7,703 matches
-
și de modul în care era respectat Articolul 31 din Tratat, care garanta drepturi egale privind aviația comercială din România. În eforturile lor de a-și asigura și pe viitor dominația politică și economică a României, pe 8 august 1945, sovieticii încheiaseră un acord cu această țară, prin care creaseră compania TARS, adică un sovrom aviatic. Prin înființarea acestei companii mixte, sovieticii aveau să fie singurii furnizori de avioane și principalii furnizori de aparate de aviație ai României. Bucureștiul trebuia să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
eforturile lor de a-și asigura și pe viitor dominația politică și economică a României, pe 8 august 1945, sovieticii încheiaseră un acord cu această țară, prin care creaseră compania TARS, adică un sovrom aviatic. Prin înființarea acestei companii mixte, sovieticii aveau să fie singurii furnizori de avioane și principalii furnizori de aparate de aviație ai României. Bucureștiul trebuia să contribuie cu aeroporturi și cu restul utilajelor de aviație civilă în cadrul acestui sovrom. TARS avea dreptul de a opera pe toate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bucureștiul trebuia să contribuie cu aeroporturi și cu restul utilajelor de aviație civilă în cadrul acestui sovrom. TARS avea dreptul de a opera pe toate liniile aeriene din România și de a participa la traficul aerian internațional 454. În februarie 1947, sovieticii ajunseseră să dețină controlul întregului trafic aerian din România, inclusiv asupra selectării echipajelor și a misiunilor acestora și adeseori desemnau echipaje militare sovietice să piloteze avioane românești. În mai 1947, Departamentul de Stat a început o serie de tratative cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
permitea, în schimb, României să treacă prin zonele de ocupație americană din Europa de Vest și o ajuta să-și pună la punct niște linii aeriene către Orientul Apropiat 455. Românii păreau interesați mai cu seamă de înființarea unei linii București-Paris456. Dar sovieticii nu aveau nimic de cîștigat prin deschiderea României către Occident și, ca urmare, tratativele au fost abandonate încă înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de Pace. Aceeași soartă au avut-o și alte încercări similare ale americanilor de a încheia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru aviație vizavi de raporturile cu Blocul sovietic. Abia în toamna anului 1947 s-a început să se lucreze la acest proiect. În iunie 1948, Departamentul de Stat și-a trimis recomandările Consiliului Securității Naționale. Acesta era de părere că sovieticii nu vor permite în nici un caz SUA să zboare prin sau deasupra spațiului aerian sovietic sau al țărilor-satelit. Compania Pan American World Airways avusese, într-adevăr, zboruri cu destinația Praga. Dar de la lovitura de stat din februarie 1948, prin care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu vor permite în nici un caz SUA să zboare prin sau deasupra spațiului aerian sovietic sau al țărilor-satelit. Compania Pan American World Airways avusese, într-adevăr, zboruri cu destinația Praga. Dar de la lovitura de stat din februarie 1948, prin care sovieticii cîștigaseră controlul asupra Cehoslovaciei, afacerile decăzuseră într-o asemenea măsură încît avantajele comerciale așteptate nu mai erau deloc promițătoare. Departamentul considera că dacă sovieticii sînt interesați să treacă prin spațiile aeriene occidentale, interesul lor este numai de natură militară și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
într-adevăr, zboruri cu destinația Praga. Dar de la lovitura de stat din februarie 1948, prin care sovieticii cîștigaseră controlul asupra Cehoslovaciei, afacerile decăzuseră într-o asemenea măsură încît avantajele comerciale așteptate nu mai erau deloc promițătoare. Departamentul considera că dacă sovieticii sînt interesați să treacă prin spațiile aeriene occidentale, interesul lor este numai de natură militară și politică, nu comercială 457. În consecință, Departamentul de Stat recomanda Statelor Unite să limiteze operațiile aeriene civile efectuate de Uniunea Sovietică și țările dominate de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deci să-și păstreze cursele pentru Praga și Varșovia, iar celelalte state vest-europene puteau încheia acorduri reciproce cu țările-satelit, inclusiv cu România. Navigația liberă pe Dunăre O altă problemă care afecta relațiile româno-americane era navigația pe Dunăre. La terminarea războiului, sovieticii controlau Dunărea de la Linz, din Austria, pînă la Marea Neagră. Statele Unite voiau să încheie o convenție prin care să asigure un comerț liber pe Dunăre, reducînd astfel "dominația politico- economică sovietică asupra regiunii Dunării". În urma insistențelor SUA, în Tratatele de Pace
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
