4,151 matches
-
zece valori de bază despre care Schwartz spune că pot fi identificate în toate societățile sunt: autonomie, stimulare, hedonism, autorealizare, putere, securitate, conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii, individualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate și orientarea către viitor (pentru detalii, vezi Hofstede, 2001). Așa cum am anunțat și mai sus, nu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
bază despre care Schwartz spune că pot fi identificate în toate societățile sunt: autonomie, stimulare, hedonism, autorealizare, putere, securitate, conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii, individualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate și orientarea către viitor (pentru detalii, vezi Hofstede, 2001). Așa cum am anunțat și mai sus, nu ne vom raporta
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fi denumită fie non-realistă, fie nominalistă sau chiar individualistă, cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității sub denumirea generică de constructivism și care postulează că existența sau realitatea este produsă de conștiințele individuale; identitatea apare ca produs al sinelui, ca reprezentare independentă existentă în și prin conștiință. 9 Aceeași antinomie, se regăsește într-o formă mai familiară probabil pentru unii în sintagma "nature vs. nurture" sau, încă de la începuturile analizelor dedicate culturii, în dezbaterea Ratzel Bastian: temelia culturii se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
copii integrați furnizează un mediu lingvistic mai bogat pentru dezvoltarea deprinderilor de comunicare; copii obișnuți trăiesc experiența diversității capacităților umane, a interacțiunii bazate pe principiile Înțelegerii și toleranței; experiența vieții comune mărește eficiența socială personală la toți copiii, influențează dezvoltarea sinelui.
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
anumită eleganță. Ceea ce ar fi resimțit ca o constrângere apăsătoare într-un alt mediu social devine o exigență personală, dispozițiile astfel căpătate neputând fi resimțite ca opresive de către cei care le-au interiorizat, ci din contra, ca o realizare a sinelui. La École des Roches, în anii 1990 se organizau concursuri de elocvență, în scopul de a-i învăța pe elevi să se exprime în public. Cu ajutorul unui magnetofon, se analizau răspunsurile date la întrebările profesorului, dar și forma în care
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
atât tind nu numai să treacă neobservate, ci să fie percepute ca expresia însăși a personalității profunde, a identității ultime a individului. Ceea ce, într-o anumită măsură, nu este neadevărat, doar că sentimentul de libertate care acompaniază această realizare a sinelui nu este decât produsul unei adecvări între dispozițiile interiorizate, habitus și condițiile practicii, care pot fi controlate și stăpânite. Fără îndoială că această iluzie întemeiată nu este atât de puternică decât în măsura în care orice educație a tinerilor moștenitori beneficiază de o
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în care individualismul teoretic și individualismul practic se conjugă adesea. Dacă sociabilitatea este încă intensă, ea reprezintă mai ales ocazia de a afirma originalitatea indivizilor liberi într-o comunitate profund preocupată de obiectivul reușitei, de realizarea individuală și de afirmarea sinelui. Negând grupurile și determinismele, afirmând primatul libertății individuale, mica burghezie se situează la antipozii marii burghezii, pentru care ideea de reușită personală are ceva deranjant pentru subiecți care au toți în comun fie calitatea de moștenitori, fie pe cea de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
fără 2% care sunt declarați fără religie) sunt mai dedicați din punct de vedere religios, pot să pună un accent mai mare pe valorile asociate cu evitarea riscului și pot să valorizeze mai puțin valorile asociate cu individualism și realizarea sinelui, de exemplu, libertatea în gândire și acțiune (Roccas, 2005). "În februarie 2007, a avut loc, la Sibiu, o întâlnire a investigatorilor principali a EVS din fiecare țară europeană. Unul dintre sociologii olandezi prezenți a remarcat cu surprindere numărul extrem de mare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
americani, de exemplu, care pot fi descriși în multe moduri, dar nu și ca lipsiți de cultură democratică. Într-o societate modernă funcția principală a celor două instituții este simbolică; imaginea acestora în mentalul colectiv este aceea de protector al sinelui (fizic în cazul armatei și spiritual în cazul bisericii)." (Tufiș, 2007, p. 135). Figura 3. Încrederea românilor în instituțiile tradiționale Preluare: Claudiu Tufiș, 2007, p. 135. Imediat după anul 1990, când armata a jucat un rol cu totul deosebit în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
