15,989 matches
-
sindicale cu care păstrează legături foarte strînse. În anumite cazuri, partidele au adoptat modelul de organizare al "partidelor indirecte", adică un membru se afiliează partidului prin aderarea sa la sindicat. Chiar acolo unde mișcarea comunistă sau democrat-creștină a subminat monopolul sindical al partidelor muncitorești, acestea au ținut legături strînse cu o centrală sindicală, cum ar fi cazul Belgiei (FGTB), Spaniei (UGT), Țărilor de Jos (NVV). Acolo unde există o centrală sindicală unică, ca în Portugalia, sau o centrală comună stîngii comuniste
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
adoptat modelul de organizare al "partidelor indirecte", adică un membru se afiliează partidului prin aderarea sa la sindicat. Chiar acolo unde mișcarea comunistă sau democrat-creștină a subminat monopolul sindical al partidelor muncitorești, acestea au ținut legături strînse cu o centrală sindicală, cum ar fi cazul Belgiei (FGTB), Spaniei (UGT), Țărilor de Jos (NVV). Acolo unde există o centrală sindicală unică, ca în Portugalia, sau o centrală comună stîngii comuniste și socialiste, ca în Italia (CGIL), legăturile s-au menținut, dar în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Chiar acolo unde mișcarea comunistă sau democrat-creștină a subminat monopolul sindical al partidelor muncitorești, acestea au ținut legături strînse cu o centrală sindicală, cum ar fi cazul Belgiei (FGTB), Spaniei (UGT), Țărilor de Jos (NVV). Acolo unde există o centrală sindicală unică, ca în Portugalia, sau o centrală comună stîngii comuniste și socialiste, ca în Italia (CGIL), legăturile s-au menținut, dar în concurență cu cele care uneau sindicatul și PC. În Franța, SFIO a întreținut mai întîi relații strînse cu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cartistă și laburismul. Este forma cea mai veche de organizare adoptată de mișcarea muncitorească într-o acțiune politică. Trei sînt aspectele care deosebesc partidele provenite din această tradiție: rolul sindicatului, organizarea și ideologia. Aceste partide își au originea în mișcarea sindicală a cărei emanație politică o reprezintă. Mișcarea sindicală joacă un rol esențial, la început ca motor apoi, de foarte multe ori, ca un factor inhibator. Organizarea partidelor de tradiție cartistă pune pe primul plan sindicatele: acestea aderă, în mod colectiv
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de organizare adoptată de mișcarea muncitorească într-o acțiune politică. Trei sînt aspectele care deosebesc partidele provenite din această tradiție: rolul sindicatului, organizarea și ideologia. Aceste partide își au originea în mișcarea sindicală a cărei emanație politică o reprezintă. Mișcarea sindicală joacă un rol esențial, la început ca motor apoi, de foarte multe ori, ca un factor inhibator. Organizarea partidelor de tradiție cartistă pune pe primul plan sindicatele: acestea aderă, în mod colectiv, la un partid cu caracter indirect. Celelalte grupe
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
al ziarului Northern Star, ziar al mișcării, s-a ciocnit de refuzul și egoismul claselor conducătoare. Nedorind și neputînd să-și asume puterea prin forță, cartismul s-a slăbit pînă la dispariție. Membrii săi s-au repliat într-o acțiune sindicală în cadrul unor grupări marxiste. Mișcarea muncitorească britanică a rămas, din punct de vedere politic, demobilizată pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea. A) Partidele laburiste. Simbioza dintre elementele politice, sociale și ideologice ce constituie mișcarea muncitorească și stînga care caracterizează
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Tradiția democrat-socialistă. Apărută de mai bine de un deceniu, în urma cartismului, tradiția democrat-socialistă este o formă precoce și premarxistă de organizare politică a mișcării muncitorești. Partidele provenite din această tradiție se deosebesc prin patru trăsături distincte: ruptura netă de mișcarea sindicală, tipul de organizare, rolul intelectualilor și aspectul de "partid de idei". Partidele democrat-socialiste se organizează pe lîngă mișcarea sindicală, ostilă sau sceptică, care, fiind anarhic-sindicalistă sau creștină, păstrează o atitudine rezervată față de partide. Organizarea democrat-socialistă, lipsită de prețiosul concurs al
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de organizare politică a mișcării muncitorești. Partidele provenite din această tradiție se deosebesc prin patru trăsături distincte: ruptura netă de mișcarea sindicală, tipul de organizare, rolul intelectualilor și aspectul de "partid de idei". Partidele democrat-socialiste se organizează pe lîngă mișcarea sindicală, ostilă sau sceptică, care, fiind anarhic-sindicalistă sau creștină, păstrează o atitudine rezervată față de partide. Organizarea democrat-socialistă, lipsită de prețiosul concurs al sindicatelor, are de suferit chiar și acum. În plus, dezvoltarea lor a fost de multe ori frînată, în plin
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