riverane: Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, România, precum și ai Iugoslaviei și R.S. Ucraina. Conferința urma să aibă loc la cel mult șase luni după intrarea în vigoare a tratatelor 465. Cele trei tratate balcanice au intrat în vigoare pe 15 septembrie 1947. Sovieticii nu au convocat conferința pentru că nu aveau nimic de cîștigat, iar britanicii și francezii păstrau și ei tăcerea, acceptînd realitatea controlului sovietic asupra Dunării. Statele Unite insistau, totuși, ca întrunirea să se desfășoare înainte de data-limită de 15 martie 1948. Washingtonul era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
data-limită de 15 martie 1948. Washingtonul era de părere că în caz contrar ar fi fost periclitată, pe viitor, influența americanilor asupra Dunării. Pe 27 februarie 1948, Departamentul de Stat a informat Moscova cu privire la necesitatea unei conferințe. Pe 15 martie, sovieticii au acceptat și au propus ca întrunirea să aibă loc la Belgrad, în Iugoslavia. Washingtonul a aprobat și lucrările conferinței s-au deschis pe 30 iulie 466. Departamentul de Stat știa din start că sovieticii aveau să domine conferința. Hotărîrile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unei conferințe. Pe 15 martie, sovieticii au acceptat și au propus ca întrunirea să aibă loc la Belgrad, în Iugoslavia. Washingtonul a aprobat și lucrările conferinței s-au deschis pe 30 iulie 466. Departamentul de Stat știa din start că sovieticii aveau să domine conferința. Hotărîrile se adoptau prin majoritate de voturi și aceștia aveau un avantaj de 7 la 3. Departamentul a conchis că Statele Unite nu sînt obligate să accepte rezultatele conferinței 467. Cît despre rolul României la conferință, Schoenfeld
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la 3. Departamentul a conchis că Statele Unite nu sînt obligate să accepte rezultatele conferinței 467. Cît despre rolul României la conferință, Schoenfeld a anticipat în mod corect că politica Bucureștiului avea să fie "o copiere abjectă a poziției adoptate de sovietici, indiferent care ar fi aceasta"468. În scurt timp, conferința a devenit o arenă de luptă pentru Cavendish Cannon, reprezentantul american și Andrei Vîșinski, delegatul sovietic. Rezultatul final nu a stat, însă, nici o clipă sub semnul întrebării. Au fost respinse
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
neriverane, se ignora Acordul internațional din 1921, referitor la Dunăre, refuzîndu-se astfel Angliei, Franței, Italiei, Belgiei și Greciei drepturile garantate prin acest acord, iar Comisia pentru Dunăre se separa de orice relație cu Națiunile Unite. Toate acestea arătau clar că sovieticii intenționau să blocheze contactele firești cu restul lumii pe Dunăre 471. Observația era veridică și sovieticii n-au luat nici o măsură pentru a schimba această impresie. America adoptă o politică pentru estul Europei, CSN 58/2 De la încheierea Tratatului de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Greciei drepturile garantate prin acest acord, iar Comisia pentru Dunăre se separa de orice relație cu Națiunile Unite. Toate acestea arătau clar că sovieticii intenționau să blocheze contactele firești cu restul lumii pe Dunăre 471. Observația era veridică și sovieticii n-au luat nici o măsură pentru a schimba această impresie. America adoptă o politică pentru estul Europei, CSN 58/2 De la încheierea Tratatului de Pace cu Bucureștiul, Washingtonul adoptase față de România și Europa de Est o politică de tip "dinte pentru dinte
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era acela de a scoate în evidență imoralitatea comunismului. "Lunga telegramă" trimisă de George Kennan de la Moscova, în februarie 1946, justifica această nouă abordare politică. Americanii trebuiau să împiedice extinderea comunismului 472. Nu se putea cîștiga nimic ducînd tratative cu sovieticii; ei nu înțelegeau decît duritatea 473. Prin propunerea lui Kennan, mulți înțelegeau că SUA trebuie să tragă o linie, dincolo de care să nu permită răspîndirea comunismului. Una dintre implicații era acceptarea faptului că țările aflate de cealaltă parte erau sub
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Washington față de România era "derivată" din cea adoptată vizavi de Uniunea Sovietică. Reușita oricărei politici românești "depindea fundamental" de succesul relațiilor sovieto-americane. Departamentul arăta, totuși, că Washingtonul se poate folosi de anumite elemente locale, precum antipatia poporului român față de sovietici pentru a întîrzia "consolidarea comunismului" și a submina, în cele din urmă, dominația sovietică 484. Proiectul conținea cîteva obiective pe termen lung și altele pe termen scurt, pe care C. Montagne Pigott, însărcinat cu afaceri la București, le-a criticat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în mod serios pentru a duce la bun sfîrșit acest efort. În sfîrșit, Pigott a arătat că și în cazul în care s-ar fi putut face comerț cu Occidentul, aceasta tot n-ar fi putut influența cu ceva "strînsoarea" sovieticilor asupra României 488. Proiectul Departamentului de Stat conținea și cîteva speculații privind anumite probleme de viitor. Mai întîi, dacă politica americană avea să dea roade, cine urma să conducă România eliberată? Întrebarea era relevantă doar în viitorul foarte apropiat, căci
