2,969 matches
-
morale demne, civilizate. Aceasta produce insatisfacție, de aceea trebuie să determine la elev o mobilizare pentru înlăturarea faptelor negative din comportamentul lor. În pilda sus menționată, stăpânul dezaprobă atitudinea slugii care a îngropat talantul primit pentru a lucra cu el: „Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, și eu venind aș fi luat ce este al meu cu dobândă. Luați
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
deci de la el talantul și dați-l celui ce are zece talanți. Căci tot celui de are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce n-are și ce ae i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncați o întru întunericul cel mai dinafară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților” (Matei 25,26-30). Profesorul de religie va utiliza aprobarea pentru a i încuraja pe elevi în săvârșirea faptelor morale, urmând pilda Mântuitorului. Însă, utilizarea acestei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie 5 slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei 10. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Principatului Moldovei la acest început de veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
din ținutul Neamț. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”16 alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești 17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
acest început de secol. Ele se regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la dispoziția boierilor sau a mănăstirilor - în concordanță cu rangul sau cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de vistieria Moldovei, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
nu există libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor, nici chiar în starea de natură omul nu este liber decât datorită legii naturale care poruncește tuturor. Un popor liber se supune, dar nu ca o slugă: el are conducători, nu stăpâni. Un popor este liber, orice formă ar avea guvernământul său, atunci când cel care îl guvernează nu vede deloc omul, ci organul legii. Soarta libertății este legată întotdeauna de soarta legilor: ea domnește sau moare odată cu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Maria - soția învățătorului 48. Herdelea Zaharia - învățătorul din satul Pripas 49. Horvat - subinspector școlar 50. Lang - învățător în Jidovița, evreu, căsătorit cu unguroaica Roza 51. Neumann - cârciumar în Jidovița 52. notari, jandarmi, lucrătoare, ofițeri, paznici, polițiști, preoți, primari, protopopi, servitoare, slugi, străjeri, studenți, țărani, țigani, 53. Oprea Todosia - văduva lui Maxim Oprea, mama Floricăi 54. Pintea - preot, căsătorit cu Laura 55. Rodovica - servitoarea preotului Ioan Belciug 56. Savista - oloaga satului, verișoara Floricăi 57. Zăgreanu Nicolae - învățător Conform statisticii realizate de D.
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Pére - porecla lui Michel Fouan, fratele Mariannei - La Grande 21.Mouche Françoise - fiica mai mică a lui Michel Fouan, căsătorită cu Jean 22.Mouche Lise - fiica mai mare a lui Michel Fouan, căsătorită cu Buteau 23.Rochefontaine - deputat 24.Soulas - sluga care o urăște pe Cognette. Explicarea etimologică a câtorva nume ale personajelor din cele două romane, identificarea poreclelor constituie elemente esențiale în caracterizarea personajelor. Dacă din romanul rebrenian am considerat necesară explicarea etimologică a numelor personajelor importante din text (șapte
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
din România. Activitatea de gazetar socialist s-a materializat în editarea unor reviste, cea mai importantă fiind ”Facla”. În același timp, a desfășurat și o intessă activitate scriitoricească. Dintre scrierile sale, amintim romanul ” Vinul de viață lungă”, romanul ” Fecior de slugă”, Pentr-un petec de negreață”, precum și un volum de schițe și nuvele. În anul 1944, N. D. Cocea este numit director general al teatrelor, funcție pe care o va deține până la dispariția sa fizică, la 1 februarie 1949. Membru al
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
a se plânge, faptul că locuiește împreună cu frații e un ajutor și sprijin în condițiile în care a divorțat de soțul rus, alcoolic și violent. Munca este însă extenuantă, rușii au mentalitate de stăpâni, tratându-și angajații ca pe niște slugi. Orice protest este aspru pedepsit, atât prin amenințări și violențe fizice. Unii dintre cei care au ,,muncit” în Rusia s-au întors cu traume psihice și sechele fizice, alții au dispărut fără urmă, fiind uciși de cei pentru care se
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
