4,201 matches
-
măsura regulată a versurilor, sonoritatea gravă a vocalelor închise (u, ă), verbe la persoana I (aș vrea, mă duc) și pronume, prin apelative ("iubito", "tu"), prin existența unor câmpuri semantice: iarna (decembre, poli, promoroacă, ninge) și spațiul casnic (focul, lampa, soba, ceaiul), prin folosirea unor metafore hiperbolizante ("Potop e-napoi și n-ainte"), imagini vizuale ("e ziuă și ce întuneric") și auditive ("și focul s-aud cum troznește"), prin cromatica (alb, roșu), sugerate de "zăpadă" și "foc", elemente cu conotații erotice. BIBLIOGRAFIE
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
soțul, inferior cultural, reticent la schimbări. Este diplomată în relație cu Mătușa Mărioara, care era rea de gură. Smaranda părea a fi plină de miracole: înfigea toporul în pământ ca să gonească duhurile necurate ale furtunii, solomonea cu cleștele tăciunii în sobă, descânta cu funingine, trăia într-un univers de mituri și de legendă. Episoadele Amintirilor decurg unele din altele, depinzând de fluxul memoriei. În narațiune sunt prezente cele două procedee: povestirea în lanț și povestirea în ramă. I. Creangă povestește cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
existența fenomenală (spațiul familial) și infinitul cosmic, știind să facă tot felul de minunății. Ea este păstrătoarea unor credințe și ritualuri străvechi, de care se folosește pentru a asigura binele familiei. Ea lua "colb de pe încălțări" sau funingine de la gura sobei zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul! și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!" Unii exegeți caută echivalențe mitologice: "Smaranda este Palas Atena
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
facă tot felul de minunății. Ea este păstrătoarea unor credințe și ritualuri străvechi, de care se folosește pentru a asigura binele familiei. Ea lua "colb de pe încălțări" sau funingine de la gura sobei zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul! și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!" Unii exegeți caută echivalențe mitologice: "Smaranda este Palas Atena a Amintirilor, războinica intratabilă, sigură de sine, datorită căreia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care Leonida o construiește treptat, și anume odaia modestă cu mahala, cu ușa și fereastra ei, cu masa împrejurul căreia sunt așezate scaune de paie, cu lampa cu gaz și globul lămpii prevăzut cu un abat-jour cusut cu canava, cu soba cu ușa deschisă și cu câțiva tăciuni pâlpâind. Această realitate, organizată și concepută politic, se completează prin continuarea povestirii: Când aude de libertate, sare și dumneei din pat... că era republicană! Îndemnul care urmează și care a făcut deliciul multor
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
adesea victima violențeia cestuia. Vă zu tă ca fac tor de in sta bi li ta te, soacra este în de păr tată de tână ra familie prin su primarea oricărei relații între mamă și fiică. De altfel, ginerele cere sobo ru lui izo la rea soției de familia sa, iar acesta îi ascultă do lean ța, in ter zi când vizite le sau chiar for țând una dintre fami lii să se mute cât mai departe pentru a evita ori
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-mă blândețea nesfârșită a peisajului moldovenesc, glasul patriei întregi vibra în opera lui și mă fermeca, așa cum nu m-a mai fermecat niciun alt scriitor vredată. La rândul lui, Ion Creangă trebuie să fi ascultat primele povești tot la gura sobei, în Humulești, de la părinți sau de la oamenii locului. În anii maturității, după ce încercase povestiri didactice pentru a fi incluse în manualele școlare ăPăcală, Ursul pâcâlit de vulpe și Povești) Creangă povestește de dragul comunicării cu oamenii. Nu realizează ca Petre Ispirescu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
structuri mai complexe a limbajului este dată de semnificația părților ei componente. Ea va fi confruntată cu observația elementară că o combinație de cuvinte, care au, fiecare în parte, semnificație, nu constituie întotdeauna o propoziție cu sens. O expresie ca „Soba simte dureri.“ (vezi Cercetări, § 350 și 351) are drept componente numai expresii familiare, pe care noi le înțelegem. Cu toate acestea, nu putem conferi un sens propoziției ce rezultă din combinarea lor. Știm că expresia „a simți dureri“ este strâns
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
