19,447 matches
-
Bunul simț ca paradox. Ceea ce reiese cu evidență din citirea în paralel a celor două cărți, este spus explicit de autor în articolul intitulat chiar Despre simțul practic. Scrie Alexandru Paleologu, reluând argumentația pilot din Bunul simț ca paradox: "El (simțul practic - n.n.) e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia aplicată a bunului simț" (p. 88). Că simțul practic este sinonim cu inteligența aplicată
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
explicit de autor în articolul intitulat chiar Despre simțul practic. Scrie Alexandru Paleologu, reluând argumentația pilot din Bunul simț ca paradox: "El (simțul practic - n.n.) e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia aplicată a bunului simț" (p. 88). Că simțul practic este sinonim cu inteligența aplicată o dovedește și sumara, dar precisa sa descriere din pagina următoare: "Simțul practic e darul, de pildă, de
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
Paleologu, reluând argumentația pilot din Bunul simț ca paradox: "El (simțul practic - n.n.) e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia aplicată a bunului simț" (p. 88). Că simțul practic este sinonim cu inteligența aplicată o dovedește și sumara, dar precisa sa descriere din pagina următoare: "Simțul practic e darul, de pildă, de a-și reprezenta toate efectele conexe și probabile ale unei acțiuni, toate
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
din Bunul simț ca paradox: "El (simțul practic - n.n.) e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia aplicată a bunului simț" (p. 88). Că simțul practic este sinonim cu inteligența aplicată o dovedește și sumara, dar precisa sa descriere din pagina următoare: "Simțul practic e darul, de pildă, de a-și reprezenta toate efectele conexe și probabile ale unei acțiuni, toate variantele previzibile și eventual
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia aplicată a bunului simț" (p. 88). Că simțul practic este sinonim cu inteligența aplicată o dovedește și sumara, dar precisa sa descriere din pagina următoare: "Simțul practic e darul, de pildă, de a-și reprezenta toate efectele conexe și probabile ale unei acțiuni, toate variantele previzibile și eventual imprevizibile ale acestor efecte și a decide în consecință; el face posibilă decizia rapidă și fermă, după o
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
de interpretare. Dar asta nu înseamnă că timpul i-a dat mereu dreptate iconoclastului eseist și critic literar. Din păcate pentru el, Alexandru Paleologu pierde de o manieră stânjenitoare pentru el, singurul pariu ferm pe care îl pune prin intermediul volumului Simțul practic. La debutul lui Dan Verona (poet cunoscut astăzi mai mult în ipostază de textier de muzică ușoară, a cărui carieră poetică și-a atins apogeul chiar în momentul apariției acelui volum de debut, tot ce a urmat după el
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
cărui carieră poetică și-a atins apogeul chiar în momentul apariției acelui volum de debut, tot ce a urmat după el, încadrându-se pe o pantă valorică descrescătoare) Alexandru Paleologu exclamă triumfalist, Avem un Hölderlin! Acest articol, reluat în volumul Simțul practic i-a atras și continuă să-i atragă multe ironii autorului său, fiind până azi unul dintre textele cele mai celebre și citate atunci când vine vorba de derapaje ale spiritului critic. Cu o dezarmantă lipsă de prudență, criticul se
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
dacă cenzura nu ieșise încă din relaxarea deschiderii care a culminat cu discursul lui N. Ceaușescu împotriva invadării Cehoslovaciei de trupele Pactului de la Varșovia (mai puțin România), din august, 1968? Chiar dacă, la prima vedere este o simplă culegere de articole, Simțul practic este o carte de primă importanță pentru înțelegerea gândirii lui Alexandru Paleologu. Ea definește perfect situarea sa intelectuală, în câmpul literaturii și al gândirii politice.
