33,499 matches
-
perversule, cum are tovarășa Nina țâțele? O să vă raportez tovarășului prim cum vă bateți joc de binefacerile partidului, cum vă permiteți să necinstiți realizările clasei muncitore! Țara vă vrea "fiice de nădejde pentru un viitor luminat", iar voi defăimați "educația socialistă"! Închide ușa în pizda mă-ti, curvă comunistă! Închide-o, că-ți crap capul, dacă mai intri! Bă, pe asta nici badea Ion nu o fute! Dora, aprinde un muc de lumânare! Hai, tiu, că ai în sertar, ieri te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
proști și cu ifose în curtea mânăstirii! Eu vă anchetez, eu vă judec, eu vă condamn, eu vă îngrop, derbedeilor! Eu am pus laba pe Sterian, Hogea, Preda, Costea, Pintea, Samoilă, Duca, Solomon, Mihalache, partizani împuțiți, ce unelteau împotriva revoluției socialiste! Eu, tovarășul maior Marcu! Auzi, mă? Tovarășul maior Marcu îți zboară creierii, de nu-mi spui și nu o să fii primul! Tovarășe maior, părinte stareț, pe la două fără un sfert, cuviosul Petru a intrat în biserică. Iartă-mă, părinte, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
slăbită, temătoare, decrepită, trebuia s-o interneze Într-un azil de bătrîni În care să-l ducă și pe fratele Jóska cel și o dată fata din Bagdad sărac cu duhul. Altă instituție de protecție pentru astfel de oameni În România Socialistă nu se găsea. După moartea maică-sii, anevoie a mai izbutit să-l țină pe Jóska În azilul de bătrîni, fiindcă nu Îndeplinea condițiile de vîrstă. A plă tit bani grei ca să fie tolerat În continuare acolo, deoarece alternativa ar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ceva mai mic. In timp ce terminau cu masa, pe ușa de la intrare își făcu apariția gestionarul responsabil al crâșmei de stat: un ins frezat și spilcuit, despre care Ticu îi șopti că era ginerele unui șef mare din comerțul socialist. După cât se părea, responsabilul venea de pe la vreo ședință unde se discutase despre buna servire în localurile de stat. Panicat de sosirea șefului, ospătarul cu figură plictisită, care freca mangalul prin dosul tejghelei, se grăbi să prezinte lui Ticu nota de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fost nevoie să fie condamnați la închisoare?... Sincer să fiu, nu înțeleg!... Ceaușescu vru să protesteze, dar Dej îi făcu semn să nu-l întrerupă pe oaspetele din Vest. Noi, în Italia, avem relații foarte bune cu tovarășii din mișcarea socialistă și nici o clipă cred ca nu s-ar pune problema, dacă am veni la guvernare, să-i excludem din viața politică sau să-i trimitem la închisoare. Doamne ferește!... Socialiștii reprezintă, ca și noi, mișcarea muncitorească, cum a spus mai înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
le mai treceți la catastif pe toate, că mă nenorociți!!... se ruga gestionarul, învârtindu-se de colo până colo prin prăvălie ca o curcă beată, cu brațele pline de cutii coborâte de pe rafturi pentru verificare. Cu deznădejde, lucrătorul din comerțul socialist vdea cum se încurca tot mai rău în plasa propriilor minciuni și subterfugii, în vreme ce de la oraș, unde era plecat, verișorul Tarbacea, protectorul și mântuitorul său, nici gând n-avea să dea vreun semn de viață, de parcă ar fi mierlit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu gestiunea ce-i facem?... Vezi? Asta-i chestiunea!... Domnu șef... Domnu Stelică... Lăsați-o dracului de chestiune..., că nu s-o face gaură-n cer, grăi cu o mutră spășită gestionarul. Domn șef... Domnu Stelică..., repetă lucrătorul din comerțul socialist, apăsând pe cuvinte, hai mai da-ți-o dracului..., că oameni suntem cu toții!... N-are partidu și guvernu grijă de noi, ăștia amărâții?... Nu suntem noi ai partidului?... Toate-s pentru oameni, domnu șeeef!!... Adică vrei să zici că pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că trebuie să se scoată din gestiune.... Le-aduceți dumneavoastră din condei, că vă pricepeți!... Nu mă nenorociți, că am nevastă și copii de crescut și o să-mi putrezească oasele-n pușcărie, domnu Stelică... Domnu șeeef!!... urlă lucrătorul din comerțul socialist ca un buhai înjunghiat, luându-se cu amândouă mâinile de cap și smulgându-și smocuri de păr. Stelian îl privi liniștit și, clătinând din cap, continuă imperturbabil inventarul, luând la rând rafturile cu încălțăminte, pe care stăteau de-a valma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
declarat respins la examenul de maturitate, în ciuda faptului că pe durata anilor de studiu fusese unul dintre elevii cei mai buni, cu note numai de nouă și de zece. Așa se hotărâse undeva foarte sus, în virtutea mărinimoaselor principii ale umanismului socialist: copiii celor închiși pentru delicte contra regimului trebuiau dați afară din școli și trimiși la munca de jos! Logic și foarte just. Nu peste mult avea să-i vină și ei rândul să fie respinsă la examenul de maturitate, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