zece ani și bucuriile guvernărilor în coaliție. C) Partidele social-democrate "consociative". Este vorba despre partidele din Benelux unde social-democrația s-a înfruntat cu segmentarea societății în "grupuri" datorită religiei. Pentru ea, aceasta însemna luarea în considerare a unei puternice mișcări sindicale creștine care în Belgia sînt mult mai numeroase decît sindicatele socialiste! După ce au crezut în dispariția acestor organizații condamnate chiar de sensul istoriei marxiste, social-democrații din Benelux au ales între reînnoire și resemnare. Laburiștii olandezi și socialiștii flamanzi au optat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
clasei muncitoare este de tip "trade-unionistă"3. Mișcarea comunistă este deci rezultatul voluntarismului revoluționar al unui grup de militanți ai Partidului Muncitoresc Rus: bolșevicii. Am putut vedea că, în cazul partidelor muncitorești, acțiunea Internaționalei se conjuga cu cea a mișcării sindicale. În ceea ce privește partidele comuniste, Internaționala a III-a a fost agentul principal al creării lor. Ba mai mult, în primele două decenii ale existenței lor, aceasta le-a modelat, le-a șlefuit după un model unic și le-a impus o
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
parte din electoratul muncitoresc. Cazul creștin-democraților este foarte diferit. Atunci cînd working-class Tories se manifestă printr-o conștiință de clasă slabă și printr-o absență a sindicalizării, muncitorii creștin-democrați participă la clasa muncitoare organizată. Democrația creștină se sprijină pe organizațiile sindicale puternice și revendicative, privilegiu pe care-l împart cu partidele muncitorești. Acolo unde, ca în cazul Flandrei, clasa muncitoare nu s-a decreștinizat, creștin-democrații obțin mai multe voturi de la proletari decît Partidul Muncitoresc. Dacă dreapta are un anumit procentaj de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și Moro, a fost o mișcare organizată și articulată ideologic; același lucru se poate spune și despre gruparea de stînga, numită Base. Cazul Partidului Social-Creștin valon (PSC) este și mai clar: două familii și-au disputat aici puterea: o aripă sindicală și una burgheză. Primele se recunosc în Jacques Delors, în timp ce celelalte două se situează la dreapta eșichierului politic belgian. În aceeași manieră, pacifist-evangheliștii și conservatorii au divizat democrația creștină olandeză. De fapt, curentele care divizează democrația creștină exprimă ideologii contrare
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
al sindicatelor muncitorești. Toate dispun de susținerea fermă a organizațiilor agricole. În Austria, Luxemburg, Țările de Jos și Elveția, creștin-democrații s-au confruntat cu o situație mai dificilă. Caracterul religios pluralist al partidelor muncitorești exercită o atracție puternică asupra mișcării sindicale creștine. În Austria, problema este dublată de existența unui centru sindical unic ce includea trei secțiuni: socialistă, creștină și comunistă. În Elveția, Partidul Democrat-Creștin (PDC-CVP) și-a păstrat originalitatea, exprimînd din ce în ce mai puțin voința politică a muncitorilor catolici. Cît privește creștin-democrații
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
În Austria, Luxemburg, Țările de Jos și Elveția, creștin-democrații s-au confruntat cu o situație mai dificilă. Caracterul religios pluralist al partidelor muncitorești exercită o atracție puternică asupra mișcării sindicale creștine. În Austria, problema este dublată de existența unui centru sindical unic ce includea trei secțiuni: socialistă, creștină și comunistă. În Elveția, Partidul Democrat-Creștin (PDC-CVP) și-a păstrat originalitatea, exprimînd din ce în ce mai puțin voința politică a muncitorilor catolici. Cît privește creștin-democrații olandezi ai KVP Partidul Catolic Popular ei încearcă să-și păstreze
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de sindicatul Solidaritatea. După alegerile din 1991, Polonia apărea ca singura țară din Europa centrală sau baltică care nu numai că a păstrat, dar a și dat naștere la două partide care apărau interesele muncitorilor, expresie a mișcării muncitorești și sindicale: Solidaritatea și Solidaritatea Muncii. Primul nu are pretenția să ia parte la coaliții și la alte jocuri parlamentare, limitîndu-se la rolul de "cîine de pază al sindicatului". Cel de-al doilea, Solidarnosc Pracy, provenit din aripa stîngă a mișcării sindicale
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sindicale: Solidaritatea și Solidaritatea Muncii. Primul nu are pretenția să ia parte la coaliții și la alte jocuri parlamentare, limitîndu-se la rolul de "cîine de pază al sindicatului". Cel de-al doilea, Solidarnosc Pracy, provenit din aripa stîngă a mișcării sindicale, este mai activ politic și a dat naștere Uniunii Laburiste, UP. Totuși, Polonia reprezintă un caz particular unde clasa muncitorească, slabă înainte de război, a fost creată de către capitalismul de Stat care a industrializat țara. În loc să se afirme împotriva unui patronat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ideea că victoria comunismului însemna triumful și revenirea la putere a proletariatului, social-democrația a fost somată să adere la PC, ca în Cehoslovacia, sau să fuzioneze cu acesta în sînul unui partid muncitoresc unit, ca în Ungaria sau Polonia. Mișcarea sindicală s-a văzut unificată în avantajul elementelor sale comuniste și redusă la starea de instrument în serviciul regimului. Partidul Comunist nu s-a mulțumit doar cu atît; el a provocat valurile de epurări, purificarea succesivă a stîngii titoiști, combatanți ai