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
vinde bine, până la urmă, justificat și certificat de autenticitatea investigației. Numai că sensul în care își conduce cartea Cătălin Dorian Florescu e altul. Nu lipsit, e drept, de o anume tradiție și de câteva locuri comune, dar cu un remarcabil simț al poveștii. Al poveștii, vreau să spun, și al poveștilor, al povestirii și al povestitorului, al povestașului ș.a.m.d. Familia lexicală, adică, în întregul ei. Naratorul, Teodor Moldovan, revine în țară după douăzeci de ani de sufocantă și bănoasă
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
ieșit din această farsă se vede astăzi: un învățământ harcea-parcea, nici cal, nici măgar, întizând mâna tremurândă după frânghia unei spectru amorf numit "reformă". Pe parcurs, s-a făcut praf tot ceea ce constituie baza obligatorie a procesului educațional: rigoarea, disciplina, simțul mizei, respectul de sine. Numiți politic, directorii de școli au înțeles să transforme unitatea din subordine într-un fief personal, în care abuzul, subiectivitatea agresivă și terorea au făcut și fac în continuare legea. Cumetriile, promovarea nevestelor, amantelor sau a
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
întâietate aforismului, îi vom cita pe La Bruyere, La Rochefoucauld, Lichtenberg, cu vitejie concurați. O aventură spirituală mult ușurată de exercițiul poetic, de uzul magistraturii critice, mai cu seamă însă de acea fire scormonitoare căreia lumea ideilor i-a acutizat paradoxal simțurile, în balansul dintre realitate și ludic. Atunci, a ridica un sumar al temelor cuprinse în Fișier, începând cu moartea și continuând cu viața, dragostea, credința, speranța, istorie, religie - am cădea în convențional. O parte din constatări sunt triste, fără ca autorul
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
Assisi și la ideea lui, -ecologistă! - să n-avem vorbe; și care, într-o zi, în viitor, va produce o Revoluție în lume, în natură, preschimbând-o într-o UNITATE A LUMII SAU A NATURII ÎNSĂȘI, și în care bunul simț cartezian va fi singurul lucru ce va fi cel mai bine distribuit, mai mult și decât...voia, a vrut, comunismul cel mai utopic, cu bunurile pământești, fără susținerea de bază a celor doi, - autorul DISCURSULUI ASUPRA METODEI și celălalt, AUTORUL
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
tîrziu Caragiale în Kir Ianulea. Reconstituirea unei perioade revolute se realizează păstrîndu-se ferm perspectiva prezentului ("Lăutarii scoaseră din viori și cobze niște accente foarte patetice pentru timpii de atunci, dar care astăzi n-ar avea cea mai mică putere asupra simțurilor noastre", cap. VII; "Cei ce cunosc cum era forma orașului București înaintea focului de la 1847 n-au decît să se gîndească puțin și-și vor aduce aminte că, mergînd drept pe ulița Colții spre Sf. Gheorghe cel Nou, era pe
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
ei, ce se întâmplă cu Iliescu. Or, la acest capitol, evaluările lor sunt catastrofale. Problemele PSD-ului sunt strict legate de persoana și de influența malignă în partid a lui Ion Iliescu. Personajul care a avut înmărmuritoarea lipsă de bun simț de a declara la catafalcul lui Antonie Iorgovan că atâția alții care ar merita să moară sunt în viață, e salvat tocmai de oamenii care promiteau să reprezinte o alternativă la stilul "cârpei kaghebiste". Ei bine, Iliescu supraviețuiește tocmai cu ajutorul
Transplant de tip Geoană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9176_a_10501]
-
plăcerilor, ci Ideologul, la fel de inflexibil, de pe poziții de stânga. Și pentru că romancierul intră, cu Căderea în lume, într-o cazuistică atât de delicată, cum este cea a legionarismului românesc, el simte nevoia - din necesități compoziționale și, în fond, de bun simț - să definească o extremă prin alta. Până la un punct, observăm, nuanțele nu există. Între tânărul aspru și "posedat" care vrea o Românie curată și tânărul grăsuț, cu dioptrii intelectuale, pentru care lupta de clasă e motorul istoriei, nu apare nici
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
tot cunoștințele despre lume și viață. În privința aceasta, fără nici o modestie, se pretinde într-adevăr priceput". (pp. 5-6). Toate caracteristicile scrisului lui Alexandru Paleologu sunt condensate în aceste rânduri. O anumită frivolitate (de această dată, intelectuală) despre care în Bunul simț ca paradox și în toate interviurile care au urmat, până în ultimul ceas al vieții, susținea că "este o cale către esențe", lipsa de metodă (da nu și de erudiție!), tendința de a intra în dialog cu ceilalți, cu orice preț
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
a deveni bucătar adică pentru a-și indeplini visul aparent imposibil pentru că, nu-i așa, asociem perfect în minte murdăria și bolile cu șobolanii și nu cu bucătăria franțuzească. Provocarea poveștii vine tocmai din acest oximoron, un șobolan care are simțurile atît de delicate, încît ajunge în postura de a oferi surprize culinare celor mai pretențioși clienți ai restaurantului lui Gusteau după ce acesta este preluat la moartea patronului de un alt bucătar, rău intenționat. Șobolanul se strecoară în bucătărie cu ajutorul unui
