2,213 matches
-
a înaintat candidatura la alegerile de deputați ai Poporului din URSS din martie 1990 în una din circumscripțiile orașului Moscova și a învins din prima rundă. În anii 1990-1993 a fost deputat al Poporului din Federația Rusă, membru al Prezidiului Sovietului Suprem, președinte al Comitetului parlamentar pentru drepturile omului. Kovaliov a fost unul dintre autorii declarației drepturilor omului și cetaățeanului din Federația Rusă, adoptată în ianuarie 1991. Comitetul parlamentar, condus de el a adoptat legile "Despre reabilitarea jerfelor represiunilor politice" (1991
Serghei Adamovici Kovaliov () [Corola-website/Science/330125_a_331454]
-
care lăsa Liovul și regiunea înconjurătoare sub controlul bolșevicilor. Această linie nu corespundea liniei de încetare a focului în Galiția acceptată de Grabski și a devenit sursă de dispută. Pe 17 iulie, sovieticii au respins nota, iar Gheorghi Cicerin, reprezentantul sovietelor, a justificat această poziție prin opoziția față de intereselor britanicilor față de semnarea unui tratat de pace care i-ar fi dezavantajat pe ruși. În același timp, demnitarul sovietic s-a arătat dispus să negocieze doar dacă Polonia cerea începerea tratativelor. În
Linia Curzon () [Corola-website/Science/329138_a_330467]
-
de Candidat de Științe Politice cu tema " Problemele conflictului din Transnistria / Republica Moldova: aspecte internaționale" (Supervizor - Prof. M. Lebedev, profesor asociat Veselovskii SS). Din 2002 până în 2009 a lucrat la Consiliul Suprem al Republicii Moldovenești Nistrene. Conduce personalul de specialitate al Sovietului Suprem al RMN, Asistent al președintelui Consiliului Suprem, Consilier politic al președintelui Consiliului Suprem. Din 2009 până în anul 2011 a fost implicată în activități sociale și educaționale, a fost consilier al lui Evgheni Șevciuk - la acea vreme deputat al Sovietului
Nina Ștanski () [Corola-website/Science/329529_a_330858]
-
Sovietului Suprem al RMN, Asistent al președintelui Consiliului Suprem, Consilier politic al președintelui Consiliului Suprem. Din 2009 până în anul 2011 a fost implicată în activități sociale și educaționale, a fost consilier al lui Evgheni Șevciuk - la acea vreme deputat al Sovietului Suprem al Transnistriei și președinte al mișcării sociale "Renașterea". Ea a predat la Institutul de Istorie, Stat și Drept al Universității de Stat din Transnistria „T. Șevchenko” din Tiraspol. La 30 decembrie 2011, după învestirea lui Evgheni Șevciuk ca președinte
Nina Ștanski () [Corola-website/Science/329529_a_330858]
-
Bătălia de la Mărășești. După Revoluția din Octombrie, generalul Șcerbaciov a reușit, pentru un timp, să limiteze propagarea influenței și agitației bolșevice în rândul trupelor. A reușit, astfel, ca Comitetul Frontului să decidă, la 30 octombrie 1917, să nu recunoască regimul sovietelor. La sfârșitul anului 1917 a fost stabilită legătura dintre Front și Statul Major General rus - STAVKA, șeful acestuia, generalul Mihail Alekseev, sosind în zona Donului, unde se adunau forțele ostile puterii sovietice. Ca urmare, s-a decis crearea unui Corp
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
să plece în Rusia, pe jos, în decembrie 1917. La începutul anului 1918, trupele române, cu acordul lui Șcerbaciov, au intrat în Basarabia, pe motivul protejării granițelor României și Rusiei și, totodată, menținerii ordinii în spatele frontului. La 13 ianuarie 1918, Sovietul Comisarilor Poporului emite decretul prin care Șcerbaciov este declarat „dușman al poporului și pus în afara legii”. În noiembrie 1918, după capitularea Puterilor Centrale, Șcerbaciov se deplasează la București, unde intră în negocieri cu reprezentanții puterilor Antantei, conduși de generalul Berthelot
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
