3,171 matches
-
complementului de agent din structurile verbale pasive; 2) substituția formelor verbale personale prin forme verbale impersonale; 3) nominalitatea, constînd în predominanața numelor substantive (abstracte); 4) determinare nominală frecventă (prin intermediul adjectivelor, în special); 5) terminologie nespecifică; 6) prezența clișeelor și a sloganurilor; 7) opacitate referențială; 8) ritualizarea limbajului. Dar caracteristica de bază a discursului politic, mediatic, administrativ, birocratic constă în repetitivitatea faptelor de limbă, fenomen pe care a n a l i z a d i s c u r s u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
creatorului de norme calitatea de a fi specializat în rezolvarea problemei, dar și să constate lipsa acestei calități la alți componenți ai societății care, în asemenea condiții, vor simți necesitatea să urmeze decizia specialistului. Amestecul ideologiilor sociale populiste, care lansează slogane de tipul "limba este bun al întregului popor" și deci la îndemîna intervenției tuturor (chiar și a agramaților), de asemenea implicarea puterii politice au orientat deseori conștiințele individuale și, prin ele, conștiința socială spre minimalizarea rolului unor autorități care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cercetători și de aici este instructivă clasificarea care ilustrează interacțiunea dintre genurile discursive și tipurile secvențiale. Se constată astfel că, pe de o parte, textele poetice (autotelice) utilizează un tip secvențial ce traversează mai multe subgenuri (poem versificat, proză poetică, slogan, maximă etc.) și constituie un hipergen al discursului care particularizează una sau mai multe secvențialități (poem narativ, slogan argumentativ etc.) și, pe de altă parte, textele didactice (injonctive), concepute de la început ca dezvoltînd o secvențialitate specifică, sînt rezervate tipului descriptiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
astfel că, pe de o parte, textele poetice (autotelice) utilizează un tip secvențial ce traversează mai multe subgenuri (poem versificat, proză poetică, slogan, maximă etc.) și constituie un hipergen al discursului care particularizează una sau mai multe secvențialități (poem narativ, slogan argumentativ etc.) și, pe de altă parte, textele didactice (injonctive), concepute de la început ca dezvoltînd o secvențialitate specifică, sînt rezervate tipului descriptiv, cu specii foarte diverse (descrierea de acțiuni, legi și reglemente, rețete de realizare, note de montare, buletine meteorologice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Muncitorilor Uniți și Polonezi) și cei care contestă dominația Moscovei și refuză colaborarea cu partidul. Formele conflictului au evoluat în timpul perioadei comuniste în Polonia. Astfel, partea pro-sovietică a transformat puțin câte puțin caracterul său ideologic (bazat pe suportul autentic al sloganelor comuniste și socialiste răspândite prin șefii comuniști) într-un caracter pragmatic (atrăgând numai persoane care au așteptat privilegii în schimbul susținerii lor față de partid). De partea sa, gruparea antisovietică a renunțat puțin câte puțin la caracterul său militant (gherila anticomunistă a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
periferii. Această atitudine ferm europeană a intelectualității, mai ales a Uniunii Liberale sau a Gazetei Wyborcza are de asemenea rădăcini solide în ultima perioadă a comunismului. Elitele comuniste dependente de Moscova au fost contestate de opoziția anticomunistă, mai ales prin slogane prooccidentale, idei de unitate a Poloniei cu Europa Occidentală și imagini idealizate ale democrației, ale bogăției și superiorității culturale a Occidentului. Ideologia marxistă a guvernării comuniste, cu sistemul său economic de redistribuție recentralizată, a trebuit să facă față viziunii de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a-și asuma rolul de critici mai mult sau mai puțin constructivi ai reformelor liberale de după 1989. Unii dintre acești reprezentanți au făcut aluzie la caracterul stângist al "primei" Solidarității (1980-1981) care, după ei, a mobilizat milioane de polonezi cu slogane în favoarea justiției sociale și a libertății naționale. În numele grupurilor precum "Solidarnosc Pracy" (Solidaritatea Partidului Muncii) sau sindicatul "Solidarnosc 80" care ilustrează trădarea idealurilor solidarității și a intereselor muncitorilor de către elitele intelectualității liberale, demonstrează clar această orientare politică. Pe de altă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
precară a economiei și demografiei în republică și la schimbarea structurii sociale a țării. O criză economică structurală devine din ce în ce mai evidentă. În 1985, Mihail Gorbaciov a introdus noua politică în Uniunea Sovietică, desfășurarea era bazată tot pe o serie de sloganuri, inclusiv ideea de perestroika, de accelerare a lucrurilor și de glasnost. Nemulțumirea față de puterile centrale devenea din ce în ce mai evidentă. Printre primele grupuri "informale" de opozanți, Helsinki 86 era unul dintre cele mai importante, un grup care cerea să se pună capăt
