3,065 matches
-
mai apărut: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandra Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute Sate amenințate 9. Pavel Chihaia, Țara Românească între Bizanț și Occident 10. Petru loan, Logică și filozofie 11. Daniel Combes, Epopeea vinului 12. Anton Adămuț, Filosofia substanței 13.I. Saizu & Al. Tacu, Europa economică
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
artei pentru artă” era foarte exigent privind problemele de prozodie. Impunea formele fixe ale poeziei și interzicea orice licență poetică. Promova valorile formale ale artei și mai ales ale poeziei. Prin cultul rafinat al imaginii, acest curent a pregătit apariția simbolismului! Parnasul rămâne, Olimpul rămâne, noi mergem și ne tot depărtăm de locurile Greciei. Dar gândul la ele rămâne. Pluteam pe aripa gândului. Nu ieșisem încă din lumea legendelor grecești. Erau atât de înfrățite cu pământul acelei țări încât parcă ne
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
pentru Literatură, 1968. * Blanchot, Maurice, Spațiul literar, Traducere și prefață de Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1980. * Bogdan-Duică, G., Mihai Eminescu. Studii și articole, Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Ecaterina Vaum, Iași, Editura Junimea, 1981. * Borella, Jean, Criza simbolismului religios, Traducere de Diana Morărașu, Iași, Institutul European, 1995. * Botez, Corneliu, Omagiu, București, 1909. * Bulgăr, Gh., De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Iași, Editura Junimea, 1975. * Cacoveanu, Ștefan, Amintiri despre Eminescu, Ediție îngrijită de Corneliu Remus Cacoveanu, Prefață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Aspecte ale mitului, Traducere de Paul G. Dinopol, Prefață de Vasile Nicolescu, București, Editura Univers, 1978. * Eliade, Mircea, Despre Eminescu și Hasdeu, Ediție îngrijită și prefață de Mircea Handoca, Iași, Editura Junimea, 1987. * Eliade, Mircea, Imagini și simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, Prefață de Georges Dumézil, Traducere de Alexandra Beldescu, București, Editura Humanitas, 1994. * Eliade, Mircea, Insula lui Euthanasius, București, Editura Humanitas, 1993. * Evola, Julius, Metafizica sexului, Cu un eseu introductiv de Fausto Antonini, Traducere de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe profesor în culturile cu DFP mică, dar în cele cu DFP mare profesorul nu este contrazis și criticat public decît accidental. La nivel organizațional, după Yamamura, Satoh și Stedham (2003), DFP influențează: structura organizațională, modul de luare a deciziilor, simbolismul statusului, stilul de conducere, relația șef-subaltern. Structura organizațională este asemenea unei piramide înalte, alcătuită dintr-o rețea fixă, cu poziția stabilă a fiecărui membru, însoțită de concentrarea autorității și comunicare mai ales formală, în culturile cu DFP mare, și are
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
are structura unei piramide plate, cu o rețea de relații mai relaxată și multe raporturi informale, în cele cu DFP mică. Modul de luare a deciziilor este centralizat în culturile cu DFP mare și descentralizat în cele cu DFP mică. Simbolismul statusului este relativ neimportant în țările cu scor mic la dimensiunea evocată, dar foarte important în cele cu scor mare al DFP. Referitor la stilul de conducere, stilul participativ este prezent pregnant doar în culturile cu DFP mică, în culturile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se află, potrivit tradiției, într-o formă mult atenuată, la baza carnavalului care precede în zilele noastre postul Paștelui. Sub influența asimilării dintre Dionisos și Osiris, cultul lui Bachus a evoluat către consacrarea vieții de după viață. De la vinul de aici, simbolismul se îndrepta către viața de dincolo. Spre deosebire de creștinismul de la începuturi, Bacanalele nu erau îndreptate împotriva ideologiei dominante. Dar reuniunile bahice, al căror caracter secret nu putea decât să neliniștească statul, provocau dezordine și, în special, fervoarea adoratorilor lui Bachus, al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a analiza ideea de Europa în românul Ulysses pleacă de la patru repere: (1) raportul românului cu Antichitatea europeană (cu grecii, românii și chiar cu religia creștină și mai ales cu catolicismul); (2) raportul cu Europa care îi era contemporană; (3) simbolismul alegerii ca personaj principal a unui evreu Leopold Bloom; (4) europenismul celui de-al doilea personaj principal, alter-ego-ul autorului, Stephen Dedalus. Trebuie să precizam încă din start că ideea de Europa este ascunsă foarte bine în materia extrem de densă a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
