55,270 matches
-
cortine coborâte asupra realului, care, la ridicări succesive, lasă să se întrezărească tarele unei nații bântuite de fantasme individuale și colective. Drumul către și dinspre sine traversează spațiul arid al imediatului; originalitatea, diferența fac legea prozei ce descoperă lumea ca spectacol de operetă în varii acte și distribuții. Înclinația spre dialog, verbozitatea spontană, ușor naivă, a unor personaje fără relief creează spațiu dezvoltării unui filon epic ce include adesea intertextualitatea, aluzia culturală, apelul la atenția, erudiția, compasiunea intelectuală a cititorului educat
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
deși făcută cu aplomb și în răspăr, se alimentează simultan din prea multe surse pentru ca fluxul epic să mai poată fi dozat și stăpânit. Impresia generală este cea a unui colaj de texte aleatorii prinse prin anemice cârlige într-un spectacol semantic ostentativ și uneori flamboiant. Este o risipă de cultură generală, enciclopedism și inserturi plurilingve care sporesc senzația de nefiresc și compozit. între personajele cu nume stranii, imposibil de reținut sau pronunțat, colegul de cameră al protagonistului întrupează incontinența verbală
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
care particularizează dialectic orice abordare intepretativă ori prin voința statornică de a generaliza metodic o anume schemă de program, dispusă Hamiltonian, pe un registru foarte amplu de gusturi și orizonturi de așteptare. Așa se face că Emphasis-ul este astăzi adeptul spectacolului total: muzică, teatru, coregrafie, plastică. Se cântă, se dansează, se declamă, se joacă ori se exersează pe orgă de lumini. Totul în regia și scenografia fluidă și mereu surprinzătoare concepute de Florence Lopez. Rimski-Korsakov, Astor Piazzolla, Scott Joplin, muzici antice
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
saxofoane să facă obiectul unor tranzacții întrutotul profitabile între (re)surse și interese. Necredincios, cum sunt, ori curios, cum aș vrea să fiu, m-am întrebat la final ce a fost în definitiv concertul din Sala "Jaques Brel" de la Pantin: spectacol de revistă, teatru instrumental, cabaret-show sau concert pur și simplu? Drept răspuns mi-au venit în minte cuvintele lui Marcel Proust; "muzica este o lume ce pentru noi înseamnă ultravioletul pe care nu-l percepem decât prin ureche". Oare să
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
năucitor la Avignon - ca și în alte orașe culturale, muzicale, ca Bayreuth, Salzburg, Edinburgh și atîtea și atîtea unde am visa să ajungem și dacă am fost, să revenim - este pelerinajul oamenilor de pretutindeni ca să vadă teatru. Forme ale artei spectacolului. Biletele nu sînt chiar ieftine, ajung și la treizeci și cinci de euro, rezervările se fac cu ceva vreme înainte, ca și la hoteluri, unde, de asemenea, prețurile sînt piperate, aglomerația este greu de descris, programul celor din off este, și el
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
și la treizeci și cinci de euro, rezervările se fac cu ceva vreme înainte, ca și la hoteluri, unde, de asemenea, prețurile sînt piperate, aglomerația este greu de descris, programul celor din off este, și el, plin și, uneori, găsești lucruri tentante, spectacole de toate felurile acoperă ziua și bună parte din noapte, fie că sînt în inn sau în off sau, pur și simplu, improvizații stradale de amorul artei. O agitație continuă, o animație non-stop, peste tot se întîmplă ceva, pînă în
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
a ajuns deja mare, a fost luat de regizorul Eric Lacascade în Les Barbares... Ca să reziști, trebuie să fii bun prieten cu ordinea și rigoarea, să-ți fixezi prioritățile, să-ți marchezi conferințele și dezbaterile care te interesează, expozițiile, muzeele, spectacolele, spectacolele-lectură, orarul curselor spre locurile de joc din afara cetății, întîlnirile ș.a.m.d. Mirajul teatrului se amestecă cu aburii căldurii din sudul Franței, cu farmecul îmbătător al Provence-ului, cu zbieretul neîncetat al greierilor, cu locurile extraordinare care alimentează bugetul turismului
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
important asociat, invitat, care, după temperament, se amestecă mai mult sau mai puțin în configurarea programului, dînd, însă, imaginea pentru fiecare an. Se crează astfel o anumită dinamică în plus, miza se nuanțează și ea, perspectivele asupra vibrațiilor fenomenului artelor spectacolului sînt personalizate, discuțiile devin punctuale și nu se prea bat cîmpii. Festivalul s-a transformat, an după an, în cel mai important, poate, peisaj teatral al mișcării din Franța, și nu numai, locul unde îți poți face o idee limpede
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