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
construcției de noi uzine. Una dintre primele organizații apolitice a fost Clubul pentru Protecția Mediului, care revendica măsuri de ameliorare a mediului și încetarea poluării pământului, a aerului și a apelor letone o problemă care atinsese proporții enorme. Mișcarea lansa sloganuri apolitice, care nu aveau legatură cu protecția mediului. Aceasta era o problemă importantă în Letonia, dar la fel de importantă în toată Uniunea Sovietică. Cu timpul, activiștii ecologiști au început să protesteze contra construcției metroului în Riga și a unui nou baraj
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
partidele care au obținut rezultate bune la alegerile din 1995 figurau Partidul Democrat Saimnieks (cuvânt care semnifica "proprietar"), Mișcarea Populară pentru Letonia (cunoscută ca Partidul Siegerist, după numele fondatorului său, politicianul germano-leton Joachim Siegerist) si Partidul Unității Letone, care utiliza sloganuri populiste, criticând guvernul și politicile sale economice, dar fără a propune o alternativă. Partidul Democrat Saimnieks (DPS) a obținut 15,15% din voturi; Miscarea Populară pentru Letonia (MPL) 14,9%; Partidul Unității Letone (PUL), 7,15%; Partidul Agrarian (LZS) în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
noțiunii de vinovat coincide cu structurarea partidelor politice a opoziției și cu nevoia politică de a face față unui partid excomunist văzut mereu ca puternic și posedând resurse pentru a câștiga alegerile libere și pluraliste. "Comunism sau democrație" era un slogan răspândit: linia de demarcare devine politică și nu numai morală ca la început. Această ultimă opoziție este, într-adevăr cea mai evidentă și permite analiștilor să vorbească de un clivaj, având în vedere importanța sa politică. Dar această opoziție care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
imaginea pamfletară a falsului patriotim o realizează Eminescu în Scrisoarea III. Conceptul valoare națională are pentru unii și alte conotații, aducînd aminte de vremea cînd opera era considerată valoroasă dacă era „națională în formă și socialistă în conținut“, adaptare a sloganului victoriei mondiale a socialismului, aceeași, în esența ei, pe toate coordonatele lumii. Teama de a fi rău înțeles și de a fi etichetat ca vetust, aflat împotriva curentului vremii îi face pe mulți să renunțe a mai aduce în discuție
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cupidității publicului. 2. Expresia publicitară În timp ce instrumentul se desăvîrșește, el pierde din calitatea de reprezentare: informația discursivă (adevărată sau mincinoasă, puțin contează aici) cedează în fața imaginii și a mînuirii sale. O meserie se creează, cea a fabricantului de imagini, de sloganuri (un fel de ilustrare prin limbaj a forței imaginii: cuvîntul ilustrează imaginea), de logosuri. El cîștigă în capacitatea de a reda și, mai ales, formează cu obiectele care sînt în discuție un sistem paralel la "sistemul de obiecte" pe care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nu rareori se-ndoia el Însuși. O lentilă În care se curbau slugarnic oameni și evenimente, o „lentilă-slugă”, făcută nu spre a oglindi, ci spre a servi. A servi și apăra. O „lentilă pasională”, ce are drept principiu unic următorul slogan sau deviză: stăpânul are totdeauna dreptate, iar noi, forțele inferioare, trebuie să facem totul ca să dovedim acest lucru; deoarece de acest lucru depinde securitatea sa, poate chiar existența. Prin „forțe inferioare” Înțeleg În acest caz orgolioasele calități numite inteligență, cultură
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mult caracterul colectivisto-marxist, devenind un simplu și brutal stat polițienesc, condus de un alienat mental și de clica sa lașă și incapabilă de a-l schimba, deși aberațiile sale le puneau În pericol propriile structuri și poziții!... Iar sub acest slogan al „anti-comunsimului” a fost printre altele demonizat și Ion Iliescu - cert, un fost activist de vârf, cu sechele inconfundabile de centralism statal, inamic ideii de proprietate, neînțelegând bine tradiția bisericească a Românilor. (Dovadă este reaua voință cu care a ezitat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de același King precum că "moldovenii ar fi altceva decât românii și că menirea lor e să opteze fie pentru panslavism, fie pentru panromânism, sau pentru moldovenism". Perfidia acestei logici a și fost intens exploatată de agrarieni, care au lansat sloganul că Republica Moldova nu trebuie să mai fie nici "gubernie rusească", nici "provincie românească". Autorul, în ultima instanță, conchide într-un mod absolut convingător, că "în pofida tuturor lozincilor de acest fel, Basarabia va continua să fie românească atâta vreme cât acolo se va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
