2,424 matches
-
știți cum decurg în general relațiile dintre nurori și soacre ! De data aceasta fenomenul e invers, nora ține mai mult la socri decât la proprii părinți, care, ce-i drept, trăiau în altă localitate. Această puternică apropiere între noră și soacră stârnește o ură foarte puternică ale celor două fiice ale lui Ion și Ruxanda, Marița și Ileana asupra Mariei lui Costache, zicând : Ce caută această venetică în casa părinților noștri, de ce se dă ea mai bună ca noi, în fața părinților
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
grija boierului, iar administratorul ajutor Ion Gheorghiu, a primit permisiunea de a alege din pădure lemn pentru construirea casei și acareturilor gospodărești, casă în care locuiesc și acum. Multe amănunte din viața socrilor săi a aflat Maria și din povestirile soacrei sale, care i-a destăinuit noră-si că l-a îndrăgit pe Ion, acesta a fost și pe placul părinților săi, care au adăugat la ce adusese acesta de la Cuci și alte bunuri și au ajutat în special la fasonarea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
făcut o nuntă frumoasă, îmbelșugată, numai din satul Cuci au venit cinci căruțe încărcate de oaspeți plus cei din localitate. Boierul a trimis pe administrator să-l reprezinte la nuntă și au primit multe daruri, în bani și produse, încât soacră-sa își aduce aminte cu drag și acum, după ce se scurseseră peste 40 de ani de la marele eveniment care a fost nunta lor. Toate aceste amintiri și gânduri se învălmășeau în mintea Mariei în timp ce grăunțele de porumb desfăcate de pe ciocălăi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
suprapune cu întâmplări din viața ei, așa cum a fost nașterea unei fetițe în martie 1926 și căreia i-a dat numele Elena, în amintirea celei pe care o pierduse și ca să-și aducă aminte și de mama ei precum și de soacră-sa, care tot Elena se numea. Apoi prin aprilie 1928 s-a născut un băiețel căruia i-au pus numele Dumitru, deși nu aveau nici în familie nici printre cunoscuții apropiați vreun Dumitru. Cei mari, Emilia și Mihăiță deveniseră ajutoare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că Ghiță al ei este un nevolnic neputincios, că o bate cu melesteul sau cleștele, cu ce apucă, a vărsat și câteva lacrimi, dar mama lui Neculai, de care Marița se gândea că i-ar fi plăcut să-i fie soacră, i-a spus că să și-l scoată din cap pe fecioru-său, că acesta va trebui să se însoare. Ileana i-a oferit papucii săi ca să se întoarcă acasă, dar Marița i-a mulțumit și a refuzat, spunându-i că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vara și primăvara, așa cum orânduise Dumnezeu de la începutul lumii. Costache trebăluia prin ocolul vitelor cornute când auzi bătăi puternice în poartă. Merse acolo, deschise portița mică și spre bucuria lui, ochii săi întâlniră oaspeți dragi inimii sale: pe mama Elena, soacra lui de la CurseștiDeal însoțită de fiul ei, Ghiță Cocuz, și cumnatul lui precum și socrul acestuia, Negruș. Deschide poarta mare ca să poată intra căruța, apoi ajută pe mama Elena să coboare, îi sărută mâna și o îmbrățișează ca un ginere iubitor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să biruie întunericul, Costache înhămă caii la căruța pregătită de cu seară, cu care el, Maria, Emilia și Gheorghiță trebuiau să ajungă la Cursești-Deal, să ia parte la slujba de înmormântare și s-o petreacă pe ultimul drum pe mama, soacra și bunica lor. − Maria, Emilia, ați luat tot ce am vorbit aseară? − Da, Costache, cred că n-am uitat ceva...ia să văd...pânză albită este, ceară de albine pentru lumânări mari și toiag am pus. Am luat și zahăr
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru fetele Mariei Gheorghiu, precum se va vedea din povestirea de mai jos. într-o dimineață, la poarta casei se oprește Natalița și-i dădu binețe. Maria după ce îi răspunse, o întrebă: − Bun venit, Natalițo! Mergi la deal la mama soacră sau ai alte gânduri? Ce mai faci, cum te mai împaci cu viața? − Ia, ce să fac, mătușă Marie, nu mă mai duc la deal, am venit numai până aici la matale. De fapt eu pe Emilia o caut că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cară bagajele în sat. Încă din iulie ochisem o casă în care urma să mă instalez. Stăpânul casei căzuse printre primele jertfe ale războiului. Soția lui având un copil mic se mută la părinții ei, lăsând în toată casa pe soacră-sa. Cum locuia într-o singură încăpere din coasta casei, restul casei era liber. Discut cu tutorele orfanului, stabilim anumite condiții contractuale și astfel intru în casa ce-mi va fi adăpost doar trei ani! Până la sfârșitul lui septembrie am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