ajuta pe polonezi este mult mai avantajos pentru mișcarea albă. În opinia sa, în situația unei înfrângeri a Poloniei de către Armata Roșie, Franța va mobiliza în ajutorul acesteia o armată numeroasă și va începe un război pe scară mare împotriva Sovietelor, iar în cazul unei victorii poloneze, Armata Roșie își va concentra toate resursele pe acest front. Și într-un caz și în altul, poziția armatei lui Vranghel ar fi avantajată. De aceea l-a sfătuit pe Vranghel să nu înceapă
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
înființat Republică Autonomă Sovietică Socialistă Crimeea, ca parte a Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse. Tătarii constituiau atunci 25% din populație. La 19 februarie 1954 liderul sovietic Nikita Sergheevici Hrușciov a oferit unui cadou RSS Ucraineanei: Crimeea, printr-un decret al Sovietului Suprem al URSS, fără ca populația locală să fie întrebată dacă este de acord cu acest lucru. În ultimii ani ai URSS, o parte din foștii deportați tătari s-au reîntors în zonă. Locuită în majoritate absolută de ruși, Crimeea este
Criza din Crimeea din 2014 () [Corola-website/Science/331421_a_332750]
-
muncii din partea Basarabiei și nordului Bucovinei, ca reprezentant al intelectualității. Este dusă la Chișinău, apoi la Moscova, fără a fi informată despre motivul călătoriei. La data de 7 august 1940, ține un discurs la tribuna Sesiunii a VII-a a Sovietului Suprem al URSS — discurs pregătit din timp de organele sovietice în română (moldovenească) și tradus în rusă de deputatul L. T. Otean — prin care roagă „în numele poporului moldovenesc crearea ”Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești în componența URSS”. După aceste evenimente, se
Zinaida Crăciunescu () [Corola-website/Science/336925_a_338254]
-
să o calmeze, sau dispare împreună cu țarismul. S-a înființat Comitetul Provizoriu al dumei de Stat , prezidat de în noaptea de 28 februarie, care a anunțat că ia inițiativa de constituire a unui nou guvern. Concomitent, în , s-a înființat Sovietul de la Petrograd condus de. și A. F. Kerenski. La 2/15 martie, Nicolae al II-lea a abdicat pentru sine și pentru fiul său, în favoarea lui Mihail Alexandrovici, dar Mihail nu a îndrăznit să ia puterea, deoarece nu dispunea de
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
revenirii la monarhie. Comitetul Provizoriu al Dumei de Stat a format guvernul provizoriu condus de prințul Lvov, care a fost înlocuit de socialistul Kerenski. Guvernul provizoriu a anunțat alegeri pentru Adunarea Constituantă. Anterior, fusese ales și . La 1/14 martie — sovietul de la Petrograd a emis : „pentru democratizarea armatei”. Prin acest ordin, Sovietul își trecea garnizoana de la Petrograd în subordinea sa și priva Comitetul Dumei de posibilitatea de a folosi armata în avantajul său. Țara avea . În primele săptămâni ale revoluției din
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
guvernul provizoriu condus de prințul Lvov, care a fost înlocuit de socialistul Kerenski. Guvernul provizoriu a anunțat alegeri pentru Adunarea Constituantă. Anterior, fusese ales și . La 1/14 martie — sovietul de la Petrograd a emis : „pentru democratizarea armatei”. Prin acest ordin, Sovietul își trecea garnizoana de la Petrograd în subordinea sa și priva Comitetul Dumei de posibilitatea de a folosi armata în avantajul său. Țara avea . În primele săptămâni ale revoluției din februarie, au fost lichidate comitetele de cenzură a presei și de
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
cenzură a presei și de control al poliției și jandarmilor. S-au abolit funcțiile de conducere și instituțiile au fost înlocuite de comisarii Guvernului Provizoriu. La 3/16 martie, noul ministru al justiției Kerenski a avut o întrevedere cu membrii Sovietului de la Petrograd, cărora le-a prezentat programul de activitate al ministerului pentru viitorul apropiat: revizuirea legislației penale, civile, judecătorești și administrative. A fost declarată „deplină egalitate în drepturi a populației evreiești”, iar femeile au primit drepturi politice. În continuare a