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
fie supuși, recunoscători, că El i-a făcut, în definitiv. Și multe altele. Pe musulmani, ideea creștină, să-ți întinzi și celălalt obraz, când ești pălmuit, îi lasă perplecși. în loc să dai și tu, să ripostezi, ca un bun musulman, cu simțul onoarei și datoriei. Am zis. Creștinii? Niște naivi. Niște copii... "Vrăjmașii - se spune - trebuie înrobiți. Trebuie omorâți. Și cu asta, basta! Dar în nici un caz, nu trebuie să le vrei binele." O spunem încă o dată. "Relația dintre Dumnezeu și credincioși
Cum vede un musulman creștinismul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9255_a_10580]
-
și descărcarea ei în "scurtcircuitul" produs prin moartea bătrânei: toate acestea indică o remarcabilă stăpânire de către autor a mijloacelor compoziționale. Construcția unei nuvele este diferită de cea a unui roman și, poate, mai dificilă. Ea nu solicită, într-adevăr, acel simț arhitectonic ce organizează o materie epică bogată, dar presupune o concentrare a conflictului și o circularitate a textului destul de greu de obținut în condiția în care efectul de naturalețe nu trebuie nicidecum pierdut din vedere. Nuvelistul, spre deosebire de romancier, nu-și
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
Quarterly Conversation, nr. 9, toamna 2007: Persoana întâi, persoana a doua și persoana a treia sunt folosite interșanjabil (și se schimbă destul de des) de cele mai multe ori fiind centrate în jurul punctului de vedere al unui protagonist nenumit. Aceste elemente, combinate cu simțul timpului și al cronologiei care sunt de-a dreptul haotice (în asemnenea măsură încât evenimentele se contrazic în cadrul aceluiași capitol), contribuie la caracterul straniu, asemănător visului din structura romanului lui }epeneag.(...) Complet absorbitoare în timpul lecturii, cartea devine ceva complet diferit
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
evocarea lui C. D. Zeletin cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea poetului G. Tutoveanu. Ceea ce este impresionant la acest medic erudit și rafinat este dozajul perfect la care ajunge îmbinînd o erudiție de cuprindere enciclopedică și un simț estetic de o impecabilă tăietură. De obicei savanții, știind prea multe, scriu prost, mulțimea cunoștințelor sleindu-le filonul afectiv. În cazul lui C. D. Zeletin, regula nu se confirmă, ci dimpotrivă: asupra lui cultura a acționat ca o inoculare fecundă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
jur. Totul trebuie tîrît în mocirla comună oribil mirositoare, în derizoriul absolut. Fiecare știe orice, poate să-și dea cu părerea plină de aplomb despre orice, să se tragă cu ceilalți de brăcinari, să-i terfelească, să desființeze măsura bunului- simț și ștacheta sub al cărei nivel nu poate să coboare nici un fel de discuție. Niciunde. În locurile civilizate de pe planetă există un sistem prea bine reglat care nu permite alunecări periculoase. Iar oamenii, poate nu neapărat mai meritorii, nu au
Întâmplări de la motel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9278_a_10603]
-
meu biograf va insista asupra uluitoarelor mele progrese la pian și la vioară, nu-l contrariați. Dacă vreunul din aceste instrumente ar fi existat în casă, aș fi putut deveni un virtuoz, complinind lipsa de educație a vocii. îmi exercitam simțul muzical scuturând la urechi cutioara cu ace de oțel pentru plăcile patefonului. Adevărat este că învârteam singur manivela acestuia și chiar în lipsa părinților o ascultam pe Amelita Gallicurci într-o dramatică arie din "Norma" lui Bellini, pe tenorul Schmit, cu
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
oamenii și-au creat-o cu timpul în cadrul cîmpului social de forțe, televiziunea a provocat o schimbare insidioasă, la început chiar imperceptibilă, a ierarhiei valorice. Altfel spus, puterea cu care televiziunea schimbă mentalități și formează gusturi se răsfrînge dăunător asupra simțului valoric. Principala daună, crede sociologul francez, stă în intruziunea televiziunii în interiorul unor medii profesionale care, treptat, își pierd autonomia și își distrug ierarhiile intrinseci. E ca și cum un corp străin, pătrunzînd într-un organism, îi modifică homeostazia și îi dă peste
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
în care se află înconjurată de o mare de întuneric, așa cum camera devine celulă de închisoare, silindu-l pe cel care s-a închis prea mult în sine să caute ieșiri, iar aceste ieșiri duc către sine. Dereglării sistematice a simțurilor, indusă parcă de o substanță psihotropă, îi urmează recuperarea principalelor articulații dureroase ale existenței sale. Mike simte enorm și vede monstruos. Camera 1408 nu face decît să-l confrunte cu sine, este drept, indicîndu-i o falsă ieșire din impas: sinuciderea
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]