3,476 matches
-
În aceeași colecție, au mai apărut: Mina-Maria Rusu, Poetica sacrului Dorin Popa, Jurnalistul Camil Petrescu Ioan Marian Țiplic Contribuții la istoria spațiului românesc în vremea migrațiilor și evul mediu timpuriu (secolele IV-XIII) Viorel Cernica, Cetatea sub blocada ideii Rodica Nagy, Sintaxa limbii române actuale Sorin Radu, Modernizarea sistemului electoral din România (1866-1937) Rodica Dimitriu, The Cultural Turn in Translation Studies Constantin Albu, Adriana Albu, Tiberiu Leonard Vlad, Ioan Iacob, Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice Liviu Leonte, À la recherche du
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în intențiile și planurile mele, formează unul din principalele obiective ale acestei lucrări. Formula "Fenomenul Iași" e cam ciudată, o recunosc. Unora, ea va putea părea puțin barbară, pentru că, redusă, concentrată, comprimată, ea pare că ascultă de norme străine de sintaxa pe care ne-au transmis-o generațiile trecute, totuși de construcție modernă, tot ce poate fi mai modern, din toate punctele de vedere, în genul: "Cazul Magnaud" sau "Efectul Zeeman" sau "Momentul Mihalache". Eu spun "fenomenul Iași" în sensul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vechile metode părăsite. Contactul nostru cu vechea cultură greco-romană, cu gândirea antică și cu literatura ei, în special, nu s-a mărginit în multe cazuri, nu în toate bine înțeles la lecțiunile și traducerile din clasă, la studiul etimologiei, al sintaxei, al prozodiei, al evoluțiunei limbilor și al istoriei literare. El a trecut mai departe; și cu ajutorul disciplinei școlare am ajuns să avem în fine revelația miracolului antic, să prețuim tezaurele sale neîntrecute, s-avem din când în când iluzia că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
său cu multă greutate iar traducerea sa este aproape cu neputință în sensul obișnuit al termenului. În redactarea acestor însemnări extrem de personale, nu a existat nici o preocupare pentru lizibilitatea lor de către alții, nici o considerație față de acuratețea exprimării în scris, față de sintaxă ori față de semnele de punctuație. Vocabularul restrâns la câteva zeci de cuvinte, pe care uneori autorul însuși le consideră incapabile să exprime realitățile trăite, semnele convenționale, nu întotdeauna descifrabile, abrevierile, ștersăturile și cuvintele înlocuite, toate acestea fac extrem de dificilă transpunerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de Doctor în Filologie, cu teza Limbajul poetic eminescian, sub conducerea prof. dr. doc. Gavril Istrate. Din 1991 a fost conducător de doctorat, specializarea Stilistică și poetică. De-a lungul anilor a predat cursuri de Stilistică, Poetică, Teoria limbii, Lingvistică românească (Sintaxă), Poetica eminesciană, Stilistica și poetica imaginarului. În luna septembrie 1974 a urmat un stagiu de pregătire Corso di alta cultura, organizat de Fundația „Giorgio Cinni“ și Primăria Veneția (Italia), iar în lunile iulie-august 1991, 1992, cursuri speciale consacrate limbii literare
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Michelli, Nino Palumbo, Giorgio Sterhler, Eugen Coșeriu, Nicolae Iorga etc.) și în limba italiană. A publicat volumele monografice: Structura gramaticală a limbii române. Verbul (Iași, Editura „Junimea“, 1976); Limbajul poetic eminescian (Iași, Editura „Junimea“, 1979); Structura gramaticală a limbii române. Sintaxa (Iași, Editura „Junimea“, 1983); Structura stilistică a limbii române contemporane (București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986); Structura gramaticală a limbii române. Numele și pronumele. Adverbul (Iași, Editura „Junimea“, 1987); Morfo-sintaxa verbului românesc (Editura Universității „Al.I. Cuza“, 1997); Gramatica limbii
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
atît fericirile, cît și dramele secolului. Nici o reconstituire documentară, oricît de minuțioasă, nu poate egala profunzimea și pregnanța mărturiilor directe. Semnificative pentru felul său de a fi, scrisorile lui H. Mihăescu denotă o gîndire viguroasă, care se exprimă printr-o sintaxă fermă și un lexic simplu, nu o dată regional, cu certe valori stilistice. Un mulțămesc pornit din mijlocul Bucureștilor, de pildă, spune despre cel care-l zice mai mult decît o frază pretențioasă. (1) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc="București" data
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
