2,428 matches
-
constructivism la nivel de unitate de are virtutea de a facilita explicarea variațiilor de identitate, interes și acțiune între statele, ceva ce constructivismul sistemic nu pune în lumină. Totuși, ca urmare, această formă de constructivism are dificultăți în a explica similitudinile dintre state, dintre tiparele de convergență ale identității și interesului statelor. Acolo unde constructiviștii sistemici și cei la nivel de unitate reproduc dihotomia tradițională între internațional și intern, constructiviștii holiști caută să unească cele două domenii. Pentru a împăca întreaga
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interpretative de analiză amintește de preferința lui Hedley Bull pentru o abordare mai clasică, "caracterizată mai presus de toate de o fundamentare explicită pe exercitarea judecății", mai degrabă decât pe standardele neopozitiviste de "verificare și dovadă" (1969, 1995:20-38). Aceste similitudini, ca și rădăcinile constructivismului în teoria critică internațională, păreau să constituie o provocare pentru înțelegerea convențională a domeniului. O "diviziune atlantică" a structurat pentru multă vreme percepții ale sociologiei Relațiilor Internaționale ca disciplină, domeniul fiind văzut ca divizat între "oamenii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
citit. Chiar dacă nu se pune problema să facem un tur exhaustiv al multitudinii de cazuri posibile cu care viața, În cruzimea ei, ne confruntă, câteva exemple semnificative - Împrumutate uneori În ascuns din experiența mea personală - ne permit să relevăm niște similitudini pe care mă voi sprijini apoi ca să-mi lansez sugestiile. A treia parte, cea mai importantă, este cea care a motivat scrierea acestui eseu. Ea constă Într-o serie de sfaturi simple, adunate de-a lungul unei vieți de noncititor
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cea a dezvoltării ei interne, pe care Baskerville este din nou capabil să o reconstituie pornind de la celelalte cărți ale lui Aristotel. Modul În care se dezvoltă o carte nu Îi este În Întregime specific. Toate operele unui autor prezintă similitudini de construcție mai mult sau mai puțin perceptibile și traduc În secret, dincolo de diferențele lor manifeste, o manieră identică de a ordona realitatea. Însă un al treilea element la fel de important - care nu mai este intern operei, ci extern - ne permite
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
critică de literatură sau artă, eliberând-o de funcția secundară și devalorizantă În care este ea cantonată În majoritatea timpului și oferindu-i o reală autonomie: „Gilbert: Da, independentă. Nu mai trebuie să judecăm critica luând drept etalon imitația sau similitudinea, așa cum se Întâmplă În cazul poetului sau al sculptorului. Criticul Întreține cu opera de artă criticată aceeași relație pe care artistul o are cu lumea vizibilă a formei și culorii sau cu lumea nevăzută a pasiunii și gândirii. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
derivarea cu prefixe și sufixe), particularități semantice (omonime, sinonime, antonime), nivelul morfosintactic (particularități morfologice substantivul, adjectivul și pronumele, verbul), particularități sintactice apoziția, elipsa, propozițiile enunțiative simple sau dezvoltate, propozițiile exclamative și interogative), nivelul stilistic (epitetul, comparația, personificarea, metafora), particularități și similitudini. Autoarea oferă, astfel, o analiză pe volume de poezie, urmată, de una pe niveluri de expresivitate și de originalitate ale limbajului, realizând în cadrul a trei părți în câte este dispusă lucrarea, toate marcate de titluri sugestive (Partea întâi. Opera Anei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în momentul în care își elaborează opera: trăsăturile ce includ curentul în care acesta se înscrie, genul literar, specia literară etc. Totuși, esențială este legătura care se stabilește între munca creatorului de texte și a receptorului de texte, printr-o similitudine de etape urmate de fiecare. Vorbim, firește, de un autor model și de un cititor model, care nu presupun și eventualele excepții demne de a fi luate în considerare. Munca intelectivă a cititorului, în receptarea unei opere literare, este cercetată
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în momentul în care își elaborează opera: trăsăturile ce includ curentul în care acesta se înscrie, genul literar, specia literară etc. Totuși, esențială este legătura care se stabilește între munca creatorului de texte și a receptorului de texte, printr-o similitudine de etape urmate de fiecare. Vorbim, firește, de un autor model și de un cititor model, care nu presupun și eventualele excepții demne de a fi luate în considerare. Considerând-o de majoră actualitate, această muncă intelectivă de deconstrucție prin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ANEXA 1] " Între destin și vocație" interviu cu Ana Blandiana 310 [ANEXA 2] Note biobliografice 318 Sigle și abrevieri 325 Bibliografie și abrevieri bibliografice 326 În colecția Efigii au apărut: 1 Regăsindu-și rădăcinile în neomodernism, în raport cu care manifestă primele similitudini, deconstructivismul se manifestă, cu precădere, în prima perioadă a postmodernismului, asimilată tot neomodernismului. 2 Vezi, Dan Negruț, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011, p. 6. Preluând, parțial, ideea lui Dan Negruț, utilizăm deconstrucția