arabă), sau Coloanele lui Hercule (denumirea antică). Și Stephen Bloom întreabă un marinar "Ai văzut stîncă Gibraltarului?"214 Interesant este și faptul că vocabula Gibraltar apare în român de 25 de ori, mai mult decît cuvîntul Europa, cu numai 20. Simbolismul strîmtorii Gibraltar este complex, fiind sfîrșitul lumii pentru greci. În același timp, Gibraltarul separă două lumi, Europa de Africa. Antiteza este evidentă, fiind vorba în concepția lui Joyce de două Europe, una, cea a grecilor fără granițe, caracterizată printr-o
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
literar din ciclul gimnazial, în Caiet de informare metodică pentru limba română, Cluj-Napoca, 1976, p. 37-56. [53] MĂRUȚĂ, VASILE, “Mai am un singur dor” - Imn al existenței perpetue. - Considerații artistice și stilistice. în: ȘA, 1976, p. 14-17. [54] MIHUȚ, ION, Simbolism, modernism în avangardism (îndrumări metodice), București, Ed. ped. 1976. [55] MITRĂNESCU, GABRIELA, Activități didactice diferențiate la lecțiile de gramatică in clasele II-IV, RPed, 25, nr.11, 1976, 50-54. [56] MUREȘAN, MIRELA, Utilizarea mijloacelor audio-vizuale în dezvoltarea vorbirii la preșcolari [cu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
însemna materialul folosit, și cauza finală, prin care se indica funcționalitatea ce se intenționa a fi împlinită prin acea lucrare, ori pur și simplu terminarea lucrării. Din această perspectivă, artistul juca un rol mai degrabă modest, iar ceea ce conta era simbolismul care stătea în spatele lucrării sale și mai cu seamă scopul care trebuia împlinit prin ceea ce făcea el. Străduința era în principal de a găsi o cât mai bună manieră de a face accesibil prototipul înfățișat prin mijloacele reprezentării materiale. Artistul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
avută în vedere referința lui Dionisie la acei nori „plini de lumină în mod desăvârșit”, ceea ce înseamnă că în mod paradoxal pe această ultimă treaptă nu este vorba de o neputință totală în cunoașterea lui Dumnezeu. Desigur că referința la simbolismul întunericului și luminii ca dialectică în experiența cunoașterii pleacă de la Dionisie, însă cea mai elaborată expresie o găsim în palamism. În textele palamite găsim elemente ce ne permit să evaluăm mai bine implicațiile acestui al treilea nivel în apofază. Așa cum
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pozitivitatea ultimă a actului de cunoaștere înțeles ca unire cu divinul, căci Simeon vorbește de o „lumină” ce cuprinde pe cel care cunoaște, lumină ce este semnul dimensiunii personale a întâlnirii cu Dumnezeu. La fel de mult, și Grigorie Palama dezvoltă un simbolism al luminii în intenția de a indica caracterul pe care îl dobândește actul de cunoaștere în nivelul trei de apofatism. Comentându-l pe Dionisie, Palama subliniază că întunericul apofazei dionisiene nu trimite la ideea că vederea implicată în acest act
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o cogniție esențială ci către autentica experiere a inefabilului lumii ca semn al chemării către comuniune, către unire. 8. Vedere și cunoștință Precizarea modalității pe care poate fi obținută cunoașterea a fost legată în spațiul de gândire bizantin de un simbolism cu ample reverberații: cel al luminii. Un simbolism ce în mod paradoxal a fost dezvoltat în cone¬xiune cu experiența interioară aparent contrară, cea a întunericului, atât de mult discutată în posteritatea lui Dionisie. Interpretările ce pot fi aduse naturii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
inefabilului lumii ca semn al chemării către comuniune, către unire. 8. Vedere și cunoștință Precizarea modalității pe care poate fi obținută cunoașterea a fost legată în spațiul de gândire bizantin de un simbolism cu ample reverberații: cel al luminii. Un simbolism ce în mod paradoxal a fost dezvoltat în cone¬xiune cu experiența interioară aparent contrară, cea a întunericului, atât de mult discutată în posteritatea lui Dionisie. Interpretările ce pot fi aduse naturii simbolismului de acest fel în gândirea răsăriteană pot
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cu ample reverberații: cel al luminii. Un simbolism ce în mod paradoxal a fost dezvoltat în cone¬xiune cu experiența interioară aparent contrară, cea a întunericului, atât de mult discutată în posteritatea lui Dionisie. Interpretările ce pot fi aduse naturii simbolismului de acest fel în gândirea răsăriteană pot eșua cu ușurință dacă nu se ține seama de specificul sub care dualitatea întunericlumină a fost înțeleasă în acest spațiu. Riscul stă în faptul că simbolismul luminii poate fi întâlnit în multe arii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Dionisie. Interpretările ce pot fi aduse naturii simbolismului de acest fel în gândirea răsăriteană pot eșua cu ușurință dacă nu se ține seama de specificul sub care dualitatea întunericlumină a fost înțeleasă în acest spațiu. Riscul stă în faptul că simbolismul luminii poate fi întâlnit în multe arii spirituale și în multe filosofii, practic peste tot acolo unde este necesară conturarea unui limbaj care să fie propriu expe¬rienței mistice. Aparent aceste coduri funcționează asemă¬nător, și este în consecință permisă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