grânele se transportă la arie! Cotele de lână, de carne și de lapte se predau ritmic la termenele prevăzute în somații! Că clasa muncitoare care trudește pentru voi are nevoie de hrană și obligațiile pentru despăgubiri față de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste trebuiesc onorate, că burghejii, capitaliștii, moșierii și chiaburii români au săvârșit stricăciuni criminale pe teritoriile ocupate, iar noi tragem ponoasele... Să aveți în vedere ca toate obligațiile să fie îndeplinite fără crâcnire!.. De azi înainte nicio frunză nu mai mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Brașov despre care au scris prin gazete. Dorea și el să-și vadă chipul pe prima pagină și să se fălească prin sat că despre el se spune că-i stahanovist, spărgător de norme în zootehnia cooperatistă, fruntaș în întrecerea socialistă, grăjdarul‑minune dichisit cu tinichele și căptușit cu lovele... Ce mai, un Gheo pe cinste, un Gheo și jumătate, fost lipit pământului din cauza bogătanilor hrăperți. Și-apoi, câte un hartan se va mai putea dosi pentru acasă, că doar carnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Timpan, pe unde găsești ceva mei și niște biscuiți ca să scăpăm odată de pacostea asta de zburătoare că ne ține în loc cu acțiunea de la Universitate, unde trebe să intrăm în forță! Meiul și biscuiții lipsesc cu desăvârșire din comerțul nostru socialist, Șefu! Nu mă interesează! Mei să te faci? Și biscuiți! Că nu degeaba te plătesc regește! Sondează piața neagră, nepriceputule! Ce? Eu, să te-nvăț?! Executarea!! Ai înțeles jigodie parșivă?! Javră ordinară.. În loc de vițel sacrificat clandestin, să-mi aduci niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a socialismului în satele noastre. Calde mulțumiri, tovarășe Silviu! În consecință, v-aș ruga să ne împuterniciți pentru a ne adresa înaltelor foruri conducătoare cu propunerea de a i se acorda tovarășului Curdoba Silviu înaltul Titlu de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de Aur Secera și Ciocanul. Sala fu cuprinsă de un vuiet de împotrivire și rumoare. Dragi tovarăși! Eu i-am informat pe tovarășii de la Direcție că tăurașii mei refuză furajele pe bază de cetină de brad. Și tovarășii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de vedere, "umanitatea" ca "artă" sau "muzică" este un concept ce necesită o definiție precisă pentru a fi actualizată. Prin "umanitate" nu se înțelege o anumită "concepție despre om". "Concepțiile omului" derivă întotdeauna dintr-o determinată perspectivă: creștină, ebraică, musulmană, socialistă sau liberală, biologică sau economică... Sunt adesea în conflict între ele. "Umanitate" semnifică acel patrimoniu comun fundamental de valori și de standard etic împărtășit de toți oamenii, independent de concepțiile lor. Iată-mă ajuns la unul dintre aspectele cele mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
orizontul politic mondial (nu doar cel latino- american) și luând ca bază nu o ideologie, ci realitatea. Adio marilor ideologii pseudoreligioase Niciodată nu am fost în favoarea vreunei utopii. Utopia semnifică "loc care nu există": în deceniile trecute utopiile, de tip socialist sau capitalist, împreună cu promisiunile unei lumi mai bune și sănătoase, au indus în eroare numeroase persoane. Solidaritatea mea trebuia să rămână realistă: nu aveam nevoie de idei fără legătură cu realitatea. Fără proiecte strălucitoare și irealizabile. Fără reprezentări entuziaste asupra
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
prin asta nu se înțelege iluzia optică, apariția supranaturală, ci viziunea generală fundamentată, perspectiva generală pentru viața individului și pentru societatea însăși. Totuși, o asemenea viziune implică deziluzie, dezamăgire. Pentru mine primele avertizări veniseră, pe de o parte, de la totalitarismul socialist și de la regimul stalinist, lucru care mi se confirmase destul de curând în cărțile lui Aleksandr Soljenițîn și în distopia lui George Orwell, 1984, publicată în ianuarie anului 1949. De cealaltă parte, viziunea teribilă din Minunata lume nouă de Aldous Huxley
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
