2,389 matches
-
către Consiliul Locotențial din Bratislava, datată la 14 martie 1740, prin care comunitatea evreiască din Arad solicita înlesniri fiscale pentru evrei se menționa și faptul că o evreică, Nahuma, a donat comunității un teren viran pentru construirea unei sinagogi. Prima sinagogă construită din lemn a fost ridicată în anul 1759, iar prima slujbă a rabinului Jochanan este datată în anul 1764. Au urmat ca rabini la Arad Broda Leb (1770-1786), Stemnitz Hirsch (1786-1789) și Aaron Chorin (1789-1844). Ultimul dintre aceștia, a
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
ca rabin la 23 ani, în 1789, el păstorind comunitatea până la moartea sa. Ca urmare a creșterii numerice a comunității (în 1828 trăiau la Arad 812 evrei), judele Moses Hirschl și șef rabinul Aaron Chorin au hotărât construirea unei noi sinagogi, astfel au început să trimită petiții consiliului orășenesc. Petițiile s-au materializat prin convocarea unei adunări generale a consiliului în anul 1821, în urma căreia s-a constituit o comisie specială, prezidată de consilierul regal Sabbas Thokolly, iar concluzia comisiei a
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
început să trimită petiții consiliului orășenesc. Petițiile s-au materializat prin convocarea unei adunări generale a consiliului în anul 1821, în urma căreia s-a constituit o comisie specială, prezidată de consilierul regal Sabbas Thokolly, iar concluzia comisiei a fost ca sinagoga și școala să fie ridicate pe terenul achiziționat în prealabil de comunitate, în spatele primăriei. Cu toate acestea construirea noii sinagogi a fost amânată în repetate rânduri, deoarece construirea școlii s-a considerat prioritară. Comunitatea evreiască a propus ridicarea unui complex
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
în urma căreia s-a constituit o comisie specială, prezidată de consilierul regal Sabbas Thokolly, iar concluzia comisiei a fost ca sinagoga și școala să fie ridicate pe terenul achiziționat în prealabil de comunitate, în spatele primăriei. Cu toate acestea construirea noii sinagogi a fost amânată în repetate rânduri, deoarece construirea școlii s-a considerat prioritară. Comunitatea evreiască a propus ridicarea unui complex edificiu comunitar, compus din sinagogă, locuințele rabinului și ale cantorului, încăperi pentru elevi, iar la nivelul stradal, spații comerciale, dar
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
ridicate pe terenul achiziționat în prealabil de comunitate, în spatele primăriei. Cu toate acestea construirea noii sinagogi a fost amânată în repetate rânduri, deoarece construirea școlii s-a considerat prioritară. Comunitatea evreiască a propus ridicarea unui complex edificiu comunitar, compus din sinagogă, locuințele rabinului și ale cantorului, încăperi pentru elevi, iar la nivelul stradal, spații comerciale, dar consiliul orășenesc pe opune acestui proiect în anul 1826, dar aprobă construcția într-un amplasament diferit în Piața Peștelui, dar proiectul nu are sorți de
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
sorți de izbândă deoarece nu a primit aprobarea consiliul locotenențial comitatens. În disperare de cauză comunitatea decide plasarea pietrei de temelie la 13 iunie 1828 fără autorizație, dar obstacolele ridicate de autoritățiile locale au amânat finalizarea construcției până în 1834. Finalizarea sinagogii a fost posibilă în urma ideei judelui Moses Hirschl, care s-a dus la Viena și i-a oferit împăratului noua clădire. Oferta a fost acceptată, iar autoritățiile nu s-au mai putut opune ridicării unei proprietăți imperiale. Orga a fost
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
rabinul Rosenberg în anul 1892 în timpul ceremoniilor cu ocazia vizitei episcopului romano-catolic Desewiffi în oraș. În perioada 1941-1944, în urma măsurilor antisemite a regimului lui Ion Antonescu, comunitatea evreiască a suferit pierderea casei de bătrâni, a liceului evreiesc, a cantinei, dar sinagogile neologă și ortodoxă și baia rituală le-au putut păstra. În prezent slujbele religioase din , pentru cei aproximativ 380 membri ai comunității rămași în oraș, sunt săvârșite de șef rabinul Dr. Neumann din Timișoara, dar acestea au loc doar primăvara-vara
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
prezent slujbele religioase din , pentru cei aproximativ 380 membri ai comunității rămași în oraș, sunt săvârșite de șef rabinul Dr. Neumann din Timișoara, dar acestea au loc doar primăvara-vara, deoarece clădirea nu dispune de un sistem de încălzire. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Neologă din Arad
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
încălzire. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Neologă din Arad era în funcțiune.