idee limpede despre ce se întîmplă în spațiul acesta cultural, care sînt numele mari, noi sau nu, și ce fac acum, regizorii selecționați sînt prezenți cu una, două, trei sau chiar patru producții, înțelegi care sînt tendințele, direcțiile, care sînt spectacolele semnificative, memorabile, cele impuse, cele susținute sau, dimpotrivă, care sînt descoperirile din alte zone culturale, din Europa de Est, să spunem, din țările baltice, pentru care festivalul este o trambulină, care sînt vocile clasice sau avangardiste din teatru-dans, din dans. Cu alte
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Avignon, de șaizeci de ediții, se ia, an de an, pulsul unui fenomen bine instalat în zidurile cetății primei așezări papale și în spiritul ei: teatrul. Aici este o onoare să fii invitat ca artist, să ți se joace un spectacol în inn, aici poți să simți mărirea și decăderea, răsfățul sau antipatia, aici poți să visezi cît vrei și, mai ales, să simți cu fiecare respirație că ceea ce faci, teatrul, este magnetul sufletelor și minților spectatorilor de oriunde. Și nu
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
la intrarea într-o sală, în autobuzele care te duc sau te aduc de la Cariera de la Boulbon, de pildă, la o cafea, în librărie, se discută numai despre teatru. Despre ce ai văzut, se fac recomandări călduroase, se amintesc, negreșit, spectacolele care fac vîlva acestei ediții și, ca într-un ritual, cele care au rămas în istoria festivalului. Totul este foarte flexibil, de fapt, la Avignon. Relația cu timpul, cu timpul tău, cu reperele, cu spațiile vechi și noi, cu propriile
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
O operă deschisă - o istorie în mișcare - iar fiecare loc, fiecare spațiu de joc este una din paginile care formează cartea, povestea. Am descris, în mare, în numărul de săptămîna trecută, programul festivalului. Faptul că Joel Pommerat a avut trei spectacole în selecție, Au monde, Les Marchands și Le petit Chaperon rouge, spectacole care au textele special scrise pentru trupa sa de actori, că Vassiliev a prezentat, la Carriera de la Boulbon, două producții-studii, le-aș numi, Mozart și Sallierri și Iliada
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
de joc este una din paginile care formează cartea, povestea. Am descris, în mare, în numărul de săptămîna trecută, programul festivalului. Faptul că Joel Pommerat a avut trei spectacole în selecție, Au monde, Les Marchands și Le petit Chaperon rouge, spectacole care au textele special scrise pentru trupa sa de actori, că Vassiliev a prezentat, la Carriera de la Boulbon, două producții-studii, le-aș numi, Mozart și Sallierri și Iliada cîntul XXIII, că Edward Bond a fost un dramaturg, din nou, la
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
iar regizorul Alain Francon a pus în scenă trei texte ale lui - Naitre, Chaise și Si ce n'est toi, după care nu m-am dat în vînt, după ce le-am prins codul, că Peter Brook a prezentat ultimul său spectacol de la Bouffe du Nord, Sizwe Banzi est mort, că Frederic Fisbach, artistul asociat de anul viitor, proaspăt întors din Japonia, a jucat Gens de Seoul, spectacol pe care regizorul l-a făcut cu o trupă japoneză, Setagaya Public Theatre, interesat
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
în vînt, după ce le-am prins codul, că Peter Brook a prezentat ultimul său spectacol de la Bouffe du Nord, Sizwe Banzi est mort, că Frederic Fisbach, artistul asociat de anul viitor, proaspăt întors din Japonia, a jucat Gens de Seoul, spectacol pe care regizorul l-a făcut cu o trupă japoneză, Setagaya Public Theatre, interesat fiind de muzicalitatea cu totul specială a limbii, culturii și civilizației nipone. Că Eric Lacascade a pus în scenă - și a jucat la Curtea Papilor - Les
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
a făcut cu o trupă japoneză, Setagaya Public Theatre, interesat fiind de muzicalitatea cu totul specială a limbii, culturii și civilizației nipone. Că Eric Lacascade a pus în scenă - și a jucat la Curtea Papilor - Les barbares de Gorki, un spectacol pe nedrept atacat de ziariști superficiali, fără argumente, plin de umori, un spectacol extrem de serios, de profund, atent construit, pe studiul fiecărui personaj, pe relații, pe emoție, pe un tip de nebunie care izbucnește în partea a doua spectaculos, o
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
cu totul specială a limbii, culturii și civilizației nipone. Că Eric Lacascade a pus în scenă - și a jucat la Curtea Papilor - Les barbares de Gorki, un spectacol pe nedrept atacat de ziariști superficiali, fără argumente, plin de umori, un spectacol extrem de serios, de profund, atent construit, pe studiul fiecărui personaj, pe relații, pe emoție, pe un tip de nebunie care izbucnește în partea a doua spectaculos, o montare care a ținut seama de subtile date ale realității rusești din acea