din România!" După îndelungi căutări am găsit-o pe Lipscani 2 metri pe un metru! Aveam să aflu pentru ce-i trebuie: la Hala din Piața Unirii a umplut "sarcofagul" cu leuștean, mărar, pătrunjel, cimbru..., produse destinate mătușilor, verișoarelor, mamei, soacrei, prietenelor, pentru care aceste minunății "de acasă" valorau aur. Mi-a plăcut gestul său, gândind, ca diplomat, că agricultura ecologică poate constitui o punte între țări și popoare! vizita în România a președintelui sirian Hafez el Assad, mare prieten al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dar bucuroși că am străbătut cea mai inospitaliera zonă a globului, fără să ne lăsăm oasele pe undeva. Fusese din nou, ca și în sud, o experiența de neuitat, care merita trăită. Eram așteptați de toată "colonia românească" soții, copii, soacre cu masa întinsă. După ce ne-am "clătit" puțin (de o baie în regulă nu putea fi vorba, datorită rezervelor scăzute de apă), după ce am împărțit cadourile "de la capitală", ne-am așezat la masa bogată cu de toate cele și borș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
al lui Devușkin mă apăsau ca o lespede. * Îmi amintesc de câteva din lecturile fundamentale ale adolescenței ca de niște sărbători. În clasele primare fiind, am citit și recitit până la ferfenițire o cărțulie cu coperte verzi și litere mari intitulată Soacra cu trei nurori. Mi se părea plină de haz. Prin clasa a VII-a, Caragiale îmi era deja demult familiar. Peste câțiva ani, cred, mi-a căzut în mână unul din romanele lui Bolintineanu, Manoil sau Elena, nu mai știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
progerese la aritmetică. La vremea treeratului învârteam împreună cu unchiul la „vânturătoare” și rezolvam probleme de perspicacitate. „Bună ziua cincizeci de gâște”. „Nu suntem 50, ci dacă am mai fi pe câte suntem și încă două am fi 50”. „Mama tatii, soacra mamei, și cu bunica mea, câți ani avea”?. La pregătirea pentru examenul de admitere eram la Corbeni, la bunici. Umblam desculț, numai în izmene și într-o cămeșuică din „pânză de casă”. De multe ori veneam la lecții în camera
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
plecat nemulțumiți pentru că n-am îngăduit nici unuia dintre ei „să predice” în biserică. În timpul săptămânii am scris despre : „Biblia cartea de căpătâi a preotului”. Joi după amiază m-am întors acasă, la Suceava. Acasă, liniște rău prevestitoare, fețe triste, deznădăjduite. Soacră-mea bolnavă. Copilul palid. Marta slăbită, parcă făcea eforturi să pară bine dispusă. Ce pot face ? Cum îmi pot ajuta soția și copilul ? Când voi primi salariul ? Cât va trebui să plătesc pentru masă părintelui Vasiliu ? Ce mai rămâne? Sâmbătă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
s-a oprit spunând cu frică, cu durere, „mama, mama”. Am luat copilul în brațe dar n-a vrut să stea. Mi s-a părut că fetița a fost învățată să fugă de mine.!? Am vărsat lacrimi amare. Era numai soacră-mea acasă. Am lăsat scrisoarea și mi-am exprimat dorința să vorbesc cu Marta. Târziu, cu silă și cu milă, mi s-a încuviințat să vin după amiază la ora 4(16). Când am venit am bătut la ușă. S-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pentru satul Argel, unde sunt numai ucrainieni, care vorbesc între ei limba ucraineană, pentru că mama lui Marta era ucraineancă mândră, care-i disprețuiea pe români și nici nu voia să vorbească românește. Numirea mea între ucrainieni trebuia să dea satisfacție soacrei mele pentru a renunța la divorțul fiicei ei. Bunica lui Marta, deși refugiată cu familia Miron, nu știa să vorbească românește. Eu am acceptat o parohie de ucraineni, dar Marta a refuzat și această oferă. Acest refuz a fost, pentru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Sub ochii mei, abia limpeziți a bună dimineața, ca un înger, o fetiță: - Unde să merg, draga mea? - Încoace. și m-a dus de mână până în poarta casei familiei ștefan Volcov. Aici, dintre cele două femei, cea mai în vârstă, soacra, a decis să mă primească. - Dar să știi, domnișoară, că de la noi nu te mai duci decât măritată. Așa s-a întâmplat cu toate fetele care au stat la noi. Ce zici? - Cum o da Dumnezeu. Dar doamna tânără e
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