tema dublului și a celei de-a doua nașteri. Potrivit teoriei psihanalistului, copilul se află inițial sub dominație maternă (i.e. sub tirania "eului"), dar poate să-și câștige dreptul la o nouă viață printr-o alianță cu tatăl (simbol al "sinelui")32. Ca atare, eliberarea de legăturile "naturale" s-ar realiza cu ajutorul unei proiecții fantasmatice voluntare, ce declanșează și procesul individuației. În mod simptomatic, agronomul recunoaște că, dintre cei doi părinți, numai armurierul (părintele spiritual prin excelență) îi spunea pe numele
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
corect importanța visului, perceput ca un element configurator nu doar al imaginarului artistic eminescian, ci și al "filosofiei" poetului. Visul nu constituie, prin urmare, o formă de evaziune, el are o funcție cognitivă, reprezintă o modalitate privilegiată de explorare a Sinelui. În aceeași ordine de idei, Ilina Gregori atrăgea atenția asupra "structurii duale" ("corespunzătoare polarității realitate-vis") din Sărmanul Dionis, demonstrând cum, cu intuiția lui genială (care lui Lovinescu i-a lipsit), Eminescu a izbutit să ambiguizeze până la deplina lor fuziune cele
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ideii critice, pe când masca este corespunzătoare discreditării ei. [...] Între fractura identității adusă de mască și continuitatea adusă de sosie e o problemă de iluzie, adică de dozaj. Istoria eminescologiei este de aceea și o competiție a încercării de a surprinde sinele eminescian, o competiție între masca și sosia operei, adică între cele două mari ipostaze ale receptării" (p. 251). 111 Observația îi aparține lui Călinescu, care combate, pornind tot de la constatarea obsesiei dezindividualizării eului, și ipoteza "titanismului" eminescian, pe motiv că
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Marin Mincu, " Natura dilematică a eminescianismului", în volumul Paradigma eminesciană (Editura Pontica, Constanța, 2000), pp. 61-93. Pornind de la ipoteza că aventura Cătălinei stă "sub semnul reveriei și al visului nocturn", criticul o asimilează unei experiențe cognitive profunde, de investigare a "sinelui", de "sondare, prin oniric, a omenescului însuși". Ca atare, Hyperion desemnează, de fapt, "daimonul (prototipul) Cătălinei", "ființa ei individuală cea mai abstractă și mai autentică" (p. 64). Luceafărul reprezintă, finalmente, "imaginea noastră din oglindă, ce ne contemplă în timp ce noi ne
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se prezinte pe ei înșiși reprezintă, în ultimă instanță, o formă a eului, o parte integrantă a personalității lor, fie ea manifestă sau latentă. Într-un studiu etnografic amplu asupra așezării online Second Life, Boellstorff concluzionează că "lumile virtuale reconfigurează sinele și socialitatea, dar acest fapt este posibil numai pentru că ele remodelează virtualitatea care caracterizează ființele umane în lumea propriu-zisă [reală, (n.t.) ]. [...] Tocmai existența virtuală este aceea în care suntem umani" (2008, p. 29). Modul în care indivizii asimilează identitățile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care se supune orbește legilor. În indiferența lui, individul nu se atașează de nimic. "Cu maladia atodetitei individualul se va răzbuna, făcând ca omul atodetic să nu aibă nici așezare, nici identitate sigură, nici sălaș"196. Refuzul determinațiilor presupune refuzul sinelui. Pentru Noica este absurdă ideea că "manifestările individului, comunicările lui, când e vorba de cel uman, și în genere determinațiile insului ori ale situațiilor individuale nu există, sau că pot fi oricare, sau că nu înseamnă nimic"197. Dar asta
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scris poate fi considerat o interacțiune socială, datorită mesajelor literare și ideologice. Dacă în Jurnale se conturează clar urgența mărturisirii, temperată de actul scrierii care vine cu limitele sale, La apa Vavilonului conține un discurs privit ca o interacțiune cu sinele, o consecință a introspecției. Contextele, informațiile, atitudinile, emoțiile devin modele: operei Monicăi Lovinescu i se atribuie calitatea de canon etic și estetic, construit în afara cenzurii, nesupus coruperii, militant, polemic. Textele transmit mesaje clare, cu intenții transparente și implică lectorul în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este cea asupra căreia autoarea consimte și este bine cunoscut aportul pe care îl aduce în editarea Jurnalelor și a Undelor scurte. Cu alte cuvinte, își asumă pe deplin opera ce o va reprezenta pe viitor, dar și consecințele eliminării sinelui. După cum afirmă, socoteala cu ea însăși îi aparține și despre ea n-a lăsat mărturie în La apa Vavilonului, dar mici consemnări despre sine apar în Jurnale. Într-un articol publicat în revista "România literară", reprodus apoi în Diagonale, vorbind
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