toate acestea, nu putem conferi un sens propoziției ce rezultă din combinarea lor. Știm că expresia „a simți dureri“ este strâns legată de activități cum ar fi mângâierea, alinarea, încurajarea, tratamentul medical și altele, care nu pot fi aplicate unei sobe sau unei pietre. Când spunem că propoziția „Soba simte dureri.“ nu are sens, spunem că ea nu are un rol, o folosire în limbajul nostru. Cu referire la asemenea propoziții, Wittgenstein va scrie în § 500 al Cercetărilor: „Dacă se spune
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ce rezultă din combinarea lor. Știm că expresia „a simți dureri“ este strâns legată de activități cum ar fi mângâierea, alinarea, încurajarea, tratamentul medical și altele, care nu pot fi aplicate unei sobe sau unei pietre. Când spunem că propoziția „Soba simte dureri.“ nu are sens, spunem că ea nu are un rol, o folosire în limbajul nostru. Cu referire la asemenea propoziții, Wittgenstein va scrie în § 500 al Cercetărilor: „Dacă se spune că o propoziție este lipsită de sens, atunci
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
vorba, "exemplaritatea, unicitatea expresiei ei poetice, rămâne oricând darul unui alt tip de raționalitate, decât cel teoretico-filosofic" (Boboc: 2002, 31). Sugestii asupra mecanismului acestui tip aparte de raționalitate ne sunt oferite tocmai de paginile prozei eminesciene: Acolo, noaptea, după ce astupam soba, citeam și traduceam spre propria mea plăcere ceea ce am spus mai sus. Apoi, deodată [...], intram în labirintele acelor curioase povești ce le citisem, un tablou urma pe altul, o întâmplare pe alta. Atuncea stingeam lumânarea, ca să [nu] mă supere în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ale articolelor din periodice sau/și ale conferințelor radio), este însuflețit de narațiuni sfătoase ori pledoarii cu adresă socială. Iată câteva exemple: "Bucatele, odată vârâte în noi, se mistuie și se prefac în căldură mocnită, așa cum ard lemnele într-o sobă, ca să încălzească odaia. Nu e o minciună dacă am zice că noi purtăm soba înăuntru nostru. Dar hrana nu slujește numai la încălzirea noastră, ci și la putere. Cu hrană muncim și trudim. Hrana seamănă cu cărbunii cari ard în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ori pledoarii cu adresă socială. Iată câteva exemple: "Bucatele, odată vârâte în noi, se mistuie și se prefac în căldură mocnită, așa cum ard lemnele într-o sobă, ca să încălzească odaia. Nu e o minciună dacă am zice că noi purtăm soba înăuntru nostru. Dar hrana nu slujește numai la încălzirea noastră, ci și la putere. Cu hrană muncim și trudim. Hrana seamănă cu cărbunii cari ard în pântecele locomotivei care trage trenul. O parte din căldură încălzește iarna vagoanele. Dar cea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sunt pe cale să plece. El e bolnav, imobilizat la infirmerie. E foarte frig și-i este frică. Își găsește totuși forța și curajul de a pleca să caute cele necesare supraviețuirii, ajutat de doi francezi, veniți printre ultimii. Aduc o sobă, lemn și un pic de cărbune, cîțiva cartofi. Unul dintre bolnavi le popune celorlalți, imobilizați ca și el, la pat, să cedeze o felie de pîine celor trei "muncitori" care tocmai reparaseră fereastra și aprinseseră focul: În ajun, un astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de prin '75 nu mai era de trăit pe aici, prin țara asta a noastră: aer irespirabil, mă-mbolnăvisem de cuvinte goale, de minciuni, vai, dublul limbaj era un fel de cancer al minții, lent dar fără scăpare. Gaze la sobă nu se dădeau decât cu picătura, stăteam în frig, curentul electric se lua la ore de vârf, andrei era mic, făceam o navetă sinistră la petroșani, noaptea de sâmbătă mi-o petreceam la cozi enorme la lapte, dacă ajutam la
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
îndreaptă spre acel spațiu al terorii absolute, unde stăpânește "zeitatea înghețului, suveranul nemărginitelor puteri care mânau încoace [...] toată suflarea luminilor". Vocea auctorială readuce narațiunea la momentul prezentului, descris în tușe molatice, leneșe, din care nu lipsesc indicii ale confortului provincial: "soba de teracotă", "divanele mari și moi". Iar eroina ezită încă (își va mărturisi, ulterior, că își iubește, în definitiv, soțul, însă claustrarea la care o constrânge acesta îi hrănește tentația infidelității) : nu știe dacă trebuie să-l primească pe îndrăznețul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
