, piesa e realizată cu destulă acuratețe. Autorul adoptă metrul trohaic de opt silabe și rima Împerecheată, specifice poeziei populare, le mânuiește cu suplețe (cu câteva licențe de ritm, versurile 5, 16, 19, 26), practică enjambement-ul (strofa a III-a) și asonanța (versul 17). Personificarea utilizată, maniera de redare a personajului feminin, ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural). 3 "În cazul imperativului, modificarea este facilitată și de lungimea silabică a formei, care, în prezența pronumelor neaccentuate enclitice, ajunge la o structură de trei, patru sau cinci silabe" (Pană Dindelegan 1987: 65). 4 Concurența între modelele de conjugare cu și fără sufix a fost mult cercetată: cf. Guțu Romalo (1972, în 2000: 97-100), Brâncuș (1975), Pană Dindelegan (1987: 72-89), Croitor (2002), Dragomirescu și Dediu (2006) etc. Vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
nume de!... a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! (urale și ciocniri) [...] CAȚAVENCU (foarte amețit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrășându-și silabele): Fraților! (toți se-ntorc și-l ascultă) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat și am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! ieri bigotismul, azi
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
reprezentată de folosirea prefixoidelor că adjective. Inițial, trunchierea a afectat numai numele proprii și împrumuturile recente, dar fenomenul s-a extins și la alte clase. Dacă la început trunchierea era un procedeu folosit de limbă vorbită, prin care se suprimau silabele finale ale unui cuvânt plurisilabic, procedeul s-a extins pe de o parte de la limbajul argotic, pe de altă parte de la cel tehnic la majoritatea stilurilor limbii. Acest lucru a fost ajutat foarte mult de mass-media. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
A este asertată (reprezintă o informație nou introdusă în universul discursiv), în timp ce în (13') este doar presupusă (informație de fundal, considerată deja existentă în universul opiniilor comune interlocutorilor). 9 Caracterul factiv poate fi sugerat pe cale prozodică (accent frastic pe ultima silabă accentuată a conectorului sau pe semiadverbul chiar), coroborată cu forma verbală (indicativ); accentul frastic pe ultima silabă accentuată a subordonatei, coroborat (opțional) cu condiționalul ori cu prezumtivul, conduce mai curând la o interpretare nonfactivă. O dezambiguizare univocă este însă posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]