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a atinge importanța pe care a avut-o înainte de 1914 și în secolul trecut. Bilanțul complet al "democrațiilor sovietice" din vest ar fi: distrugerea lumii financiare și economice o dată cu partidele care o mediatizau cu excepția Poloniei -, dar și a unei lumi sindicale lăsată fără vlagă; eșecul în încercarea sa de eradicare a Bisericii Catolice; exacerbarea problemei naționalităților. Dar bilanțul nu se oprește aici. CLIVAJELE POLITICE ÎN TRANZIȚIE Cele patru decenii de putere absolută a Partidului Comunist, dornic să transforme sau să determine
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
naște din convergența forțelor colective. Trei sînt grupele reformatoare care se regăsesc în comitetele electorale și între aleșii Solidarnosc în 1988. Cadrele din sindicatul NSZZ, Solidarnosc, mai întîi, din care o parte, cea a lui Lech Walesa, rămîne în acțiunea sindicală și-și păstrează libertatea față de guvern; apoi, Intelligentsia catolică care s-a format în cadrul KIK, unii dintre membrii ei de exemplu Mazowiecki avînd o experiență parlamentară cucerită în vechiul regim în cadrul grupului Znak; în fine, Intelligentsia necatolică, cea care a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
criterii politice, (ia te uită, mare mirare!) și că în general toate instituțiile statului erau politizate la maximum, când veneau alții la putere, se schimba totul până la portar (oare nu cumva e vreo asemănare cu ce se practică azi?). Liderii sindicali, prezentau și pe atunci o boală veche - corupția, care se vede că nu s-a inventat odată cu „reginele" anului 2011, ci se practica bine-mersi, și în mult-lăudații ani interbelici, când de exemplu liderul sindicatului producătorilor băuturilor spirtoase, un oarecare Mihail
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vehicule electrice care permit personalului de întreținere să ducă în liniște pubelele în fața intrărilor în cartier. Contribuția anuală pentru funcționarea acestor servicii colective este proporțională cu dimensiunea proprietăților. Rezidenții străzii Montmorency sunt organizați din 1853 într-o asociație de tip sindical, structură stabilită prin lege pentru organizarea coproprietarilor unor ansambluri rezidențiale de acest gen. Pentru a păstra cadrul idilic al acestor "case unifamiliale de campanie și agrement", după cum le numește statutul, regulile au devenit din ce în ce mai restrictive. Prin mărimea construcțiilor și grădinilor
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
din cauza opoziției Romei și a episcopatului. Deputatul Julius Bachem, care chema la "ieșirea din turn", și Karl Muth, fondatorul revistei Hochland, erau suspectați de Vatican, acesta din urmă fiind acuzat de modernism. Deschiderea interconfesională a avut totuși loc în plan sindical prin formarea, în 1899, a sindicatelor creștine, Christliche Gewerkschaften. În 1912, Pius al X-lea a acceptat participarea muncitorilor catolici (enciclica Singulari quadam, 24 septembrie 1912), cu condiția să aibă alături o asociație muncitorească catolică, Arbeitervereine, însărcinată cu atragerea membrilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
apărarea catolicismului, fiind cvasi absente în țările marcate de Reformă, ca țările scandinave sau Marea Britanie. Această deschidere avea loc într-o epocă în care ecumenismul nu era deloc la ordinea zilei. Ea era fructul atît al lungii experiențe a interconfesionalismului sindical cît și al voinței conducătorilor de a reuși. Dar cazul german nu era izolat. În 1945, Partidul Creștin Social Belgian adresa programul lui de Crăciun tuturor oamenilor de bună credință. În Elveția, partidul s-a deschis protestanților în 1947 și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
au știut să tragă foloase din unele deschideri pentru a-și aprofunda reflecțiile, ba chiar să lărgească anumite breșe. Interesante din acest punct de vedere au fost lecturile din Rerum novarum și avantajele obținute din acestea, mai ales în ceea ce privește organizațiile sindicale muncitorești și rolul Statului. Și invers, ei s-au putut distanța față de anumite opțiuni. Evoluția critică privind cooperatismul, care a cunoscut o puternică dezvoltare în Quadragesimo anno, este un exemplu. Această idee care plăcea catolicismului a fost aplicată în regimurile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cum relațiile sale cu autoritățile ecleziastice slăbesc, devenind o structură mai autonomă în raport cu ierarhia. Împreună cu PPI-ul, care a cunoscut, în 1919, un remarcabil succes electoral datorită susținerii rețelei de organizații și asociațiilor catolice de toate tipurile din Italia (organizații sindicale, caritabile, case de ajutor rurale, cooperative, Acțiunea Catolică, rețeaua diocezelor și a parohiilor), creștin-democrații au făcut pentru prima dată o experiență politică autonomă cu un partid puternic, cu peste 250.000 de aderenți la sfîrșitul anului 1919, 20,6% din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]