desfășurării activității, cinematografiștii au fost nevoiți să aducă sălilor de spectacole mai multe îmbunătățiri. În cazul lui Haim Heittner, bunăoară, resursele sale financiare au fost serios întrebuințate. Până în martie 1928, în sala „Lux” au fost făcute următoarele investiții: „înlocuirea vechilor sobe cu unele noi, de tuci, aduse din Germania, (...) au fost rărite scaunele, astfel încât să se creeze pasaje de trecere pentru spectatori, a fost mărit numărul ventilatoarelor, iar accesul spre cabină se realiza pe o scară de fier”. Cu totul altele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reclamă. În perioada anilor ’30, a existat un adevărat „exces” legislativ ce a avut în vedere asigurarea confortului și siguranței spectatorilor. Printre altele, sălile de cinema au fost dotate cu scaune „al căror șezut se ridica automat”, cu ventilatoare, cu sobe de teracotă ce aveau „gura de alimentare cu lemne spre sala de așteptare”, cu instalații electrice sigure și moderne, precum și cu telefon, truse medicale de prim ajutor (mica farmacie), extinctoare sau hidranți. Un alt detaliu extrem de relevant: conform prevederilor legale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sa” pentru suma de 7.500 de lei: „Grătare de lemn pe jos la clasele I-a și II-a - lei 2.200; facerea din nou a unui perete despărțitor în sala de intrare a băii - 3.500; cumpărarea unei sobe de tuciu cu burlanele necesare - 1.800 lei”. Nelăsându-i pe președintele Glükman și casierul Istric să-și tragă sufletul după sărbătorirea noului an, pe data de 2 ianuarie a anului 1930, același Neumann semna la comunitate pentru suma de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la lucru, a tuturor odăilor și claselor de folosință la bae - lei 12.600 și 2) Îmbrăcarea paturilor la clasa a II-a cu mușama - 1.500”. Pe 5 ianuarie 1930, Leiba Alaman încasase 150 de lei pentru „...transportul unei sobe de tuciu la Bae”. Dar, această amărâtă de sobă a mai ușurat bugetul comunității cu încă 2.600 de lei, potrivit chitanței explicative semnate de beneficiarul sumei, Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la bae - lei 12.600 și 2) Îmbrăcarea paturilor la clasa a II-a cu mușama - 1.500”. Pe 5 ianuarie 1930, Leiba Alaman încasase 150 de lei pentru „...transportul unei sobe de tuciu la Bae”. Dar, această amărâtă de sobă a mai ușurat bugetul comunității cu încă 2.600 de lei, potrivit chitanței explicative semnate de beneficiarul sumei, Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de fer la Bae, complectarea cu 9 metri de burlane
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
unei sobe de tuciu la Bae”. Dar, această amărâtă de sobă a mai ușurat bugetul comunității cu încă 2.600 de lei, potrivit chitanței explicative semnate de beneficiarul sumei, Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de fer la Bae, complectarea cu 9 metri de burlane, un capac de tablă la sobă și unul la cazanul sobei”. De unde și-au procurat ovreii hușeni „celebra” sobă de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu încă 2.600 de lei, potrivit chitanței explicative semnate de beneficiarul sumei, Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de fer la Bae, complectarea cu 9 metri de burlane, un capac de tablă la sobă și unul la cazanul sobei”. De unde și-au procurat ovreii hușeni „celebra” sobă de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un document. Astfel, am constatat pentru prima și ultima dată că acest important articol necesar băii nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lei, potrivit chitanței explicative semnate de beneficiarul sumei, Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de fer la Bae, complectarea cu 9 metri de burlane, un capac de tablă la sobă și unul la cazanul sobei”. De unde și-au procurat ovreii hușeni „celebra” sobă de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un document. Astfel, am constatat pentru prima și ultima dată că acest important articol necesar băii nu a putut fi găsit în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de fer la Bae, complectarea cu 9 metri de burlane, un capac de tablă la sobă și unul la cazanul sobei”. De unde și-au procurat ovreii hușeni „celebra” sobă de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un document. Astfel, am constatat pentru prima și ultima dată că acest important articol necesar băii nu a putut fi găsit în vreuna din prăvăliile evreiești, ea fiind cumpărată de la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]