picioarelor); "Iuda, cu adevărat, este fiul viperelor celor ce au mâncat mana în pustie și au cârtit asupra Hrănitorului; că încă fiind în gura lui bucatele, cârteau asupra lui Dumnezeu, nemulțumitorii" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Vecernie); "Iuda sluga și vicleanul, ucenicul și pizmărețul, prieten și diavol" (În sfânta și marea Joi, dimineața, la Laude); "Astăzi și-a pus aspră Iuda sugrumare pentru bani și s-a lipsit de amândouă viețile: de această trecătoare și de cea dumnezeiască" (În
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care le aud. Păcatul se întinde și se înmulțește prin aceste vorbe spurcate, încât cel ce le-a grăit nu mai poate face nimic pentru îndreptarea celor pe care i-a otrăvit cu astfel de vorbe. Astfel ai ajuns o slugă a diavolului, pentru că nu mai e nevoie să le aducă el aminte de păcat, pentru că nu mai e nevoie să ispitească necuratul pe om, că-l ispitești tu cu vorbele rușinoase; tu pregătești osânda oamenilor, fără să se mai obosească
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
întâmplare, dar numai Dumnezeu știe, câte suflete curate au fost întinate și duse spre pieire din cauza glumelor păcătoase, iar în ziua de azi câte suflete nu se pierd din cauza multor programe porno ce apar la televizor, care sunt dirijate de slugile diavolului?! 28 Omule! Ai spus cândva o glumă urâtă și ai trezit întrun suflet curat dorința păcatului. Păcatul s-a înmulțit, s-a înzecit, s-a însutit, numai din cauza ta. Tu ai uitat de mult gluma pe care ai spus
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
ca gonit de cineva, am intrat în odaie, am trântit pușca pe pat... Ușa din dreapta s-a deschis. Mama a înaintat pe dibuite și m-a cuprins în brațe. Pe cealaltă ușă a intrat a intrat Maria și Dinu, amândoi slugi de peste treizeci de ani la curtea noastră; și cu toții am plâns pe tăcute moartea lui Castor, care ducea departe, mai departe, vremea unor fericiri apuse pentru totdeauna." Cerințe: 1.Formulează într-un enunț, ideea principală a fragmentului. 2. Explică atitudinea
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de băiat, de-ți venea să-l mănânci". Vaca "și-a lins pruncul", numindu-l Crai-vișăn; "creștea băiatul într-o zi cât alții creșteau într-un an." La fel se întâmplă în Fiul vacii [Oprișan, III]. Când veni sorocul sarcinii, sluga este avertizată de către stăpân: "dacă te duci cu ea la pășune, tu să nu-i spui nimic vorbe murdare că vaca rămâne gravidă." În pofida avertismentului, vaca, după ce a fost înjurată, părăsește satul și merge în munți unde naște un fecior
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o scrisoare în care poruncea destinatarei să-l omoare. Ajunge în cinci ani la destinație, rugându-se la fiecare biserică întâlnită. Într-o biserică, el cântă așa de frumos, încât călugărul cel mai mare îl ia sub protecția lui; o slugă vede scrisoarea pecetluită, iar călugărul schimbă conținutul scrisorii, cerându-i astfel împărătesei să-l cunune cu fata ei și să-l facă împărat. A doua zi după cununie, împăratul cel șchiop se duce el însuși să vadă ce s-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pecetluită, iar călugărul schimbă conținutul scrisorii, cerându-i astfel împărătesei să-l cunune cu fata ei și să-l facă împărat. A doua zi după cununie, împăratul cel șchiop se duce el însuși să vadă ce s-a întâmplat. După ce slugile sale sapă o groapă sub poartă pentru ginere, împăratul cade în groapa anume pregătită, iar cătanele îl acoperă cu pământ. Constantin devine împărat, acționează conform prevestirilor. Își cruță soacra și soția; lasă în viață și "trei escadroane de cătane". Drept
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lua!" Băiatul se întoarce acasă supărat, însoțit de o broască care se declară a fi "partea lui". De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru porci, a doua pentru slugi, iar a treia, e bună pentru masa-mpărătească. Dacă prima probă vizează cunoștințele culinare ale proaspetelor soții, cea de-a doua se referă la destoinicia lor, cusutul unei fețe de masă. Broasca taie pânza cu foarfecele în bucăți, o aruncă în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lăuda abilitatea diplomatică a puterii masculine). Când primul nivel, cel tipologic (al rolurilor), intersectează registrele verticale, laic, respectiv religios (fiecare sub dublul semn valoric, pozitiv-negativ), generează imaginarul puterii (masculine) și imaginarul cotidianului (marcat de prezența tăcută a marginalilor: femeile, copiii, slugile). În ambele forme se regăsește dihotomia (teoretizată de Eliade) profan-sacru, astfel încât, în panoplia de personaje care populează lumea imaginarului, regăsim atât modelul ideal feminin (Fecioara, sfintele martirizate), cât și anti-modelul (Eva sau, în variantă socială, vrăjitoarea, adultera, păcătoasa), atât modelul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]