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
1%). În anul 1901 locuiau la Suceava 6.787 evrei, pentru ca în 1914 numărul lor să ajungă la 8.000. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comunitatea evreilor din Suceava dispunea de un templu și 8 case de rugăciune publică. Sinagoga "Beth Hamidrasch" a fost construită în 1860 de către Hersch Langer și Jakob Beer Weidenfeld. Cei doi rabini, Hager și Jankale Moskowitz, au avut propriile lor case de rugăciune. În afară de acestea, mai funcționau casele de rugăciune "Chewrath Thilim" (construită de Mosche
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
Hamidrasch" a fost construită în 1860 de către Hersch Langer și Jakob Beer Weidenfeld. Cei doi rabini, Hager și Jankale Moskowitz, au avut propriile lor case de rugăciune. În afară de acestea, mai funcționau casele de rugăciune "Chewrath Thilim" (construită de Mosche Matian), "Sinagoga Croitorilor" (Eisig Rothkopf), "Wiznitzer Klaus" (Mordche Tennenhaus), "Klaus Sadagurer" (Mordche Leib Șafran, Jonas Schwalbach și Wolf Sigal). Comunitatea avea în grija sa o școală de Talmud Tora (construită prin contribuția lui Ițic și Regine Vogel). Mai existau organizația "Chowewe Zion
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
Kaufmann. Evreii erau înregimentați politic în Partidul Social-Democrat, care a apărat interesele mesteșugarilor și negustorilor evrei. Liderul local al partidului a fost avocatul dr. Baruch Schaffer. În perioada interbelică, în oraș locuiau circa 6.000 de evrei. Aici funcționau 10 sinagogi și un liceu evreiesc cu 25 de camere, care era situat pe locul actualei clădiri a Poștei. În anul 1930, populația orașului Suceava era de 17.028 locuitori, dintre care 10.440 români (61,31%), 3.522 evrei (20,68
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
studiile lor, au vândut tot ce aveau în casă și au plecat definitiv în Israel. În jurul anului 1970, numărul evreilor din Suceava era de abia 200 de membri. În anul 1998, mai trăiau doar 114 evrei în Suceava. Mai multe sinagogi din Suceava au fost distruse în primii ani ai regimului comunist în România. Singura sinagogă care mai există astăzi este Sinagoga Gah. De asemenea, există cinci cimitire evreiești, unele din ele fiind foarte vechi (cimitirul de pe strada Parcului are circa
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
În jurul anului 1970, numărul evreilor din Suceava era de abia 200 de membri. În anul 1998, mai trăiau doar 114 evrei în Suceava. Mai multe sinagogi din Suceava au fost distruse în primii ani ai regimului comunist în România. Singura sinagogă care mai există astăzi este Sinagoga Gah. De asemenea, există cinci cimitire evreiești, unele din ele fiind foarte vechi (cimitirul de pe strada Parcului are circa 200 ani, iar cel de pe strada Alexandru cel Bun în jur de 400 ani). În
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
Suceava era de abia 200 de membri. În anul 1998, mai trăiau doar 114 evrei în Suceava. Mai multe sinagogi din Suceava au fost distruse în primii ani ai regimului comunist în România. Singura sinagogă care mai există astăzi este Sinagoga Gah. De asemenea, există cinci cimitire evreiești, unele din ele fiind foarte vechi (cimitirul de pe strada Parcului are circa 200 ani, iar cel de pe strada Alexandru cel Bun în jur de 400 ani). În prezent, numărul evreilor din Suceava este
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
200 ani, iar cel de pe strada Alexandru cel Bun în jur de 400 ani). În prezent, numărul evreilor din Suceava este foarte mic (de ordinul zecilor). În ultimii ani, președinții comunității au fost ing. Șoil Petraru și prof. Sorin Golda. Sinagoga Gah a fost construită în anul 1870 de către societatea de ajutor mutual (societate de binefacere, în ) "Gmilut Hasadim" (abreviată Gah) din Suceava. Societatea mai sus amintită se ocupa cu furnizarea de servicii și sprijin financiar pentru săracii și nevoiașii din
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
societatea de ajutor mutual (societate de binefacere, în ) "Gmilut Hasadim" (abreviată Gah) din Suceava. Societatea mai sus amintită se ocupa cu furnizarea de servicii și sprijin financiar pentru săracii și nevoiașii din întreaga regiune a Bucovinei. Piatra de temelie a sinagogii a fost pusă de către rabinul din Cernăuți, Reb Haim Thirer, care a fost numit Chaim Czernowitzer. Deasupra intrării a fost amplasată o placă de marmură albă cu o inscripție pe trei rânduri, dintre care primele două sunt în limba ebraică
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
planului și volumelor. El este format din două corpuri alipite: cel principal are dimensiuni mici, pe când cel secundar, atașat pe latura nordică, pare adăugat ulterior. Galerie femeilor este susținută de 12 piloni cu decorații simbolizând triburile lui Israel. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că era în funcțiune. Comunitatea
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că era în funcțiune. Comunitatea evreilor din oraș intenționează să introducă sinagoga în circuitul turistic și să o facă accesibilă publicului. În clădirea sinagogii, se va amenaja o expoziție cu fotografii și obiecte de cult evreiești.