națiunea română în epoca modernă), Puterea bicefală (puterea exercitată în epoca comunistă din interior/națională și din exterior/puterea Moscovei), Cleptocrația (procesul de înlocuire a unui sistem politic cu altul prin procesul de "deconstrucție"), Principiul lui Adolf și demonizarea românismului (sloganul marxist-leninist conform căruia "cine nu e cu noi e împotriva noastră"), Europa bicefală (expresia luptei dintre mondialiști/globaliști și periferici/națiunile; "Cei ce nu iubesc națiunile nu pot fi decât susținători demagogi ai noii Europe", spune Theodor Codreanu, p. 379
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în prezenta apariție editorială, ce adună optsprezece polemici purtate de autor în anii 1997-1998 (în "Sinteze", Bacău), cu deosebire în intervalul 2006-2010 (în reviste din Iași, Pitești, Atlanta-SUA, Chișinău, Bacău, Focșani), ironia, fie ea și sarcastică, a devenit, cu ușurință, slogan, mai apoi ideologie represivă de o forță și anvergură pe care nu o anticipaseră promoțiile anterioare. Se mai înțelege din această carte, surprinzător de unitară și organică, că textele, adunate și organizate cu o atentă știință a dozării argumentelor, constituie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
armat dinspre Ungaria. Pe de altă parte, activitatea politică a Mișcării Legionare s-a concretizat într-un succes de mase, prin atragerea de aderenți și desfășurarea unor acțiuni pertinente de promovare a propriei ideologii. La baza acestora au stat atât sloganuri populiste, cât și mediatizarea unor realități și nemulțumiri generale, cum ar fi camarila regală, corupția autorităților, limitarea drepturilor cetățenești ș. a. La șase luni după instaurarea dictaturii regale, situația în zona județului Bihor, analizată de Consiliul de Colaborare local, era una
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și elementului românesc prin ignorarea autorității, tendințe de autonomie, pregătirea tineretului după principiile național-socialiste (naziste) și adoptau o atitudine antireligioasă, în schimb ungurii au continuat „pe aceeași linie revizionistă și de ostilitate față de românism”, exemplele fiind emiterea timbrelor poștale cu sloganul «Del viszater» („Sudul se va reîntoarce”), vase cu pavilionul la jumătatea catargului (în semn de doliu), iar marinarii cântau «Ardealul rămas României plânge», tendințele fruntașilor maghiari de a se alia cu conducătorii comunităților evreiești din Ardeal ,,în vederea unei acțiuni comune
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de ani sub șapca echipei de fotbal "Juventus", bărbat serios, umbrelă, pantofii buni, servietă, Gheorgheni Deda Reghin spre Iernut Luduș Războieni, anunțul declanșează anticiparea, mulțimea la strunga traversărilor, redefinește probabilistic în lung de linie, necesitatea înțeleasă a sensului face libertatea sloganului semiotico-marxist, scenele colective izbutesc mai bine în literatura română Călinescu, locomotiva gaura neagră în pînza cosmică. În personalul 4007, în gara Tîrgu Mureș, la ultimul vagon, se pot face economii acolo, am trimis banii la investiții, vii cu sticle, bidoane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în afară încă un semnal, se urnește, prezența în alții, momentul sec nu a trecut, în loc de sala de așteptare Bacău sala de așteptare Pașcani, de la om la om nu ține nimic, grozav blestem! Călătoria a șaisprezecea consumă libertatea de expresie, slogan, somn în așternut de betoane, răsuflă sforăit, reia motivul condiții asumate, faptele cu neputință conștientizate, femeile n-ar fi decît murdărie de sînge și carne, dacă n-ar fi ferirea lor de prezent, ca de înec ferindu-se și ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Metaxas semnăna în multe privințe cu cele din Italia și Spania. După modelul celorlalți dictatori, generalul și-a luat titlul de Archigos, conducătorul. Mișcarea lui, care nu a beneficiat niciodată de un număr mare de partizani, avea de asemenea uniforme, sloganuri, saluturi și cîntece proprii. Neavînd inițial nici o ideologie precisă, mișcarea a adoptat curînd un program extrem de naționalist. Susținătorii lui declarau că existaseră trei mari perioade în istoria grecilor: clasică, bizantină și Regimul de la 4 August. Se punea un mare accent
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
după cum indică și N.A. Constantinescu (1928): "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice - nu e prea ușoară" (p. 3). Adevăr întru naționalism, acesta pare a fi sloganul istoriografiei interbelice. În ciuda dificultății de a armoniza aspirațiile epistemice înspre adevăr cu menținerea febrilității naționaliste, artizanii istoriografiei interbelice au reușit să găsească calea de mijloc între cele două. Istoria critică, în mare măsură debarasată de încărcătura manifest naționalistă, este reflectată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte de clasă" (p. 29). Formula doctrinară hibridă a național-comunismului, minată de contradicții ideologice, face însă ca lupta de clasă purtată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]