limbaj care să fie propriu expe¬rienței mistice. Aparent aceste coduri funcționează asemă¬nător, și este în consecință permisă o atitudine comparativă în interpretare, rezultând putința descrierii unei atitudini arhetipale ce traversează spiritul uman. Există însă diferențe dramatice în conținuturile simbolismului bizantin al luminii și întunericului față de alte spații culturale, și acest lucru este hotărât de dimensiunea personală și existențială sub care se găsește acest simbolism. Lumina și întunericul nu sunt legate de o simplă în-fățișare, ci de în-fățișarea cuiva, adică
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
putința descrierii unei atitudini arhetipale ce traversează spiritul uman. Există însă diferențe dramatice în conținuturile simbolismului bizantin al luminii și întunericului față de alte spații culturale, și acest lucru este hotărât de dimensiunea personală și existențială sub care se găsește acest simbolism. Lumina și întunericul nu sunt legate de o simplă în-fățișare, ci de în-fățișarea cuiva, adică nu au caracterul unui fenomen, ci sunt „percepute” în măsura în care sunt de fapt elemente ale unei comunicări între persoane, au un caracter „subiec¬tiv”, fără ca aceasta
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
putință o anume cunoaștere a sa. Deși spiritualitatea ebraică cunoaște dimen¬siunea personală a întâlnirii cu divinul și a înfățișării dumne- zeirii în lumină sau în întunericul Sinaiului (psalmistul spune despre Dumnezeu că „și-a pus întunericul acoperământ”), totuși acest simbolism câștigă o cu totul altă înfățișare în perspectiva logicii Întrupării și a dezvăluirii unui Dumnezeu tripersonal. Simbolismul bizantin al experienței luminii câștigă o altă dimensiune și prin exploatarea tradițiilor filosofice grecești, mai ales a dezvoltărilor înregistrate de doctrinele neoplatonice. Insistența
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și a înfățișării dumne- zeirii în lumină sau în întunericul Sinaiului (psalmistul spune despre Dumnezeu că „și-a pus întunericul acoperământ”), totuși acest simbolism câștigă o cu totul altă înfățișare în perspectiva logicii Întrupării și a dezvăluirii unui Dumnezeu tripersonal. Simbolismul bizantin al experienței luminii câștigă o altă dimensiune și prin exploatarea tradițiilor filosofice grecești, mai ales a dezvoltărilor înregistrate de doctrinele neoplatonice. Insistența pe o raționalitate, pe un Logos prezent în aceste experiențe cognitive a făcut ca simbo¬lismul luminii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fapt putem astfel să identificăm o sursă majoră a acestei ideologii. Republica lui Platon a fost un text luat în serios de ideologii noului stat creștin, deși întotdeauna din perspec¬tiva corectivei creștine. Ceremonialul de la curte trebuie privit din prisma simbolismului religios, unde căutarea tuturor reperelor care puteau aminti de manifestarea transcendentului în simbolul concret al împăratului jucau rolul cheie — astfel că acest ceremonial stătea sub intenția de a se oferi necredinciosului o vagă imagine a ideii de Dumnezeu, iar celui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
logosului grec, dar care nu erau mai puțin trăitori ai literei evanghelice. Subiectul fusese cercetat de gânditori ai timpurilor apologetice, Origen fiind numele cel mai semnificativ, mai cu seamă că acest autor a avut o serie de ezitări în clarificarea simbolismului „tunicii de piele”, iar interpretarea sa a fost mai târziu subiect al criticilor venite din partea mai multor gânditori bizantini, începând cu capadocienii. Subiectul a primit o tratare extinsă la Grigorie de Nyssa și la Grigorie de Nazianz în primul orizont
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care a fost nu numai un trăitor al tainei creștine, dar și unul din cei mai mari filosofi al erei bizantine, a dat probabil una din cele mai complexe interpretări temei „tunicii de piele”. Mai mult ori mai puțin explicitat, simbolismul hainelor de piele poate fi descoperit la foarte mulți autori bizantini, dar probabil că cea mai interesantă implicare și interpretare după Maxim, el o primește în atmosfera creată de Renașterea bizantină târzie, care a pus față în față două modele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o foarte plastică imagine, atunci când spune că Adam „nerezemându-și ochiul sufletului” în lumina dumnezeiască , ci „pipăind și mângâind ca un orb în întunericul neștiinței cu amândouă mâinile amestecătura materiei, s-a aplecat întreg spre simțire, predându-se ei”. Un simbolism ce am văzut că străbate spiritualitatea bizantină, cel al cuplului lumină-ochi, care își are începutul în filosofia lui Platon, și care susține o ierarhie de valori între simțurile trupești, dar și în cele sufletești, interioare, ale omului. Textul indică deci
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]