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că era în funcțiune. Comunitatea evreilor din oraș intenționează să introducă sinagoga în circuitul turistic și să o facă accesibilă publicului. În clădirea sinagogii, se va amenaja o expoziție cu fotografii și obiecte de cult evreiești.
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din orașul București, localizat pe Str. Mămulari nr. 3 din sectorul 3. Edificiul a fost construit în anul 1836 ca sinagogă a breslei croitorilor. Începând din anul 1978, în acest templu a fost amenajat Muzeul de istorie a evreilor din România "Șef rabin dr. Moses Rosen". Muzeul de Istorie al Comunității Evreiești - Templul "Unirea Sfântă" a fost inclus pe Lista monumentelor
Templul Unirea Sfântă din București () [Corola-website/Science/317424_a_318753]
-
Unirea Sfântă" a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din București din anul 2015, având codul de clasificare . Templul Unirea Sfântă (Ahdut Kodesh) din București a fost construit de către breasla croitorilor în anul 1836, fiind cunoscută și sub denumirea de Sinagoga Mare a croitorilor. Clădirea a fost remodelată în anul 1910, după planurile arhitectului Iulius Grunfeld. În prezent, edificiul are o suprafață de 305 m², un parter și două nivele, fiind un amestec de elemente maure, romanice și bizantine la care
Templul Unirea Sfântă din București () [Corola-website/Science/317424_a_318753]
-
suprafață de 305 m², un parter și două nivele, fiind un amestec de elemente maure, romanice și bizantine la care se adaugă influența arhitecturii bizantine din Muntenia. Nava centrală este supraînălțată, iar zidurile sunt întărite de contraforți. În ianuarie 1941, sinagoga a fost devastată de legionari, fiind apoi restaurată. a supraviețuit atât celui de-al doilea război mondial, cât și epocii lui Nicolae Ceaușescu, în care au fost demolate majoritatea sinagogilor din București. La acest templu a slujit ca rabin dr.
Templul Unirea Sfântă din București () [Corola-website/Science/317424_a_318753]
-
supraînălțată, iar zidurile sunt întărite de contraforți. În ianuarie 1941, sinagoga a fost devastată de legionari, fiind apoi restaurată. a supraviețuit atât celui de-al doilea război mondial, cât și epocii lui Nicolae Ceaușescu, în care au fost demolate majoritatea sinagogilor din București. La acest templu a slujit ca rabin dr. Meyer Abraham Halevy în perioadele 1935-1940 și 1946-1963. La 15 ianuarie 1978, la inițiativa Dr. Moses Rosen (1912-1994), rabin-șef al comunităților evreiești din România și președinte al federației Comunităților
Templul Unirea Sfântă din București () [Corola-website/Science/317424_a_318753]
-
director al Muzeului a fost publicistul Marius Mircu, autor a numeroase lucrări despre evreii din România. Denumirea muzeului are mai multe variante: Muzeul de Istorie al Comunităților Evreilor din România, Muzeul de Istorie a Comunitații Evreiești București etc. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Templul Unirea Sfântă din
Templul Unirea Sfântă din București () [Corola-website/Science/317424_a_318753]