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
20 și 21 aprilie au avut loc demonstrații ale susținătorilor guvernului provizoriu, cu lozinci „Încredere în Miliukov”, „trăiască guvernul provizoriu”. La 21 aprilie a fost organizată o demonstrație a soldaților cu lozinci „Jos războiul!”, „Jos guvernul provizoriu”, „Toată puterea la Soviete!”. Manifestanții i-au atacat pe susținătorii guvernului, atacuri soldate cu morti și răniți. La , a demisionat ministrul de război , iar la 2 mai, sub presiunea altor membri ai guvernului provizoriu, a demisionat și Miliukov. Prima criza guvernamentală a guvernului grovizoriu
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
impozite arbitrare, și interziceau exportul anumitor produse din localitățile lor. La 17 mai, Consiliul Muncitorilor și soldaților din Kronstadt au hotărât să înlocuiască toți reprezentanții guvernului provizoriu din Kronstadt cu reprezentanții lor, iar cu restul de Rusia să comunice prin Sovietul de la Petrograd. În luna mai 1917, guvernul provizoriu a organizat Ministerul Alimentației, care a fost condus de publicistul din până la . El a căutat să pună în aplicare monopolul pâinii. Dar încercările de creare a unei evidențe a surplusului nu a
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
erau schimbați de subordonați și dați afară. A început fraternizarea cu inamicul. Noul ministru de război A. F. Kerenski a vizitat unitățile militare și le-a cerut soldaților să-și facă datoria. La s-a deschis primul congres al tuturor sovietelor deputaților muncitorilor și soldaților. În pofida propunerilor bolșevicilor de a transfera puterea Sovietelor, Congresul a adoptat o rezoluție care sprijină guvernul provizoriu și războiul până la victorie. La , guvernul interimar a decis să evacueze anarhiștii care ocupau fără autorizație reședința de vară
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
Noul ministru de război A. F. Kerenski a vizitat unitățile militare și le-a cerut soldaților să-și facă datoria. La s-a deschis primul congres al tuturor sovietelor deputaților muncitorilor și soldaților. În pofida propunerilor bolșevicilor de a transfera puterea Sovietelor, Congresul a adoptat o rezoluție care sprijină guvernul provizoriu și războiul până la victorie. La , guvernul interimar a decis să evacueze anarhiștii care ocupau fără autorizație reședința de vară a fostului ministru țarist de la Durnovo, la marginea Petrogradului. În această vilă
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
muncitorești și instituții sindicatelor din zona Vîborg. În replică, la au intrat în grevă 29 de fabrici din Petrograd. Comitetele Central și din Petrograd ale bolșevicilor au chemat la un miting la muncitori și soldați pentru ținerea de discursuri. Congresul Sovietelor a interzis însă această demonstrație cu o zi înainte de a fi ținută. La , Congresul Sovietelor a adoptat decizia privind desfășurarea la a unei demonstrații în sprijinul Guvernului Provizoriu. Cu toate acestea, la demonstrație, la care au participat aproximativ 500 de
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
de fabrici din Petrograd. Comitetele Central și din Petrograd ale bolșevicilor au chemat la un miting la muncitori și soldați pentru ținerea de discursuri. Congresul Sovietelor a interzis însă această demonstrație cu o zi înainte de a fi ținută. La , Congresul Sovietelor a adoptat decizia privind desfășurarea la a unei demonstrații în sprijinul Guvernului Provizoriu. Cu toate acestea, la demonstrație, la care au participat aproximativ 500 de mii de persoane, susținătorii bolșevicilor au purtat lozinci „Toată puterea la Soviete!”, „Jos 10 miniștri-capitaliști