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
atunci ea și-a demonstrat valoarea. Jocul imitației (imitation game) pune accentul pe această dificultate în care ne aflăm, de a indica realitatea spiritului. Jocul imitației nu face decît să pună în evidență, prin introducerea camerei închise, acest aspect de similitudine structurală, ascunzînd privirii și simțurilor repulsia fizică a bărbatului care joacă rolul femeii. Iată-ne înarmați pentru a înțelege eficacitatea, limitele și... derapajele susținătorilor unei concepții reprezentative a inteligenței artificiale. 2. Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell 27
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
descendent binevoitor (sau ironic?) al vechii raționalități universale, dictatoriale. Să remarcăm deja următorul fapt: dacă este adevărat că omul acționează prin selecții succesive de mijloace pentru a atinge un scop dinainte definit, atunci este tentant să stabilim un raport de similitudine între acest demers "pas cu pas" și acela al calculatorului... pînă la punctul de a le face să coincidă și certitudinea că omul operează ca un sistem de procesare a informațiilor (IPS). Postulatul nr. 2: Mintea umană operează ca un
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
este privită de nici o persoană. Ea capătă semnificația avansurilor femeii către bărbat, relația nefiind încă precizată. Apropierea lor nu ajută comunicarea, ci mai degrabă subliniază lipsa acesteia. Întemnițate în jumătăți diferite ale tabloului, cele două persoane sunt unite doar prin similitudinea răspunsului lor față de un obiect de interes comun din afară. Ambele împlinesc același lucru, ceea ce le face să se ignore reciproc, iar albul ostentativ al cărții întoarse în sus le ține depărtate în loc să le unească. O combinație subtilă de unire
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
evidentă față de acele modele. Remarcabila asemănare dintre structurile la care am ajuns în propriul nostru studiu al compoziției și cele rezultate din această cercetare asupra mecanismelor care susțin stabilitatea perceptivă merită atenția noastră. Doar lucrările viitoare vor arăta dacă această similitudine aparentă derivă din procese neuronale similare. Rămâne de asemenea de văzut dacă aceste procese sunt controlate de mecanisme ereditare specifice adaptate pentru a asigura percepția cu invarianții necesari, după cum susțin Hoffman și Dodwell, ori dacă ele se datorează mai ales
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
va întârzia sub aripa protectoare ("La tine, Doamne sub aripă") și va cere dreptul la porc, la câne, la ocară, la cultul strămoșilor, dar și la perlă, smarald, înger, șarpe, otravă, elemente cunoscute în lirica argheziană. O primă ipostază este similitudinea cu divinul: "toți mă credeau el, chiar și eu însumi" ("Odă bucuriei", "Necuvintele"). Aceeași idee apare și în poemul "Construcție" în care contemplă "Marea trecere": "Eu sunt un mare Dom care dorm/ Tu ești o stea care A/ Degeaba curgeți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fost publicat ,,Vobiscum” (,,Flacăra’’, 30 aprilie 1916), apoi ,,Cu voi...’’ (,,Orizonturi noui’’, noiembrie decembrie 1929). în volum, acesta din urmă a fost pus în față, alegere bună și curajoasă. Ciudat, deși titlurile lor sînt asemănătoare, nu s-a observat că similitudinile, merg mai departe, încît unul poate fi considerat varianta celuilalt: ,, Cu voi...’’ pare o reluare, sau mai exact, o revenire la tema lui ,,Vobiscum”. Astfel, versul 1 al acestuia, „în cercul lumii comun și avar...” și versul 6 din „Cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lipsă de generozitate față de oamenii de talent. Aceeași corespondență există între versul 5 al poemului din 1916 și versul 5 al celui din 1929: „...Dar vai acei învinși, pe veci pierduți...” și, respectiv, ” O, genii întristate care mor”. în fine, similitudinile pot fi extinse comparînd versul 4 din „Vobiscum” („Și de nimic, pe lume, nu tresar”) cu versul 2 din „Cu voi...”, „Pierdut să te retragi nepăsător”, amîndouă concluzive și, aparent, dintr-un gen de hotărîri comun cu cel din „Glossa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lungit, umflat, îngroșat. La el efortul e invers: de restrîngere, de concentrare. Unele din gesturile lui Bacovia receptate ca fiind ciudate se întîlnesc, neașteptat, la inși din altă generație și din altă țară: de pildă, aversiunea față de oglinzi. Dincolo de surpriza similitudinii, faptul vine să-i probeze autenticitatea. Eu m-am îndoit o vreme că Bacovia, autorul „Poemei în oglindă”, a putut într-un anumit moment să urască oglinzile, nemaivoind să se privească în ele. Argumentul meu era simplu: cînd credem că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cvasi filosofice) aflate în continuă dezvoltare și transformare. De altfel, însuși S. Freud este privit ca un „reformist”, ca un „dizident” al propriei sale doctrine, ca un gânditor complex, care a străbătut mai multe etape de gândire, între acestea existând similitudini, dar și contraziceri. Pe măsură ce ne îndepărtăm de sursa originală a „psihanaliyei”, de „ortodoxismul” lui S. Freud, constatăm că modurile de interpretare devin tot mai nuanțate, tendințele „ortodoxe” diferențiindu-se de cele heterodoxe, eretice, iar „schemele determinismului psihic” devin mai versatile