din România!" După îndelungi căutări am găsit-o pe Lipscani 2 metri pe un metru! Aveam să aflu pentru ce-i trebuie: la Hala din Piața Unirii a umplut "sarcofagul" cu leuștean, mărar, pătrunjel, cimbru..., produse destinate mamei, mătușilor, verișoarelor, soacrei, prietenelor, pentru care aceste minunății "de acasă" valorau aur. Mi-a plăcut gestul său, gândind, ca diplomat, că agricultura ecologică poate constitui o punte între țări și popoare! Vizita în România a președintelui sirian Hafez el Assad, mare prieten al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
dar bucuroși că am străbătut cea mai inospitaliera zonă a globului, fără să ne lăsăm oasele pe undeva. Fusese din nou, ca și în sud, o experiență de neuitat, care merita trăită. Eram așteptați de toată "colonia românească" soții, copii, soacre cu masa întinsă. Am dormit dus și a doua zi mi-am început "programul oficial". A debutat cu vizita la comandantul regiunii, Copiapo fiind capitala regiunii Atacama. Localitatea a fost înființată la 8 decembrie 1744, cu numele de San Francisco
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
lase să pregătesc mai bine echipa de teatru și asociația sportivă „Recolta”de care răspundeam, lucru ce le-ar aduce foloase și cu ajutorul raionului am putut să mă ocup numai de sport și teatru, punând în scenă piese ca „Ochiul soacrei”, ”Valiza diplomatică”, ”Sus Tudorache, jos Tudorache”, iar echipa de fotbal să se claseze pentru regiune. Duminica se adunau 300 500 de spectatori cu mic cu mare spre a vedea meciuri cu alte comune susținute de portarii Ion Ariciuc și Vasile
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lase să pregătesc mai bine echipa de teatru și asociația sportivă „Recolta”de care răspundeam, lucru ce le-ar aduce foloase și cu ajutorul raionului am putut să mă ocup numai de sport și teatru, punând în scenă piese ca „Ochiul soacrei”, ”Valiza diplomatică”, ”Sus Tudorache, jos Tudorache”, iar echipa de fotbal să se claseze pentru regiune. Duminica se adunau 300 500 de spectatori cu mic cu mare spre a vedea meciuri cu alte comune susținute de portarii Ion Ariciuc și Vasile
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care nu ni le spun în campanie și ne mai pun niște coarne despre eficiența și competența lor spre binele nostru. Cine vine să ne ceară votul cu un discurs de tipul: „Dacă nu sunt senator, sunt nimeni, până și soacră-mea mă disprețuiește!”. Dacă li s-ar lua funcțiile, mulți nu ar ști să răspundă la întrebarea cine sunt și ce sunt capabili să facă. În plus, puterea îți conferă și altceva: îți dă un aer de bărbat, chiar și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
salariile, diurnele, drumurile „europene”, benzina cu care se deplasează să țină legătura cu „teritoriul”, telefoanele mobile, hotelurile și, pe dos, firmele care au comenzi cu statul, licitațiile câștigate șmecherește, scutirile conjuncturale de impozit pe produsele importate de firmele mătușilor sau soacrelor octogenare, noile antreprenoare ale României capitaliste (le-ar pune pe numele socrilor sau unchilor, dar este riscant fiindcă e probabil să moară cu șapte ani mai devreme). Valoarea morală centrală în democrație este încrederea publică. Fără perceperea ei ca „banalitate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o fac sub acoperire legală, odată ce ei fac legile, nu mai pot să fie pedepsiți decât moral, prin excludere din politică. Text publicat în Dilema veche, 2 decembrie 2005 Nu suntem încă oameni liberi Prin 1990 m-am supărat pe soacra mea că se temea să îmi spună direct cu cine a votat. Mi-a dat doar un indiciu: existau pe listă și simboluri ascuțite (aluzie la săgeata liberalilor). Ea trăiește în Buzău. FSN-ul (Frontul Salvării Naționale) fusese votat de peste
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Text publicat în România Liberă, 3 februarie 2007 Privilegiați de și din toate partidele, uniți-vă! Obiceiul extins de a personaliza opțiunile politice este, cred, deosebit de infantil. Toate aceste discuții antiși proBăsescu sau Tăriceanu, de parcă ei ar fi frații, iubiții, soacrele, prietenii sau dușmanii fiecăruia - țin de arsenalul preferințelor private, nu a celor publice. O bună parte dintre noi a votat la finele lui 2004 pentru un stat orientat spre cetățeni, nu spre diverse categorii de „feudali” cărora guvernanții le împart
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]