licee de specialitate pentru deficienți recuperabili, cămine școală și cămine atelier pentru deficienți, parțial recuperabili, cămine pentru deficienți, nerecuperabili. Acestea sunt stipulate în art. 5 al aceleași legi. Acest sistem de ocrotire în orfelinate a fost o practică comună statelor socialiste, adoptată după 1945. Ideologia comunistă a încurajat totuși adopția ca un comportament izvorât din compasiune 53. Cu toate acestea practica adopției a fost asociată cu o serie de evenimente sociale sau individuale critice, în care adopția copiilor a fost mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și să auzi asemenea rătăciri. Ai noștri, cari sunt pe aici, se-ntorc în țară, aduc cu ei numai lucrurile cele rele, căci cele bune nu se lipesc de ei. O să auzi, poate, și la noi, că cutare țăran e "socialist" și nu mai crede-n nimic; că nu se mai supune stăpânirii, care de D-zeu e rânduită spre binele nostru; că se luptă unul cu altul, spre a face pe placul străinilor //; că cei mari și bogați fură de la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și să auzi asemenea rătăciri. Ai noștri, cari sunt pe aici, se-ntorc în țară, aduc cu ei numai lucrurile cele rele, căci cele bune nu se lipesc de ei. O să auzi, poate, și la noi, că cutare țăran e "socialist" și numai crede-n nimic; că nu se mai supune stăpânirii, care de D-zeu e rânduită spre binele nostru; că se luptă unul cu altul, spre a face pe placul străinilor //; că cei mari și bogați fură de la cei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
De pildă, pentru perioada comunistă, în România, reglementările privind familia, considerată celulă de bază a societății, erau astfel stabilite încât aceasta era, în fapt, subordonată mecanismelor politice ale statului comunist. Relațiile interumane erau ordonate în sensul funcționalității familiei pentru societatea socialistă în ansamblu. Familia era, în primul rând, cadrul în care devenea posibilă realizarea politicii pronataliste 12. Statul intervenea privind căsătoria și divorțul, locuințele, numărul copiilor, educația acestora, petrecerea timpului liber 13. În perioada de tranziție, familia este instituția ce resimte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care beneficiau cetățenii, indiferent că erau femei sau bărbați, erau acelea de a deveni „oameni noi, multilateral dezvoltați”, prin traversarea unor statusuri succesive: de la șoim al patriei, pionier, U.T.C.-ist, la membru de partid. Marea șansă acordată de societatea socialistă decurgea însă din dreptul și obligația la muncă 1. Relațiile de familie erau marcate în perioada socialistă, pe de-o parte, de tradiția patriarhală, conservată în forme gradual arhaice, mai ales în zonele rurale, iar pe de alta, de emanciparea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dezvoltați”, prin traversarea unor statusuri succesive: de la șoim al patriei, pionier, U.T.C.-ist, la membru de partid. Marea șansă acordată de societatea socialistă decurgea însă din dreptul și obligația la muncă 1. Relațiile de familie erau marcate în perioada socialistă, pe de-o parte, de tradiția patriarhală, conservată în forme gradual arhaice, mai ales în zonele rurale, iar pe de alta, de emanciparea femeilor, care, în calitatea lor de „tovarășe de muncă”, erau aducătoare de venituri. În acest sens, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
public/privat (manifestat de fapt ca raport stat/familie, stat/individ) este unul în favoarea sferei publice, apartenența la o familie apărând ca un fapt secundar, valorizat doar în măsura în care acesta funcționa în favoarea nașterii, educării, formării de cetățeni de bază ai societății socialiste. Problemele cu care se confrunta familia erau marcate și de situația asimetrică menționată, iar efectele se puteau recunoaște atât în modul în care se puneau și se rezolvau problemele de ordin personal (de pildă, căsătoria agresorului cu victima repara onorabil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nici un divorț, iar în perioada 1968-1972 rata divorțurilor a evoluat de la 0,2 la 0,5 la 1 000 de locuitori)5. În cunoscuta sa lucrare, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, Gail Kligman arăta că rolul familiei socialiste era acela de a aduce pe lume copii. De aceea, majoritatea copiilor sunt legitimi. Aspectele negative rezultau mai ales din faptul că, de multe ori, nu erau copii doriți. Acest fapt a condus, pentru o lungă perioadă de timp, chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sunt părinți. O altă gamă de probleme se creează atunci când obligațiile față de copii se articulează de așa natură încât îngrădesc drepturile părinților ca persoane autonome. Astfel, emanciparea femeilor - idee constant promovată de gândirea feministă, indiferent de orientarea ei particulară (liberală, socialistă, radicală, comunitară etc.) - a fost receptată în alte perspective drept o modalitate de destructurare a familiei. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul și familiatc "Feminismul și familia" 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familietc "1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]