al tuturor condamnaților pe nedrept: Deoarece presupun că cei care m-au ascultat sau citit, fie și în trecere, știu că nu prea am obiceiul să dau cuvântul persoanei întâi, oricât de rănită, îndurerată sau indignată ar fi ea"371. Sinele apare în text pentru că e oferit drept exemplu. Autoarea este singura îndreptățită să dețină ultimul cuvânt în destinul propriilor memorii pe care le publică în timpul vieții, neascunzând faptul că este interesată de felul în care pot fi receptate. Când își
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
apropiat, cu atât se identifică afectiv și încearcă cu orice mijloace ieșirea din impas. Monica Lovinescu narează evenimentele în ordinea lor firească, unifică mentalitățile grupului căruia îi aparține și judecă faptele subiectiv. Istoria însă nu poate fi narată în întregime. Sinele naratorului selectează informația pe care el o consideră utilă și nu există o lege care să definească o procedură de selecție a informațiilor. Fiecare eveniment este irepetabil, fiecare experiență modifică într-un anumit sens structura personalității naratorului, fie participant, fie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și varietatea mesajelor, a circumstanțelor în care se produc și se transmit acestea determină multitudinea tipurilor de comunicare. În funcție de aceste variabile, principalele forme de comunicare pot fi clasificate astfel: a. după criteriul participării la procesul de comunicare: comunicare intrapersonală (cu sinele); comunicare interpersonală (cu alții); comunicare de grup (cu adresabilitate extinsă); comunicare de masă (comunicatorii profesioniști se adresează unei mulțimi etero gene, dispersate geografic); b. după contextul spațiotemporal al mesajelor: comunicare directă (față în față); comunicare indirectă (mediată); c. după instrumentele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
interior, psiho logic și cognitiv), Niculae se înstrăinează de lumea țărănească, devenind mai întâi activist de par tid, apoi inginer horticultor. Ultimul statut social îl încadrează definitiv în tipologia inte lectualului, caracterizat complex, prin neobosită aspirație spre cunoaș tere - a sinelui și a lumii -, prin inteligență și luciditate, prin fire reflexivă, introvertită. Prin intermediul celor două personaje, tată și fiu, romanul pune în dezbatere teme defi nitorii pentru existența satului românesc, surprins din perioada interbelică până în anii ‘50, ai colectivizării forțate, dar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și în fața morții“ (Marin Sorescu, Extemporal despre mine). Cele două repere ale condiției umane - viața și moartea - se construiesc treptat, prin progresia „dialogului“ conflictual ce relevă opoziția individ/existență. Treptat, personajul unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/ „monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul pragmatic în condiția sa biologică și socială (are o identitate, o familie, o profesie), dublat de Ionaghinionistul, care trăiește în orizontul nenoro cului și incomunicării (singurătate psihologică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
solitar. Primul conflict - între realitatea trăită și idealitatea visată - este de ordin existențial. În tabloul al doilea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care trăiește un conflict cognitiv. Sfidând limitele, el devine căutătorul propriului adevăr, al identității sinelui de adâncime, devine Ionacugetătorul, apoi Ionaluptătorul, care se opune absurdului existenței, spintecând burta monstrului marin. În tabloul al IIIlea, Ionaarheul reface, simbolic, toată istoria omenirii, năzuind să se nască iarăși și iarăși (conflict ontologic, viață- moarte; singurătatea metafizică a omului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și un miracol în coaja timpului trecător. Alături de ea, Allan descoperă că dragostea și creația sunt doar întrupări fulgurante ale absolutului care nu alungă suferința, ci o presupun. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că aceste personaje, obsedate de cunoașterea sinelui și cu noaș terea lumii, trăiesc iubirea ca experiență a sacrului și ca magie. Ei în cearcă săși or doneze epic (jurnalul lui Allan și romanul personajului auctorial), liric sau filozofic (creațiile lui Maitreyi) experiențele trăite, pentru a afla răspunsuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la două scene/secvențe/situații ale conflictului Tema condiției existențiale a omului modern într un univers configurat ca spațiu visceral, închis, suprapus se dezvoltă ca o dezbatere despre libertate și necesitate, despre raportul dintre individ și colectivitate, dintre individ și sinele esențial, despre singurătate și moarte, despre sens și nonsens existențial: Îmi vine să spun că Iona sunt eu... Cel care trăiește în Țara de Foc este tot Iona, omenirea întreagă este Iona, dacămi permite. Iona este omul în condiția lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]