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de spiritualizare a trăirilor pur umane, pentru care matematica reprezintă doar o altă opțiune ontologică prin care spiritul uman tinde înspre Spiritul pur. Unul dintre Rondelurile și Ovoidele din 2005, intitulat chiar Rondelul geometriei, descifrează parțial această opțiune, justificată de similitudinile bine știute dintre geometrie și poezie: "Sub scarabeul soarelui/ și-al albei mari frății/ Din sfere, piramide, cuburi/ pe care le contemplu/ Noi înălțăm în spirit/ dragostea divină". Practic fără excepție, cărțile de versuri ale lui Liviu Pendefunda atestă iluminări
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
politice a comunismului pentru că, urmînd unui grav accident istoric ce a durat o jumătate de secol, un alt set de mituri s-a născut în această țară, "depășind" în acest fel paginile cărții lui Raoul Girardet, intrînd însă în alte similitudini, cu miturile politice din țările Europei Centrale și de Est și din spațiul fostei Uniuni Sovietice. Reîntorcîndu-ne însă la cartea lui Raoul Girardet, trebuie de la început menționat că "profitul" pe termen lung al lecturii stă mai ales în sugestiile nebănuite
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
central. (Prezenta lucrare este organizată tocmai în funcție de aceste patru "constelații"), în interiorul acestor ansambluri, se cuvine, într-o a doua etapă, a pune în lumină rețeaua de corelații existente, a întocmi într-un alt mod tabloul liniilor de convergență și al similitudinilor. Dincolo de variante, de diversitatea formulărilor posibile, adică dincolo de contradicțiile aparente, va apărea astfel ceea ce s-ar putea considera a fi structurile fundamentale ale realității mitice, construite pornindu-se de la aceleași scheme conducătoare, în jurul acelorași arhetipuri, din aceleași imagini și din
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
poate fi preluat de către scriitorul de satire și comedii, atunci cînd vrea să rămînă în limitele decenței. Oratorul poate, pe rînd, să realizeze portrete sau să traseze caractere, în funcție de ceea ce își propune" (p. 243). În fine, el completează Paralela cu Similitudinea care este "o paralelă între două lucruri, două obiecte considerate prin raportul de asemănare între ele; este deci un fel de comparație" (p. 246) Disimilitudinea care este "o paralelă între două obiecte diferite sau același obiect considerat prin prisma a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-ul". Într-adevăr, logica acțiunii presupune ca o DA să aibă început și sfîrșit, astfel ca ierarhia ramificației descriptive să pară că se aplatizează într-o simplă succesiune de propoziții. La nivel de suprafață, această linearizare-cronologizare a elementelor prezintă o similitudine cu progresia povestirii: Schema 30 Structura Pn1 + Pn2 + Pn3 + Pn4 + Pn5 Pd1 +Pd2 +Pd3 + ...+Pdn liniară: Structura pd PĂRȚI ierarhică: Tema-titlu Secvența descriptivă (DA) Secvență narativă Dacă observăm schema, putem vedea clar că natura ierarhică diferită a celor două secvențe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-lea și al XVII-lea), această variantă a letopisețului Moldovei transpune, cert, un manuscris preexistent în medio-bulgară și ajuns, cum se consideră, în Rusia, în cursul uneia dintre cele două perioade de domnie ale lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Învederând similitudini cu Letopisețul de la Putna, cronica rezumă date după analele autohtone, de la întemeierea țării până la moartea lui Ștefan voievod, al cărui fiu, Bogdan al III-lea, e amintit laconic drept succesor la scaunul Moldovei. Comentatorul inițial și totodată traducător în românește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
precoce a unor celule neurale către endoderm nu a fost complet exclusă. Pentru această din urmă posibilitate pledează similaritatea celulelor β cu neuronii (expresia unor molecule specific neuronale precum tirozin hidroxilaza or dopamin β-hidroxilaza care explică caracterul lor excitabil și similitudinea exocitozei insulinei cu eliberarea neurotransmițătorilor). Pierucci și col. (162) demonstrează că supraviețuirea celulelor β în cultură necesită integritatea sistemului NGF/NGF receptor (NGF - Nerve Growth Factor). Acest sistem „anti-apoptotic” poate juca rol important în viabilitatea celulelor β transplantate. În mod
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]