aș fi aranjat ceva la Iași... Nu aranjasem nimic, dar nu era prima dată când aprecierea unui fapt, a unei situații îmi dădea dreptate! Ca părinte și profesor de română am căutat s-o lămuresc asupra unor probleme controversate de sintaxa frazei. În privința literaturii știam sigur că depășea nivelul cerut. Aproximativ 10 ore i-am arătat tainele și capcanele gramaticii noastre. Lucram cu ea cu o anumită logică, aveam pe cine mă baza și mai ales aveam cu cine discuta pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de garantate existențial, încât punerea lor la punct gramaticală nu ar aduce decât o precizare superfluă, ba chiar restrictivă. Cuvintele și frazarea capătă la el o sarcină maximă tocmai prin reducerea flexiunii la minimum și a punctuației până aproape de zero. Sintaxa lui nu urmează logica gramaticală, ci cu totul altă logică, constrângătoare, ineludabilă, pe care nu știu cum să o numesc. În tot cazul, atent privită, gramatica lui Mazilescu se dovedește ireproșabilă. Mai mult : singura posibilă. Mărturiseam că nu știu cum să numesc acea logică
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
simbolică, iar ele, deși iraționale în fundamentarea lor, nu sunt mai puțin prevăzute cu o semnificație intențională deosebită ori o comunicabilitate tensională ridicată"; el mai observa cum experiența trăită a paranoicului generează o anumită viziune despre lume cu o structură (sintaxă) originală și sfârșea prin a sublinia că "înțelegerea și cunoașterea acestei sintaxe ne pare a fi o introducere indispensabilă la înțelegerea valorilor simbolice ale artei, în mod deosebit, a problemelor stilului" (1975b: 69). Definiția pe care Lacan o dă paranoiei
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
prevăzute cu o semnificație intențională deosebită ori o comunicabilitate tensională ridicată"; el mai observa cum experiența trăită a paranoicului generează o anumită viziune despre lume cu o structură (sintaxă) originală și sfârșea prin a sublinia că "înțelegerea și cunoașterea acestei sintaxe ne pare a fi o introducere indispensabilă la înțelegerea valorilor simbolice ale artei, în mod deosebit, a problemelor stilului" (1975b: 69). Definiția pe care Lacan o dă paranoiei în teza sa de doctorat se apropie foarte mult de opiniile lui
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
depozit de cherestea te-ndemne Să recunoști în cântec aceste flăcări mate Să recunoști cum fierbe în bulion un suflet, Atât de dulce chipul Mamei între tenebre Cu vocile scăzute în anotimp, în suflet, Și în magiun fantoma trecutului răsfierbe. Sintaxa singulară și dificilă, fără început și fine, îngrămădirea aproape monstruoasă de imagini-cifru pe un text sărac în idei au motivat clasarea poetului printre dadaiști și "integraliști" (1903- 1946). RADU GYR Tot vitaliste sunt și poeziile lui Radu Gyr, însă pletorice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ciarciafuri ude... O masă fără picioare la mijloc, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esență eternă a "lucrului în sine", un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și... 20 de bani bacșiș...") și compunând portrete bufone de burghezi, cu confuzia constantă între cele trei regnuri, animal, vegetal și mineral: "Ismail este compus din ochi, favoriți și rochie și se găsește astăzi cu foarte mare greutate. Înainte vreme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din izvorul cel mare al limbii populare: Odobescu, Eminescu, Sadoveanu și incomparabilul Creangă. Prozatorul cel mai mare - acest Creangă - e chiar un om din popor; scrie cum vorbește poporul; e singurul care are limba perfect românească (dl A. Philippide, în sintaxa limbii române, ia exemple aproape numai din el, căci numai fraza lui nu e influențată de nici o sintaxă străină). Așadar, valoarea estetică a unei opere literare e strâns legată de originalitatea ei specifică de fond și formă. Se poate spune
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Creangă - e chiar un om din popor; scrie cum vorbește poporul; e singurul care are limba perfect românească (dl A. Philippide, în sintaxa limbii române, ia exemple aproape numai din el, căci numai fraza lui nu e influențată de nici o sintaxă străină). Așadar, valoarea estetică a unei opere literare e strâns legată de originalitatea ei specifică de fond și formă. Se poate spune că dintre doi scriitori cu un egal talent nativ, acela va fi mai mare, în opera căruia se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi un minimum satisfăcător, pentru că limba unui popor nu e o colecție de semne abstracte pentru noțiuni ca cuvintele unui volapük. În limba unui popor - în cuvinte, în chipul de a forma familia cuvântului, în construcții speciale, în idiotisme, în sintaxă etc. - e depozitat sufletul unui popor, experiența lui de-a lungul vremii, chipul lui de a simți, de a gândi, de a considera lumea. Cine cunoaște perfect limba poporului său, cu toate finețele și tainele ei, posedă, prin chiar aceasta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la aceștia. 14 În capitolul al XII-lea Wellek și Warren enumera textual aceste influențe, considerând că autorii lor au dat "noi impulsuri" analizei literare. In numeroase ocazii, pe parcursul volumului, Wellek și Warren elogiază formalismul rus (studiul ritmului și rimei, sintaxa motivelor etc.), dar emit și unele rezerve. Ingarden este prezentat ca un predecesor direct, dar sistemul lui este simplificat, arătându-se că, pe drept cuvânt, ultimele două "straturi", nu necesită o configurare separată, ci se pot unifica cu stratul al