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
ținută. La , Congresul Sovietelor a adoptat decizia privind desfășurarea la a unei demonstrații în sprijinul Guvernului Provizoriu. Cu toate acestea, la demonstrație, la care au participat aproximativ 500 de mii de persoane, susținătorii bolșevicilor au purtat lozinci „Toată puterea la Soviete!”, „Jos 10 miniștri-capitaliști!”, „Pâine, pace, libertate!”. Aceste lozinci au dominat demonstrațiile de la Moscova, Minsk, Ivanovo, Tver, Nijni Novgorod, Harkov și alte orașe. La 18 iunie, anarhiștii din Durnovo au demonstrat la închisoarea în care se aflau mai multe persoane arestate
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
A. I. , D. I. , A. A. și V. A. . Ei au demisionat. La 3 iulie, pe străzile din Petrograd au apărut persoane înarmate cu mitraliere. Muncitorii de la mai multe fabrici au intrat în grevă. În seara acestei zile, la , unde se întrunea Sovietul de la Petrograd, a ajuns Regimentul 1 Mitraliere cu pancarte „Jos miniștrii-capitaliști!” și detașamente armate muncitorești din Garda Roșie. Cinci mii de soldați și muncitori au ajuns la , unde își aveau sediul Comitetul Central și cel din Petrograd al . La 4
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
Impactul vizibil provocat de discursul atamanului cazacilor de la Don generalul . În numele tuturor trupelor de cazaci, el a cerut înlăturarea completă a politicii din armată, unitatea pe front și în spatele frontului, pe baza ordinelor militare, restabilirea autorității comandanților, lichidarea comitetelor și sovietelor. Raportul comandantului suprem Kornilov era plin de relatări despre uciderea ofițerilor, jafuri și dezertări și despre demoralizarea de pe front. El a declarat că guvernul ar trebui să-și asume „desfășurareaa acțiunilor preconizate cu hotărâre și intransigență” pentru „redresarea situației pe
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
Kornilov considerau că acțiunile s-au desfășurat cu deplina autorizare a șefului guvernului, Kerenski, care însă și-a retras apoi sprijinul. Dreapta, în frunte cu generalul Kornilov, a pus la cale destructurarea nu numai a bolșevicilor, dar și a tuturor sovietelor. Este puțin probabil ca Kerenski să fi reușit să-și păstreze puterea în cazul presupusei victorii generalului Kornilov. Conform legendei populare, generalul Kornilov a promis „să-l spânzur de primul stâlp pe Lenin, și de doilea — pe Kerenski”. La , Kerenski
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
eșuat, normele de pâine la Petrograd și la Moscova au fost reduse la o jumătate de livră de persoană pe zi. S-au amplificat brusc grevele din orașe și protestele proprietarilor de pământuri din sate. În acest context, au proliferat „Sovietele Bolșevice” între august-octombrie 1917. La începutul lui noiembrie 1917, bolșevicii ocupau până la 90% din locurile Sovietului de la Petrograd, până la 60 % la Moscova, erau majoritari în 80 de Consiliile Locale din marile orașe industriale. La președinte al Mossovietului a devenit bolșevicul
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
livră de persoană pe zi. S-au amplificat brusc grevele din orașe și protestele proprietarilor de pământuri din sate. În acest context, au proliferat „Sovietele Bolșevice” între august-octombrie 1917. La începutul lui noiembrie 1917, bolșevicii ocupau până la 90% din locurile Sovietului de la Petrograd, până la 60 % la Moscova, erau majoritari în 80 de Consiliile Locale din marile orașe industriale. La președinte al Mossovietului a devenit bolșevicul , iar la președinte al Petrosovietului a devenit Troțki, care fusese președinte al Petrosovietului în 1905. Comitetele
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]