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
asociat din acest an, și Bartabas, neliniștitul cavaler rebel. Două sensibilități uriașe, manifestate diferit, doi tipi puternici, vulnerabili și timizi, în același timp, doi magicieni creatori de universuri care te pătrund, care te pot locui o viață. Battuta a fost spectacolul cu cele mai mari vînzări de bilete și încasări. Caravana a fost instalată la zece kilometri de Avignon, la Chapiteau Domaine de Roberty, lîngă un teren de hipism. În arenă, două mici orchestre cocoțate, așezate una în fața celeilalte, își cîntă
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
ansamblu de coarde. Muzicieni țigani, din Moldova și Transilvania, sonorități cunoscute, care m-au făcut, minute în șir, să cred că se joacă și se cîntă numai pentru mine. Că numai eu decodez totul, pînă la capăt. Greutatea formidabilă, tonul spectacolului, tensiunea și dramatismul scenariului stau pe muzică. Ea este însoțitoarea performanței unei trupe antrenate la sînge, a unei povești despre țigani, despre nomazi, despre iubire, despre concurență și reguli nescrise, pe care nimeni nu le încalcă. Spectacolul începe în susurul
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Greutatea formidabilă, tonul spectacolului, tensiunea și dramatismul scenariului stau pe muzică. Ea este însoțitoarea performanței unei trupe antrenate la sînge, a unei povești despre țigani, despre nomazi, despre iubire, despre concurență și reguli nescrise, pe care nimeni nu le încalcă. Spectacolul începe în susurul unei ape, unei coloane de apă care curge parcă din cer, fără oprire, pînă la sfîrșit, la care se adapă, în zorii abia iviți ai unei zile, niște cai splendizi. Splendizi. În dialogul celor două tipuri de
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
care curge parcă din cer, fără oprire, pînă la sfîrșit, la care se adapă, în zorii abia iviți ai unei zile, niște cai splendizi. Splendizi. În dialogul celor două tipuri de sunete, fanfara și suflătorii ei degajați, ei înșiși un spectacol, și viorile și violoniștii ardeleni, mai eleganți și sobrii, într-un ritm al cărui crescendo este calculat milimetric, intră și ies, dintr-o parte și din alta, amețindu-ne cu baletul lor ecvestru, cavalerii, artiștii trupei lui Bartabas și caii
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
voalul. E noapte, e tîrziu, clopotele bat în arenă, caii se strîng lîngă apă, țiganii prin coviltirele din șatră. Dimineața devreme, la cinci și jumătate, Bartabas intră în arena special amenajată la Boulbon. Lever de soleil, cel de-al doilea spectacol al lui. Luna e încă pe cer. Bartabas și calul lui, un cavaler și însoțitorul lui se desprind, ușor, din noapte și se duc în zi. În toate zilele mele ce vor urma după acceptarea noastră, a spectatorilor, la această
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
grafia latină și secularizată a lumii europene, imaginea balansează și ea uneori, asemenea alfabetului, cumulînd simultan elemente din ambele direcții, între civilizația icoanei, însetată de absolut și de transparențele dumnezeirii, și imperativul pășirii în istorie, în frumusețea efemeră și în spectacolul reprezentării diurne. Dacă sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX păstrează încă ambiguitatea icoană-portret, dacă reprezentarea sumară și poza statică se împletesc involuntar și naiv cu efortul de particularizare somatică și, uneori, chiar cu încercarea definiției psihologice, mijlocul și sfîrșitul
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
cazurile fericite ea trăiește fertil - " în coduri morale diferite și chiar în paradigme spirituale diferite. Și în cazul în care pictorul nu mai are legături directe cu pictura postbizantină și cu formula introvertită a gîndirii orientale, el recuperează cultural, ca spectacol pur de virtuozitate și ca experiență gratuită în cîmpul limbajului, grafismul, tenta plată, sonoritatea interioară a culorilor și hieratica inerțială a picturii de factură bizantină. Astfel, în cazul aceleiași generații sau chiar în cazul aceluiași artist - iar aceste situații nici măcar
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
la Glăvile și în mod cu totul neprevăzut. Era a doua zi după Sf. Ilie, respectiv 21 iulie, 2006. În ziua de Sf. Ilie ziua Amărăștilor, am avut onoarea să fiu numit Cetățean de Onoare al comunei și la marele spectacol din zăvoi am întâlnit-o pe fața lui Valeriu, (nepotul lui Bartolomeu) prietenul meu din copilărie de care am pomenit mai sus. I-am promis că voi merge la Glăvile să îl văd pe tatăl ei și așa am făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]