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
sistem sintactic..." (p. 202). Pe de altă parte, în capitolul Stilistica, se afirmă: Putem scrie gramatica unei opere literare sau a oricărui grup de opere, începând cu fonologia și morfologia, continuând cu vocabularul (barbarisme, provincialisme, arhaisme, neologisme) și terminând cu sintaxa (de exemplu, inversiunea, antiteza și paralelismele)" (p. 233). Citatele dovedesc o anumită fluctuație a limitelor stratului al doilea, deoarece primul se referă la unități "de sens" (== semantice) și sintactice, iar celălalt, vorbind de gramatica poeziei, include fonologia (!) și apoi unități
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
literatureĭ noastre, vreauŭ să înțeleg cea maĭ românească. Afară de însemnătatea cea mare literară și estetică Creangă maĭ ĭe însemnat și dintr’un punct de vedere cu totul științific, Ĭel ĭe mina cea maĭ curată, maĭ sigură și maĭ inteligentă pentru sintaxa românească; ĭel reproduce cu cea maĭ mare îmbĭelșugare genĭul limbeĭ noastre adecă modul de a gândì și românismele saŭ expresiunile propriĭ limbeĭ române. În această privință (a sintaxeĭ) Creangă are de tovarăș în literatura noastră maĭ vechĭe pe talentatul cronicarĭŭ
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin două metode: 1. prin analiza efectelor simple și 2. prin analiza contrastelor de interacțiune. De asemenea, în analiza efectelor simple există mai multe tehnici: a) împărțirea bazei de date (comanda Split File), b) crearea unei noi variabile, c) folosirea sintaxelor și d) utilizarea unor formule matematice. În cele ce urmează, vom analiza efectul de interacțiune prin metoda efectelor simple folosind tehnica împărțirii bazei de date (pentru cei interesați, toate aceste metode și tehnici de analiză a efectelor de interacțiune sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
întoarce la „învățăturile” lui Neagoe Basarab, dar nu îi uită nici pe Constantin Brâncoveanu, Petru Cercel, Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, cărora le închină, omagial, gânduri proprii, reconturând un tablou al mitologiei locale, integrată în spațiul liric. Lexicul, dar mai ales sintaxa lirică relevă aspirațiile religioase ale autorului, unele poeme părând a fi, nu atât prin conținut, cât prin atitudine, scurte predici morale. Coeziunea tematică a celor trei cărți, pe care T. le va considera de domeniul trecutului, este remarcabilă, vădind un
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
senină, jubilatoare face adesea loc decepției și interogației, iar discursul liric devine, dacă nu neapărat mai profund, cel puțin mai opac. Poetul profesează cu voluptate - uneori excesivă - incongruența, asintaxismul și oximoronul. Rezultatul acestor operații este o lirică bazată pe bruierea sintaxei uzuale și pe metaforizarea intensă a câtorva nuclee semantice „tari” (sângele, lumina, oglinda, țărâna etc.). De altfel, poetica sublimării obiectului sau a sentimentului va constitui și baza versurilor din volumele publicate în deceniul următor - cel mai important fiind Îndreptățit la
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
nou registru stilistic și într-un alt univers imaginar. În O bufniță tânără pe patul morții, autorul reușește o formulă inedită în poezia românească: o poetică modernistă în descendența lui Nichita Stănescu (categoriile abstractului: timpul, spațiul, estetica privirii, mitul „nenumitului”, sintaxa etc.), dar învăluită într-o atmosferă de o stranietate poescă („bufnița” lui F. este un altfel de „corb” al lui Poe, o metaforă a morții și a poeziei). Poemele au o structură aparent narativă, un ritm fluent, o muzicalitate accentuată
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
n-au mai apărut. Debutul editorial al lui F. se relevă a fi prematur. Câteva texte, în registru elegiac, năzuiesc să prindă, pe urmele lui Radu Gyr și ale altora, și ceva din specificul oltenesc, însă lexicul e sărac, iar sintaxa uneori greoaie, la eșec contribuind și câteva „inovații” în notă modernistă. Mai târziu, experiența acumulată, inclusiv prin tălmăciri din Rilke, Paul Claudel, Apollinaire, îl ajută să dea trăirilor proprii o expresie mai potrivită, ce rămâne totuși insuficient individualizată. SCRIERI: Întoarcere
FONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287067_a_288396]
-
Miraria (1977) aduce în lirica lui G. o maturizare de ordin stilistic, poemele dobândind o pregnanță a imaginii care încântă spiritul prin noutate și putere sugestivă; acest efect este obținut în principal prin inovație verbală, prin „siluirea” cuvintelor și a sintaxei, proces la capătul căruia se ivesc sonorități stranii, neașteptate. Iată, de pildă, „culoarea” spaimei care bântuie spiritul poetului ajuns la amiaza vieții: „O spaimă surpare dă iama,/ odăile zărilor ei/ mafoamele spaimei le umple/ zdupăială dilată și-n gânduri;// și
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]