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Stat conținea și cîteva speculații privind anumite probleme de viitor. Mai întîi, dacă politica americană avea să dea roade, cine urma să conducă România eliberată? Întrebarea era relevantă doar în viitorul foarte apropiat, căci cu cît apucau mai mult sovieticii să domine România, cu atît mai puține șanse erau să se producă o schimbare revoluționară. Departamentul s-a gîndit mai întîi la regele Mihai. După abdicarea sa, din decembrie 1947, regele a făcut o vizită în SUA și pe 22
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și înaintat de către Consiliu președintelui, spre aprobare 496. Preocuparea fundamentală care a precipitat elaborarea proiectului CSN 58/2 a fost găsirea unor modalități prin care Statele Unite să reducă și, în final, să înlăture dominația sovietică din Europa de Est. În ultimele luni, sovieticii fuseseră destul de curajoși. Puseseră bazele unei Germanii de Est independente, înființaseră Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) și făcuseră pentru prima dată experiențe cu bomba atomică. În CSN 58/2 se arăta clar că țările-satelit au o "importanță secundară". În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țările-satelit au o "importanță secundară". În lupta bipolară pentru putere, ele aveau rolul de "adjutante ale puterii sovietice", care se extindea în Europa 497. Și totuși, răzvrătirea lui Tito părea să indice o fisură în dominația pe care o exercitau sovieticii asupra țărilor-satelit. Ruptura dintre Belgrad și Moscova i-a făcut, fără îndoială, pe cei din CSN să creadă că este "momentul propice" ca SUA să treacă la acțiune, pentru a anihila influența sovietică asupra țărilor din estul Europei 498. Concluzia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cooperare Economică 505. În septembrie, comitetul a prezentat un proiect pentru un Program de Reconstrucție Europeană (PRE), un program pentru patru ani, ce avea să stea la baza Planului Marshall 506. Pentru a submina acest plan, în toamna anului 1947, sovieticii au transformat Cominternul în Cominform și au cerut partidelor comuniste din Franța, Italia și Germania să îngreuieze activitatea Comitetului European de Cooperare Economică. Cu cîteva zile mai tîrziu, Jdanov își ținea faimoasa cuvîntare "a celor două tabere", confirmînd astfel punctul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cerut partidelor comuniste din Franța, Italia și Germania să îngreuieze activitatea Comitetului European de Cooperare Economică. Cu cîteva zile mai tîrziu, Jdanov își ținea faimoasa cuvîntare "a celor două tabere", confirmînd astfel punctul de vedere al lui Kennan, acela că sovieticii privesc lumea prin prisma ostilității. Dată fiind ostilitatea Moscovei, care urmărea o cale prin care să domine întreaga lume, Administrația americană a căutat și chiar a găsit un punct slab în armura Uniunii Sovietice. Eforturile Moscovei de a-și exploata
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Internaționale, de la Havana, care promova libertatea comerțului 510. Comisia preciza, însă, că prin Articolul 94 al acestui proiect de statut, membrii aveau dreptul să ia măsurile necesare "pentru apărarea intereselor fundamentale de securitate"511. Washingtonul putea privi foarte lesne ostilitatea sovieticilor ca pe o amenințare la adresa securității Americii. Comisia de Planificare Politică remarca, de asemenea, că propunerile EWP sînt mult mai moderate decît cele ale Departamentului de Comerț. Conform raportului EWP, nu trebuiau aplicate restricții speciale numai pentru Europa și nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reprezentanților a răspuns, însă, destul de greu la solicitările lui Truman privind fondurile pentru Planul Marshall. Catalizatorul care a determinat pînă la urmă Congresul să ia măsuri a fost lovitura de stat din Cehoslovacia, din februarie 1948, în spatele căreia se aflau sovieticii. După patru săptămîni, legislativul a aprobat Legea întrajutorării țărilor străine din 1948, care oferea fonduri pentru implementarea Planului Marshall. În timpul dezbaterilor, membrii Camerei au primit un studiu despre situația economiei est-europene, în care erau expuse în amănunt planurile Moscovei de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țărilor-satelit. Mai mult decît atît, comerțul atît cît mai rămînea din el trebuia să forțeze Blocul Sovietic să exporte în continuare Occidentului materiale strategice, în schimbul importurilor din Vest. Aceasta însemna că în privința articolelor comerciale importante, Statele Unite aveau să trateze cu sovieticii numai în virtutea principiului "serviciu contra serviciu"524. Amendamentul lui Mundt și hotărîrea Cabinetului au avut ca efect o reacție mult mai agresivă din partea Administrației, în ceea ce privește restricțiile pentru export. Casa Albă dorea ca aliații săi să includă în lista de embargo
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]